FONDURI EUROPENE
România va dispune de 8 miliarde de euro pentru acţiuni climatice
Published
11 years agoon
România va trebui să ia în calcul combaterea cauzelor și efectelor schimbările climatice în toate proiectele finanțate din fonduri europene începând cu anul 2014, iar dialogul social este cheia stabilirii eficiente a priorităților reale de investiții. Aceasta este una dintre concluziile stabilite în cadrul seminarului „Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020”, organizat ieri (11 iule) de Fundația TERRA Mileniul III. Evenimentul a avut ca temă viitoarea perioadă de programare a fondurilor europene 2014 – 2020 și obligațiile României privind schimbările climatice.
Potrivit reprezentanților Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, acțiunea climatică va trebui integrată în toate ariile principale de finanţare – coeziune, inovare, infrastructură, agricultură.
De asemenea, bugetul destinat proiectelor pentru climă va crește la nivel european de la 50 Mld € (cât a fost în perioada 2007 – 2013), la aproximativ 200 Mld €. În plus, următoarea perioadă de programare a fondurilor europene va conține o nouă categorie de intervenție, ce vizează trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și promovarea adaptării la schimbările climatice.
Parteneriat pentru Strategia Europa 2020
Fondurile structurale sunt principalul instrument economic prin care Uniunea Europeană sprijină statele membre să ia măsuri în concordanță cu Strategia Europa 2020. În acest sens, Comisia Europeană a recomandat guvernelor să stabilească prioritățile de investiții împreună cu toți actorii sociali implicați, sub forma unui Acord de parteneriat, care să prevadă 20% din fondurile alocate către măsuri de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră sau măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
“Miza pentru România o reprezintă aproximativ 8 miliarde de euro pe care nu îi vom putea accesa în viitorul exercițiu financiar, dacă acum nu vom identifica cele mai bune măsuri de intervenție către o economie cu emisii scăzute de carbon” a spus Lavinia Andrei, președinte TERRA Mileniul III.
Seminarul „Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020” a adus la aceeași masă de discuții reprezentanți ai administrației publice implicați în următoarea perioadă de programare și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din România implicați în activitatea de monitorizare și de programare a fondurilor europene, pentru a propune măsuri prioritare în următoarele domenii:
- Trecerea către o economie cu emisii reduse de carbon
- Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor
- Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
- Promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul rețelelor majore de infrastructură
În cadrul întâlnirii s-a pus accentul pe necesitatea cooperării dintre autoritățile publice și societatea civilă pentru stabilirea direcțiilor de acțiune și a priorităților de investiții ale României. În acest sens, dorind să fie un exemplu, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Fundația TERRA Mileniul III au semnat un acord de cooperare pentru a sprijini și promova proiectele ce vizează combaterea schimbărilor climatice.
”Organizațiile neguvernamentale au un interes onest în dezvoltarea unor domenii, rezolvarea problemelor și gestionarea corectă și eficientă a fondurilor structurale. În plus, sunt în contact permanent cu oameni din diverse categorii și au capacitate de inovare și de abordare a unor probleme mai puțin vizibile”, a spus Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare Publică (CeRe) și coordonator al Coalitiei ONGurilor pentru Fonduri Structurale.
Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneri pentru Politici Publice: Îmbunătățirea Capacitătii de Colaborare a ONG-urilor cu Administrația Publică în contextul Strategiei Europa 2020”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.
Foto: freefoto.com
You may like
Ministrul Muncii a discutat cu omologul german despre îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru românii din Germania
Adrian Câciu: România a încasat 642 de milioane de euro de la CE pentru Programul Tranziţie Justă
Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu subliniază rolul cheie al investițiilor din fonduri europene, dar și al unei piețe de capital mature și competitive pentru creșterea economică
Victor Negrescu pledează pentru finanțarea adecvată a bugetului UE în 2025: Cu o rată de absorbție de 96%, România demonstrează utilitatea și necesitatea instrumentelor europene de finanțare
PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
Published
3 weeks agoon
February 27, 2024By
REDACTIAMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.
La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.
Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.
Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.
Săptămâna trecută, Adrian Câciu a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.
FONDURI EUROPENE
Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune
Published
2 months agoon
January 16, 2024Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.
Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.
Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.
Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:
- au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
- a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
- îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
- creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
- a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
- a protejat 17 milioane de persoane
- a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
- a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.
De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.
De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.
FONDURI EUROPENE
AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole
Published
2 months agoon
January 9, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).
Astfel, în perioada 2 noiembrie – 5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.
În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.
Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 €.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene