Exclusiv CaleaEuropeana.ro. În 2012, 6 din 7 programe operaționale prezintă risc de dezangajare

Programul Operaţional Regional este singurul program din cele 7  care nu prezintă, până la acest punct, risc de dezangajare, potrivit unui document semnat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene Razvan Cotovelea, primit ca raspuns la o solicitare CaleaEuropeana.ro.

  1. Calea Europeana: Care este situaţia actuală a liniilor de finanțare (care sunt programele care funcţionează, când vor fi deschise linii noi de finanţare şi dacă sunt probleme cu plăţile la acest moment)?

R: Stadiul implementării la 31 iulie 2012 al celor 7 programe operaţionale, finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în cadrul Obiectivului Convergenţă, evidenţiază că valoarea UE aferentă proiectelor aprobate spre finanţare reprezintă 84% din alocarea UE 2007-2013, în timp ce pentru 74% din această alocare au fost semnate contracte de finanţare cu beneficiarii. Cel mai mare procent de contractare se înregistrează în cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (89% din alocare UE 2007-2013), urmate de Programul Operaţional Regional (88% din alocare UE 2007-2013).

Din punctul de vedere al efectuării plăţilor către beneficiari, Programul Operaţional Regional înregistrează cea mai ridicată rată, respectiv 31% din alocare UE 2007-2013, urmat de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cazul căruia plăţile către beneficiari reprezintă 30% din alocarea UE 2007-2013.

Referitor la lansarea de noi cereri de proiecte, trebuie menţionat că fondurile alocate au fost epuizate pentru multe dintre domeniile majore de intervenţie/operaţiuni finanţate în perioada de programare 2007-2013. În aceste cazuri, vor mai putea fi relansate cereri de finanţare, numai în situaţia în care se disponibilizează fonduri fie prin realocarea acestora în cadrul unui Program Operaţional, fie prin realocare de fonduri între programele operaţionale.

În cazul domeniilor majore de intervenţie pentru care fondurile nu au fost consumate, Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) asigură informarea publicului larg şi publică lunar, pe pagina de internet www.fonduri-ue.ro, calendarul orientativ al lansărilor de cereri de proiecte în cadrul Programelor Operaţionale.

  1. Calea Europeana: Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea ratei de absorbție?

R: Ministerul Afacerilor Europene a întreprins de la înființare (septembrie 2011) un ansamblu de măsuri orizontale pentru accelerarea implementării programelor operaţionale şi, implicit, pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor. Astfel, MAEur a elaborat (singur, sau împreună cu MFP) mai multe acte normative cu impact asupra implementării programelor operaţionale, care au vizat:

–     Extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile din instrumente structurale prin includerea TVA nedeductibil aferent proiectelor finanţate din aceste fonduri, aprobate după 1 ianuarie 2012,

–     Stabilirea unor reguli mai clare şi mai flexibile privind acordarea şi recuperarea prefinanţării, retragerea finanţării, garanţiile prezentate de beneficiari,

–     Limitarea la 45 zile lucrătoare a duratei de procesare a cererilor de rambursare şi efectuării plăţilor către beneficiari;

–     standardizarea documentaţiei de atribuire şi contractelor aferente pentru domenii cheie, precum mediu, transport.

–     Adoptarea primului pachet de măsuri de simplificare a procedurilor de verificare a cererilor de rambursare şi de efectuare a plăţilor către beneficiari, care, corelate cu termenul legal de 45 zile pentru procesarea acestora, să conducă la o reducere efectivă a duratelor unor etape în implementarea proiectelor.

Simplificarea se referă în principal la:

  1. Simplificarea şi transparentizarea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare – în primul rând se propune ca autorităţile de management să întocmească o listă exhaustivă de documente care constituie documente justificative pentru cheltuielile declarate de beneficiarul finanţării nerambursabile pentru diferitele operaţiuni; apoi, se are în vedere renunţarea la solicitarea a mai mult de un exemplar al cererii de rambursare, utilizarea sporită a certificatelor emise de instituţii sau persoane autorizate şi a declaraţiilor pe proprie răspundere din partea beneficiarului;
  2. Eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică – facturile, bonurile sau alte documente contabile cu valori sub 1000 lei nu vor mai fi verificate administrativ, ci doar prin eşantion, în cadrul vizitelor la faţa locului;
  3. Simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi care nu sunt autorităţi contractante conform legii, atât în ceea ce priveşte documentele elaborate de beneficiari, cât şi în ceea ce priveşte elementele vizate de verificarea administrativă.

Alte măsuri de simplificare, cu aplicare pe termen lung şi mediu, vor viza, printre altele, simplificarea conţinutului şi documentării verificărilor, extinderea eşantionării în verificări, eliminarea evidenţelor paralele, redundante privind proiectele şi utilizarea SMIS (Sistemul Unic de Management al Informației) ca unică sursă de informaţii esenţiale.

Pentru atingerea ţintei de absorbţie asumate de Guvern pentru anul 2012, de a atrage de la Comisia Europeană 6 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde euro din instrumentele structurale şi 2,5 miliarde euro din fondurile destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, MAEur are în vedere, complementar acţiunilor deja iniţiate şi amintite mai sus, mai multe măsuri cu efecte pe termen scurt şi mediu.

După cum se cunoaşte, în 2011 a fost stabilit şi agreat cu Comisia Europeană un Plan de Măsuri Prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), aprobat de Guvern în aprilie 2011. La începutul acestui an, MAEur a revizuit şi ajustat aceste măsuri pentru a răspunde mai bine cerinţelor şi stadiului actual al implementării programelor operaţionale. În acest context, accentul în perioada imediat următoare se pune pe următoarele direcţii de acţiune:

–     Remedierea tuturor deficienţelor în procesul de verificare şi control al achiziţiilor publice constatate de auditorii Comisiei Europene, conform angajamentelor asumate în decembrie 2011, pentru evitarea suspendării plăţilor de către Comisia Europeană,

–     Extinderea procesului de standardizare a documentaţiei de atribuire şi contractelor și la alte domenii pe lângă mediu și transporturi,

–     Acordarea de sprijin direct beneficiarilor proiectelor, îndeosebi pentru proiectele prioritare (majore şi de importanţă strategică), a căror implementare în actuala perioadă de programare a fost asumată de Guvern (lista celor 150 de proiecte prioritare publicată pe site-ul MAEur),

–     Consolidarea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul programelor operaţionale, prin ocuparea posturilor vacante şi a celor suplimentare aprobate la începutul anului şi prin identificarea altor soluţii, inclusiv cu expertiza oferită de Instituţii Financiare Internaţionale (Banca Mondială, BEI, BERD), în baza Memorandumurilor de Înţelegere semnate sau care urmează a fi semnate cu acestea.

–     Realocarea de fonduri în cadrul și între Programele Operaţionale, pentru finanţarea unor portofolii de proiecte mature, cu impact direct asupra creşterii ratei de absorbţiei.

  1. Calea Europeana: Care sunt programele care prezintă riscuri de pierdere de fonduri europene?

R: Fondurile alocate României prin Programele Operaţionale se supun regulii de dezangajare automată a fondurilor, cunoscută sub denumirea de regula n+3/n+2. Primul an în care România s-a supus acestei reguli a fost 2011. Până în prezent, România nu a pierdut nicio sumă din fondurile alocate în cadrul celor 7 Programe Operaţionale finanţate în cadrul obiectivului Convergenţă.

Pentru anul 2012, singurul Program Operaţional care, la această dată, nu prezintă risc de dezangajare este Programul Operaţional Regional.

Având în vedere că dezangajarea fondurilor se calculează pe baza declaraţiilor de cheltuieli pe care România le transmite Comisiei Europene, MAEur monitorizează permanent respectarea de către Autorităţile de Management a calendarului şi volumului declaraţiilor cheltuieli transmise spre certificare la Autoritatea de Certificare şi Plată, aşa cum au fost asumate de acestea în semestrul I 2012. Cu cât valoarea UE aferentă declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2012 este mai mare, cu atât se reduce riscul de pierdere de fonduri în 2013.

  1. Calea Europeana: Având în vedere programarea bugetară 2014-2020, în ce măsură şi cum poate fi afectată România de statele mai dezvoltate care nu mai privesc drept prioritară politica de coeziune?

Până la acest moment, în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu au fost avansate alte sume decât cele propuse de către Comisia Europeană, discuţiile pe cifre urmând a avea loc în toamna acestui an. În contextul în care statele net contributoare la bugetul UE obţin un acord privind diminuarea bugetului global, statele membre care fac parte din aşa numitul grup “Prietenii Coeziunii” (din care face parte şi România) vor continua să susţină ideea că politica de coeziune nu trebuie să fie singura vizată de aceste reduceri, aşa cum au facut-o şi până acum. Principalele argumente vizează faptul că această politică are cea mai mare contribuţie la generarea creşterii economice şi la crearea de locuri de muncă. Nu s-a decis încă dacă se va opera o reducere globală și nu au fost discutate mecanismele de reducere a alocărilor la nivel de stat membru, în condițiile în care se va decide în acest sens.

Foto: shutterstock.com

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Exclusiv CaleaEuropeana.ro. În 2012, 6 din 7 programe operaționale prezintă risc de dezangajare

  1. Pingback: Stirile Online » In 2012, din 7 programe operationale, doar unul nu prezinta risc de dezangajare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three × five =