Leonard Orban, la final de mandat: Conectarea la UE, garanția unui viitor mai bun

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, aflat la final de mandat, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES și preluat de Money.ro, despre procesul de absorbţie a fondurilor europene şi dificultăţile din acest domeniu, dar și despre aderarea României la Schengen.

La începutul mandatului, în septembrie 2011, v-aţi fixat ca obiectiv creşterea ratei reale de absorbţie a fondurilor structurale de la 3,7%, cât era atunci, la 20% până la finalul mandatului. La finele lunii noiembrie 2012, rambursările de la Comisia Europeană se ridică undeva la 9,72%. Au mai crescut între timp?

Leonard Orban: Rambursările nu au crescut, dar cererile de rambursare transmise către Comisia Europeană înregistrează acum 12,6% şi este evident că, până la sfârşitul acestui an, vor ajunge spre 15%. Sigur, nu e 20%, dar, având în vedere dificultăţile extraordinare prin care am trecut, în special în acest semestru, este un procent decent, uitându-ne şi la punctul de plecare, la efectele disfuncţionalităţilor din perioada anterioară şi la modul cum s-au răsfrânt acestea asupra întregului proces de gestionare a fondurilor europene.

În ianuarie 2013 aşteptăm raportul suplimentar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Merităm să ni se ridice supravegherea pe justiţie?

Leonard Orban: Aici nu se pune problema dacă merităm sau nu, ci de ceea ce denumim “real politics”. Aici pot să vă spun că, cel mai devreme, mecanismul ar putea fi ridicat la sfârşitul anului 2013, dar sunt prudent din acest punct de vedere, pentru că sunt mulţi factori care contează – mecanismul a fost creat sub o anumită structură, el s-a dezvoltat, s-a îmbogăţit, deşi au rămas cele patru condiţionalităţi. În realitate, el s-a dezvoltat, a intrat zona de achiziţii publice, prin prisma conflictului de interese. Deci chestiunea a devenit din ce în ce mai complexă şi nu mă aştept să se renunţe la sistemul acesta, chiar dacă, din 1 ianuarie 2013, intră acel mecanism de monitorizare pe zona anticorupţie şi nu este exclus ca undeva în doi – trei ani să existe un mecanism similar şi în zona de funcţionare a sistemelor judiciare din statele membre.

Dacă nu erau evenimentele de astă-vară, legate de acel proces de suspendare a preşedintelui, de referendum, credeţi că situaţia ar fi fost mai roz astăzi?

Leonard Orban: Tot ar fi fost dificil să se finalizeze acest mecanism, pentru că există un număr de state membre care insistă foarte mult pentru menţinerea lui.

 

Problema este că sunt state membre care în continuare leagă MCV-ul de aderarea României la zona Schengen. Aderăm în primăvară la Schengen?

Leonard Orban: Nu pot să vă răspund. Şi aici sunt prudent, pentru că este foarte probabil că decizia privind Schengen-ul va fi luată în funcţie de cum va arăta raportul Comisiei din luna ianuarie, iar cum va arăta raportul din luna ianuarie este o chestiune care nu este încă tranşată. Unele dintre deciziile pe care trebuie să le ia viitorul Parlament sunt foarte importante. Lucrul cel mai important în toată evaluarea este legat de voinţa politică, de existenţa sau nu a voinţei politice de a continua reforma în domeniul judiciar, lupta împotriva corupţiei. Din punctul acesta de vedere, anumite decizii ale Parlamentului privind acceptarea sau nu a începerii urmării penale în diferite cazuri cântăresc foarte mult în imaginea totală a raportului. În măsura în care vor fi nişte decizii ale Parlamentului care vor arăta existenţa acestei voinţe politice, raportul ar putea arăta pozitiv.

 

Suntem o “colonie” a Uniunii Europene, pentru că s-a pronunţat această sintagmă în discursul public de la Bucureşti?

Leonard Orban: Să fie clar: noi am vrut să aderăm la Uniunea Europeană şi noi am făcut eforturi uriaşe în acest scop. A fost şi este interesul fundamental al Românei să fim parte a Uniunii Europene. Până la urmă, a fost şi este o punere în comun a competenţelor, nu numai de către România, ci de către toate statele membre. Depinde de noi dacă suntem mai influenţi sau mai puţin influenţi. Slăbiciunile noastre se resimt în măsura în care nu putem sau influenţăm foarte puţin deciziile la nivel comunitar. Nu trebuie să dăm vina pe alţii, trebuie să facem ordine acasă, să fim capabili să avem acest sistem de evaluare şi de poziţionare şi inclusiv de negociere foarte bine pus la punct. Şi, în condiţiile acestea, sigur că influenţa noastră o să crească. Deci, în niciun fel nu aş spune că suntem o colonie, pentru că UE funcţionează pe complet alte reguli. Dar sigur că, în momentul de faţă, observăm o retorică de felul acesta, am văzut declaraţii cum că din punct de vedere economic asistăm la o hegemonie a Germaniei şi că nouă, tuturor celorlalţi, ni s-a impus o politică de austeritate. Această afirmaţie e la fel de falsă precum cea cu “colonia”. Este interesul nostru fundamental să rămânem conectaţi la dezvoltările din Uniune, care poate or să împingă către crearea unui nucleu dur al UE şi să fim conectaţi la acel nucleu dur. Asta îţi dă o garanţie pentru un viitor mai bun. A fi în afara acestui proces de adâncire a integrării europene nu face altceva decât să-ţi creeze probleme suplimentare pe termen mediu şi lung.

INTERVIUL INTEGRAL, diponibil AICI.

Sursa: Money.ro
Foto: gov.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *