Connect with us

FONDURI EUROPENE

Exclusiv CaleaEuropeana.ro. În 2012, 6 din 7 programe operaționale prezintă risc de dezangajare

Published

on

Programul Operaţional Regional este singurul program din cele 7  care nu prezintă, până la acest punct, risc de dezangajare, potrivit unui document semnat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene Razvan Cotovelea, primit ca raspuns la o solicitare CaleaEuropeana.ro.

  1. Calea Europeana: Care este situaţia actuală a liniilor de finanțare (care sunt programele care funcţionează, când vor fi deschise linii noi de finanţare şi dacă sunt probleme cu plăţile la acest moment)?

R: Stadiul implementării la 31 iulie 2012 al celor 7 programe operaţionale, finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în cadrul Obiectivului Convergenţă, evidenţiază că valoarea UE aferentă proiectelor aprobate spre finanţare reprezintă 84% din alocarea UE 2007-2013, în timp ce pentru 74% din această alocare au fost semnate contracte de finanţare cu beneficiarii. Cel mai mare procent de contractare se înregistrează în cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (89% din alocare UE 2007-2013), urmate de Programul Operaţional Regional (88% din alocare UE 2007-2013).

Din punctul de vedere al efectuării plăţilor către beneficiari, Programul Operaţional Regional înregistrează cea mai ridicată rată, respectiv 31% din alocare UE 2007-2013, urmat de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cazul căruia plăţile către beneficiari reprezintă 30% din alocarea UE 2007-2013.

Referitor la lansarea de noi cereri de proiecte, trebuie menţionat că fondurile alocate au fost epuizate pentru multe dintre domeniile majore de intervenţie/operaţiuni finanţate în perioada de programare 2007-2013. În aceste cazuri, vor mai putea fi relansate cereri de finanţare, numai în situaţia în care se disponibilizează fonduri fie prin realocarea acestora în cadrul unui Program Operaţional, fie prin realocare de fonduri între programele operaţionale.

În cazul domeniilor majore de intervenţie pentru care fondurile nu au fost consumate, Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) asigură informarea publicului larg şi publică lunar, pe pagina de internet www.fonduri-ue.ro, calendarul orientativ al lansărilor de cereri de proiecte în cadrul Programelor Operaţionale.

  1. Calea Europeana: Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea ratei de absorbție?

R: Ministerul Afacerilor Europene a întreprins de la înființare (septembrie 2011) un ansamblu de măsuri orizontale pentru accelerarea implementării programelor operaţionale şi, implicit, pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor. Astfel, MAEur a elaborat (singur, sau împreună cu MFP) mai multe acte normative cu impact asupra implementării programelor operaţionale, care au vizat:

–     Extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile din instrumente structurale prin includerea TVA nedeductibil aferent proiectelor finanţate din aceste fonduri, aprobate după 1 ianuarie 2012,

–     Stabilirea unor reguli mai clare şi mai flexibile privind acordarea şi recuperarea prefinanţării, retragerea finanţării, garanţiile prezentate de beneficiari,

–     Limitarea la 45 zile lucrătoare a duratei de procesare a cererilor de rambursare şi efectuării plăţilor către beneficiari;

–     standardizarea documentaţiei de atribuire şi contractelor aferente pentru domenii cheie, precum mediu, transport.

–     Adoptarea primului pachet de măsuri de simplificare a procedurilor de verificare a cererilor de rambursare şi de efectuare a plăţilor către beneficiari, care, corelate cu termenul legal de 45 zile pentru procesarea acestora, să conducă la o reducere efectivă a duratelor unor etape în implementarea proiectelor.

Simplificarea se referă în principal la:

  1. Simplificarea şi transparentizarea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare – în primul rând se propune ca autorităţile de management să întocmească o listă exhaustivă de documente care constituie documente justificative pentru cheltuielile declarate de beneficiarul finanţării nerambursabile pentru diferitele operaţiuni; apoi, se are în vedere renunţarea la solicitarea a mai mult de un exemplar al cererii de rambursare, utilizarea sporită a certificatelor emise de instituţii sau persoane autorizate şi a declaraţiilor pe proprie răspundere din partea beneficiarului;
  2. Eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică – facturile, bonurile sau alte documente contabile cu valori sub 1000 lei nu vor mai fi verificate administrativ, ci doar prin eşantion, în cadrul vizitelor la faţa locului;
  3. Simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi care nu sunt autorităţi contractante conform legii, atât în ceea ce priveşte documentele elaborate de beneficiari, cât şi în ceea ce priveşte elementele vizate de verificarea administrativă.

Alte măsuri de simplificare, cu aplicare pe termen lung şi mediu, vor viza, printre altele, simplificarea conţinutului şi documentării verificărilor, extinderea eşantionării în verificări, eliminarea evidenţelor paralele, redundante privind proiectele şi utilizarea SMIS (Sistemul Unic de Management al Informației) ca unică sursă de informaţii esenţiale.

Pentru atingerea ţintei de absorbţie asumate de Guvern pentru anul 2012, de a atrage de la Comisia Europeană 6 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde euro din instrumentele structurale şi 2,5 miliarde euro din fondurile destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, MAEur are în vedere, complementar acţiunilor deja iniţiate şi amintite mai sus, mai multe măsuri cu efecte pe termen scurt şi mediu.

După cum se cunoaşte, în 2011 a fost stabilit şi agreat cu Comisia Europeană un Plan de Măsuri Prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), aprobat de Guvern în aprilie 2011. La începutul acestui an, MAEur a revizuit şi ajustat aceste măsuri pentru a răspunde mai bine cerinţelor şi stadiului actual al implementării programelor operaţionale. În acest context, accentul în perioada imediat următoare se pune pe următoarele direcţii de acţiune:

–     Remedierea tuturor deficienţelor în procesul de verificare şi control al achiziţiilor publice constatate de auditorii Comisiei Europene, conform angajamentelor asumate în decembrie 2011, pentru evitarea suspendării plăţilor de către Comisia Europeană,

–     Extinderea procesului de standardizare a documentaţiei de atribuire şi contractelor și la alte domenii pe lângă mediu și transporturi,

–     Acordarea de sprijin direct beneficiarilor proiectelor, îndeosebi pentru proiectele prioritare (majore şi de importanţă strategică), a căror implementare în actuala perioadă de programare a fost asumată de Guvern (lista celor 150 de proiecte prioritare publicată pe site-ul MAEur),

–     Consolidarea capacităţii administrative a structurilor implicate în managementul programelor operaţionale, prin ocuparea posturilor vacante şi a celor suplimentare aprobate la începutul anului şi prin identificarea altor soluţii, inclusiv cu expertiza oferită de Instituţii Financiare Internaţionale (Banca Mondială, BEI, BERD), în baza Memorandumurilor de Înţelegere semnate sau care urmează a fi semnate cu acestea.

–     Realocarea de fonduri în cadrul și între Programele Operaţionale, pentru finanţarea unor portofolii de proiecte mature, cu impact direct asupra creşterii ratei de absorbţiei.

  1. Calea Europeana: Care sunt programele care prezintă riscuri de pierdere de fonduri europene?

R: Fondurile alocate României prin Programele Operaţionale se supun regulii de dezangajare automată a fondurilor, cunoscută sub denumirea de regula n+3/n+2. Primul an în care România s-a supus acestei reguli a fost 2011. Până în prezent, România nu a pierdut nicio sumă din fondurile alocate în cadrul celor 7 Programe Operaţionale finanţate în cadrul obiectivului Convergenţă.

Pentru anul 2012, singurul Program Operaţional care, la această dată, nu prezintă risc de dezangajare este Programul Operaţional Regional.

Având în vedere că dezangajarea fondurilor se calculează pe baza declaraţiilor de cheltuieli pe care România le transmite Comisiei Europene, MAEur monitorizează permanent respectarea de către Autorităţile de Management a calendarului şi volumului declaraţiilor cheltuieli transmise spre certificare la Autoritatea de Certificare şi Plată, aşa cum au fost asumate de acestea în semestrul I 2012. Cu cât valoarea UE aferentă declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2012 este mai mare, cu atât se reduce riscul de pierdere de fonduri în 2013.

  1. Calea Europeana: Având în vedere programarea bugetară 2014-2020, în ce măsură şi cum poate fi afectată România de statele mai dezvoltate care nu mai privesc drept prioritară politica de coeziune?

Până la acest moment, în negocierile privind cadrul financiar multianual, nu au fost avansate alte sume decât cele propuse de către Comisia Europeană, discuţiile pe cifre urmând a avea loc în toamna acestui an. În contextul în care statele net contributoare la bugetul UE obţin un acord privind diminuarea bugetului global, statele membre care fac parte din aşa numitul grup “Prietenii Coeziunii” (din care face parte şi România) vor continua să susţină ideea că politica de coeziune nu trebuie să fie singura vizată de aceste reduceri, aşa cum au facut-o şi până acum. Principalele argumente vizează faptul că această politică are cea mai mare contribuţie la generarea creşterii economice şi la crearea de locuri de muncă. Nu s-a decis încă dacă se va opera o reducere globală și nu au fost discutate mecanismele de reducere a alocărilor la nivel de stat membru, în condițiile în care se va decide în acest sens.

Foto: shutterstock.com

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Continue Reading

ENERGIE

REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România va primi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor, centrelor sociale și școlilor, în criza COVID-19 și pentru proiecte din energie, a anunțat joi ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Fondurile vor fi disponibile prin mecanismul REACT-EU. “Am primit aseară confirmarea Comisiei Europene (…) Cele 483,8 milioane euro pentru care am primit prima undă verde, aseară, se referă la: 283,8 milioane euro pentru sănătate – dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19; 200 milioane euro pentru Creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie“, a spus Ghinea, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului de resort, suma de 483,8 milioane de euro va fi destinată proiectelor din cadrul Programului de Infrastructură Mare, și anume cele destinate sănătății în context COVID, plus cele pe eficiență energetică și energie regenerabilă.

“Vor mai urma și alte aprobări de finanțări suplimentare din REACT-EU, în total 1,32 miliarde euro pentru anul 2021”, a promis Ghinea.

El a descris acest anunță drept o “super reușită”, criticând situația preluată drept moștenire la momentul asumării conducerii ministerului.

“Fostul ministru Marcel Boloș făcuse promisiuni în campania electorală de 3,28 miliarde de euro din REACT-EU și asta, prin acte normative inițiate de MFE. Adică mai mult decât dublu față de ce stabilise Comisia Europeană. Adică o sumă enormă, fără justificare, promisă prin OUG. Din burtă, pentru că urma campania. Mai mult, nicio structură din cadrul ministerului nu a fost consultată sau implicată în punerea în aplicare sau în elaborarea actelor oficiale care prevăd alocări bugetare prin intermediul acestui instrument. Practic, nu a existat vreo fundamentare pentru oricare dintre măsuri”, a detaliat el.

Cristian Ghinea a subliniat că a reușit să negocieze Comisia Europeană, la propunerea autorităților de management, o distribuire echilibrată a fondurilor pe care le stabilise și care să respecte și Regulamentul REACT-EU, inclusiv să se încadreze în cele 1,32 miliarde de euro.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a mai precizat că vor urma alte noi aprobări de finanțări din cadrul REACT-EU pentru anul 2021. Astfel, 550 de milioane de euro vor fi acordate la nivelul Programului Operațional Competitivitate, 234 de milioane de euro pentru Programul Operațional Capital Uman și 56 de milioane de euro pentru Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, include, pe lângă Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro, o sumă de 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU.

Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Fondurile REACT-EU pe care le va putea accesa România sunt separate de cele 29,2 miliarde de euro care vor putea fi investite prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: 56 de milioane de euro, fonduri suplimentare UE pentru elevi și pentru nou-născuți din categorii defavorizate

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a suplimentat bugetul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) cu 56 milioane euro, prin instrumentul financiar european REACT-EU, care are scopul de a oferi asistență în vederea ameliorării efectelor provocate de criza pandemică COVID-19.

În România, cei mai afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 sunt elevii din medii defavorizate precum și tinerele mame cu situație financiară dificilă.

”Mă bucur că am reușit să obținem această suplimentare și că am reușit, de asemenea, să găsim un mecanism de implementare mai eficient. O să mă asigur că, anul acesta, copiii care se află în situații de risc să se bucure de un sprijin minim care să-i mențină în procesul educațional, iar tinerele mame să primească cât de curând trusourile pentru nou-născuți”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator Direcția Implementare POAD, potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile din POAD pentru aceste două grupuri țintă vor fi sprijinite din REACT-EU, fiind adaptate contextului pandemic din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi din perspectiva mecanismului de implementare. Așadar, măsura ce vizează lipsa materialelor școlare va avea o alocare de 44.000.000 de euro REACT EU, iar măsura privind lipsa trusourilor pentru nou-născuți va avea o alocare de 12.000.000 de euro REACT EU.

Totodată, MIPE a relansat în consultare publică „Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii”, în urma simplificării mecanismului de implementare, precum și a suplimentării bugetului pentru a acoperi numărul de persoane cărora le este destinat. Astfel, alocarea bugetară inițială de 130 de milioane lei care era suficientă pentru aproximativ 259.786 de elevi a crescut până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a acoperi numărul de peste 400.000 de elevi care vor putea primi sprijin educațional în anul școlar 2021-2022.

Potrivit propunerii, sprijinul financiar constând în tichete sociale cu o valoare nominală de 500 lei/an/elev acoperă achiziția de materiale școlare, rechizite și vestimentație necesare frecventării școlii.

Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii poate fi consultat aici: https://mfe.gov.ro/consultare-publica-poad-ghidul-pentru-acordarea-de-materiale-scolare/ .

Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 6 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro.

REACT-EU este o măsură ce a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda9 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending