Connect with us

FONDURI EUROPENE

Exclusiv CaleaEuropeana.ro. În 2012, 6 din 7 programe operaționale prezintă risc de dezangajare

Published

on

Programul Operaţional Regional este singurul program din cele 7  care nu prezintă, până la acest punct, risc de dezangajare, potrivit unui document semnat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene Razvan Cotovelea, primit ca raspuns la o solicitare CaleaEuropeana.ro.

  1. Calea Europeana: Care este situaţia actuală a liniilor de finanțare (care sunt programele care funcţionează, când vor fi deschise linii noi de finanţare şi dacă sunt probleme cu plăţile la acest moment)?

R: Stadiul implementării la 31 iulie 2012 al celor 7 programe operaţionale, finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în cadrul Obiectivului Convergenţă, evidenţiază că valoarea UE aferentă proiectelor aprobate spre finanţare reprezintă 84% din alocarea UE 2007-2013, în timp ce pentru 74% din această alocare au fost semnate contracte de finanţare cu beneficiarii. Cel mai mare procent de contractare se înregistrează în cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (89% din alocare UE 2007-2013), urmate de Programul Operaţional Regional (88% din alocare UE 2007-2013).

Din punctul de vedere al efectuării plăţilor către beneficiari, Programul Operaţional Regional înregistrează cea mai ridicată rată, respectiv 31% din alocare UE 2007-2013, urmat de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cazul căruia plăţile către beneficiari reprezintă 30% din alocarea UE 2007-2013.

Referitor la lansarea de noi cereri de proiecte, trebuie menţionat că fondurile alocate au fost epuizate pentru multe dintre domeniile majore de intervenţie/operaţiuni finanţate în perioada de programare 2007-2013. În aceste cazuri, vor mai putea fi relansate cereri de finanţare, numai în situaţia în care se disponibilizează fonduri fie prin realocarea acestora în cadrul unui Program Operaţional, fie prin realocare de fonduri între programele operaţionale.

În cazul domeniilor majore de intervenţie pentru care fondurile nu au fost consumate, Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) asigură informarea publicului larg şi publică lunar, pe pagina de internet www.fonduri-ue.ro, calendarul orientativ al lansărilor de cereri de proiecte în cadrul Programelor Operaţionale.

  1. Calea Europeana: Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea ratei de absorbție?

R: Ministerul Afacerilor Europene a întreprins de la înființare (septembrie 2011) un ansamblu de măsuri orizontale pentru accelerarea implementării programelor operaţionale şi, implicit, pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor. Astfel, MAEur a elaborat (singur, sau împreună cu MFP) mai multe acte normative cu impact asupra implementării programelor operaţionale, care au vizat:

–     Extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile din instrumente structurale prin includerea TVA nedeductibil aferent proiectelor finanţate din aceste fonduri, aprobate după 1 ianuarie 2012,

–     Stabilirea unor reguli mai clare şi mai flexibile privind acordarea şi recuperarea prefinanţării, retragerea finanţării, garanţiile prezentate de beneficiari,

–     Limitarea la 45 zile lucrătoare a duratei de procesare a cererilor de rambursare şi efectuării plăţilor către beneficiari;

–     standardizarea documentaţiei de atribuire şi contractelor aferente pentru domenii cheie, precum mediu, transport.

–     Adoptarea primului pachet de măsuri de simplificare a procedurilor de verificare a cererilor de rambursare şi de efectuare a plăţilor către beneficiari, care, corelate cu termenul legal de 45 zile pentru procesarea acestora, să conducă la o reducere efectivă a duratelor unor etape în implementarea proiectelor.

Simplificarea se referă în principal la:

  1. Simplificarea şi transparentizarea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare – în primul rând se propune ca autorităţile de management să întocmească o listă exhaustivă de documente care constituie documente justificative pentru cheltuielile declarate de beneficiarul finanţării nerambursabile pentru diferitele operaţiuni; apoi, se are în vedere renunţarea la solicitarea a mai mult de un exemplar al cererii de rambursare, utilizarea sporită a certificatelor emise de instituţii sau persoane autorizate şi a declaraţiilor pe proprie răspundere din partea beneficiarului;
  2. Eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică – facturile, bonurile sau alte documente contabile cu valori sub 1000 lei nu vor mai fi verificate administrativ, ci doar prin eşantion, în cadrul vizitelor la faţa locului;
  3. Simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi care nu sunt autorităţi contractante conform legii, atât în ceea ce priveşte documentele elaborate de beneficiari, cât şi în ceea ce priveşte elementele vizate de verificarea administrativă.

Alte măsuri de simplificare, cu aplicare pe termen lung şi mediu, vor viza, printre altele, simplificarea conţinutului şi documentării verificărilor, extinderea eşantionării în verificări, eliminarea evidenţelor paralele, redundante privind proiectele şi utilizarea SMIS (Sistemul Unic de Management al Informației) ca unică sursă de informaţii esenţiale.

Pentru atingerea ţintei de absorbţie asumate de Guvern pentru anul 2012, de a atrage de la Comisia Europeană 6 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde euro din instrumentele structurale şi 2,5 miliarde euro din fondurile destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, MAEur are în vedere, complementar acţiunilor deja iniţiate şi amintite mai sus, mai multe măsuri cu efecte pe termen scurt şi mediu.

După cum se cunoaşte, în 2011 a fost stabilit şi agreat cu Comisia Europeană un Plan de Măsuri Prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), aprobat de Guvern în aprilie 2011. La începutul acestui an, MAEur a revizuit şi ajustat aceste măsuri pentru a răspunde mai bine cerinţelor şi stadiului actual al implementării programelor operaţionale. În acest context, accentul în perioada imediat următoare se pune pe următoarele direcţii de acţiune:

–     Remedierea tuturor deficienţelor în procesul de verificare şi control al achiziţiilor publice constatate de auditorii Comisiei Europene, conform angajamentelor asumate în decembrie 2011, pentru evitarea suspendării plăţilor de către Comisia Europeană,

–     Extinderea procesului de standardizare a documentaţiei de atribuire şi contractelor și la alte domenii pe lângă mediu și transporturi,

–     Acordarea de sprijin direct beneficiarilor proiectelor, îndeosebi pentru proiectele prioritare (majore şi de importanţă strategică), a căror implementare în actuala perioadă de programare a fost asumată de Guvern (lista celor 150 de proiecte prioritare publicată pe site-ul MAEur),

–     Consolidarea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul programelor operaţionale, prin ocuparea posturilor vacante şi a celor suplimentare aprobate la începutul anului şi prin identificarea altor soluţii, inclusiv cu expertiza oferită de Instituţii Financiare Internaţionale (Banca Mondială, BEI, BERD), în baza Memorandumurilor de Înţelegere semnate sau care urmează a fi semnate cu acestea.

–     Realocarea de fonduri în cadrul și între Programele Operaţionale, pentru finanţarea unor portofolii de proiecte mature, cu impact direct asupra creşterii ratei de absorbţiei.

  1. Calea Europeana: Care sunt programele care prezintă riscuri de pierdere de fonduri europene?

R: Fondurile alocate României prin Programele Operaţionale se supun regulii de dezangajare automată a fondurilor, cunoscută sub denumirea de regula n+3/n+2. Primul an în care România s-a supus acestei reguli a fost 2011. Până în prezent, România nu a pierdut nicio sumă din fondurile alocate în cadrul celor 7 Programe Operaţionale finanţate în cadrul obiectivului Convergenţă.

Pentru anul 2012, singurul Program Operaţional care, la această dată, nu prezintă risc de dezangajare este Programul Operaţional Regional.

Având în vedere că dezangajarea fondurilor se calculează pe baza declaraţiilor de cheltuieli pe care România le transmite Comisiei Europene, MAEur monitorizează permanent respectarea de către Autorităţile de Management a calendarului şi volumului declaraţiilor cheltuieli transmise spre certificare la Autoritatea de Certificare şi Plată, aşa cum au fost asumate de acestea în semestrul I 2012. Cu cât valoarea UE aferentă declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2012 este mai mare, cu atât se reduce riscul de pierdere de fonduri în 2013.

  1. Calea Europeana: Având în vedere programarea bugetară 2014-2020, în ce măsură şi cum poate fi afectată România de statele mai dezvoltate care nu mai privesc drept prioritară politica de coeziune?

Până la acest moment, în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu au fost avansate alte sume decât cele propuse de către Comisia Europeană, discuţiile pe cifre urmând a avea loc în toamna acestui an. În contextul în care statele net contributoare la bugetul UE obţin un acord privind diminuarea bugetului global, statele membre care fac parte din aşa numitul grup “Prietenii Coeziunii” (din care face parte şi România) vor continua să susţină ideea că politica de coeziune nu trebuie să fie singura vizată de aceste reduceri, aşa cum au facut-o şi până acum. Principalele argumente vizează faptul că această politică are cea mai mare contribuţie la generarea creşterii economice şi la crearea de locuri de muncă. Nu s-a decis încă dacă se va opera o reducere globală și nu au fost discutate mecanismele de reducere a alocărilor la nivel de stat membru, în condițiile în care se va decide în acest sens.

Foto: shutterstock.com

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni, Margrethe Vestager, Adina Vălean și Elisa Ferreira, pentru a discuta despre reformele din PNRR

Published

on

© USR/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, s-a întâlnit la Bruxelles cu trei comisari europeni pentru a discuta despre reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Oficialul român poartă în această săptămână discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene, după ce România a transmis toate componentele detaliate ale PNRR.

Citiți și:
MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Principalele priorități ale României sunt reformele și investițiile cheie pentru a contribui la tranziția verde și măsurile pentru tranziția digitală.

Astfel, Cristian Ghinea a avut luni întreveder cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Proiectelor Europene a discutat cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, despre ”finanțarea infrastructurii de transport în România prin fondurile PNRR și politica de coeziune, facilitarea tranziției verzi prin investiții în transporturi durabile, capacitatea administrativă de a implementa proiecte”, este precizat într-o postare a USR.

Asigurarea coerenței între planul PNRR și fondurile politicii de coeziune, sprijin prin PNRR pentru dezvoltarea digitală și utilizarea Fondului React-EU și a Fondului pentru Tranziție Justă pentru a realiza tranziția verde au reprezentat principalele teme dezbătute de Cristian Ghinea cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIPE a transmis Comisiei Europene toate componentele detaliate ale PNRR. Ministrul Cristian Ghinea discută aplicat la Bruxelles în această săptămână

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

Astfel, prima etapă de lucru a fost încheiată prin trimiterea la Bruxelles a primului draft și pentru ultimele 3 componente extinse.

În cazul componentelor mai avansate, precum transporturi și educație, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis versiuni mai avansate, care includ îmbunătățiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Mulțumesc întregii echipe din MIPE și echipei extinse din ministerele de linie pentru implicare, e un volum imens de muncă, peste 1000 de pagini, cu multe argumente și detalii tehnice. În tot acest timp, în care am lucrat intern iar dialogul cu Comisia Europeană a fost unul extins, aș vrea să remarc doi oameni care au dus greul acestor prezentări și discuții permanente cu Bruxelles-ul: Liana Goran, directoarea mea de cabinet, și Septimiu Szabo, consilier al meu care s-a detașat de la Comisie la minister temporar pe parcursul acestui an, cât lucrăm la PNRR. Ei au organizat munca ministerelor de linie, au stat sute de ore în ședințe de lucru și vreau să le mulțumesc. Mulțumesc și oamenilor din echipa tehnică care au tras ca lucrurile să se întâmple. Am spus la dezbaterea parlamentară încă de acum 2 luni că după etapa de exprimare a dorințelor urmează un duș rece: acum trebuie să avem costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ținte și jaloane amănunțite. Nu e un exercițiu ușor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă”, a transmis ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Lucrul informal cu Comisia la dezvoltarea componentelor a început deja și se desfășoară în următorul proces:

a) MIPE primește de la ministerul de linie componenta draft, utilizând șablonul Comisiei și face anumite comentarii preliminare care ar trebui integrate.

b) După integrarea acestor aspecte, MIPE transmite componenta către serviciile Comisiei Europene împreună cu o prezentare PowerPoint a componentei în limba engleză cu cel puțin 48 de ore înainte de prezentare.

c) Ministerul de linie este invitat de MIPE la o videoconferință cu serviciile Comisiei (acestea au loc în fiecare marți și joi) pentru prezentarea componentei și pentru a răspunde la primele întrebări ale Comisiei referitoare la substanță.

d) După aproximativ 5 zile lucrătoare, Comisia transmite primul feedback în scris la componenta prezentată și sugerează României să încorporeze o parte din aceste comentarii în forma revizuită a componentei.

e) Odată ce ministerul de linie transmite componenta revizuită, Comisia organizează o ședință tehnică la nivel de experți unde se discută la un nivel detaliat reformele și investițiile propuse.

f) În a treia iterație, ținând cont și de negocierile dintre Comisie și MIPE pe aspectele importante ale fiecărei componente, se transmite forma finală a componentei cu anexele tehnice aferente.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean: România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor PNRR înainte de luna iunie, dacă lucrurile merg bine

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat că experții Comisiei Europene vor realiza o analiză de cost pe fiecare proiect inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar dacă lucrurile merg bine, țara noastră ar putea primi un avans de 13% din totalul celor aproape 30 de miliarde de euro înainte de luna iunie.

”Cred că există, în momentul de faţă, motive de optimism (în privinţa economiei, n.r.) datorită campaniei de vaccinare, care începe să prindă viteză în ţările Uniunii Europene. Toate estimările spun că, după un trimestru mai lent, ne putem aştepta la imunizarea populaţiei într-un procent extrem de mare pentru a opri pandemia undeva la sfârşitul acestei veri. Asta ar însemna o ridicare cât mai rapidă a restricţiilor. Ca oportunităţi de finanţare, în acest moment statele membre sunt pe ultima sută de metri cu depunerea Planurilor Naţionale de Redresare Economică şi Rezilienţă. Dacă e să mă refer la domeniul transporturilor, Planul Naţional al României, în forma pe care am văzut-o până acum, există o alocare importantă pentru transporturi. Să vedem cât va fi în final, dar în orice caz un minim de două miliarde de euro ar fi o şansă importantă pentru infrastructura din România. Sigur, nu acoperă toate nevoile. După depunerea Planului care, teoretic, are termen limită sfârşitul acestei luni, intră experţii Comisiei care trebuie să facă analiză de cost pe fiecare proiect. Dacă lucrurile merg bine, se poate primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie. Negocierile nu sunt încă finalizate, deci vom vedea în curând care vor fi datele exacte pentru acordarea primelor fonduri”, a declarat comisarul european pentru Transporturi în cadrul unei dezbateri de specialitate, informează Agerpres.

Adina Vălean a completat că România trebuie să aibă ”o listă de proiecte concrete, mature, care să permită cheltuirea rapidă a banilor, pentru că ultimele decontări se vor face în 2026”.

Guvernul a adoptat în această săptămână memorandumul prin care mandatează Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene.

Oficial, negocierile cu Comisia Europeană demarează la data de 1 mai 2021, însă discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au avut loc informal, pe componente, pe parcursul perioadei de elaborare a PNRR.

Citiți și:
DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PARLAMENTUL EUROPEAN24 mins ago

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a avut un schimb de opinii cu privire la Strategia farmaceutică pentru Europa

POLITICĂ28 mins ago

PMP face apel la guvernanți să depășească o “criză minoră” comparativ cu problemele pe care le are de înfruntat România, inclusiv situația de la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie de combatere a traficului de persoane în următorii cinci ani

CONSILIUL UE2 hours ago

Țările UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru certificatul de vaccinare: Deținerea adeverinței “nu este o condiție prealabilă pentru a exercita dreptul la liberă circulație”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen: Pfizer-BioNTech creşte cu 50 milioane de doze cantitatea de vaccin anti-COVID livrată UE în a două jumătate a anului

PPE2 hours ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending