Connect with us

FONDURI EUROPENE

Fondurile Europene o fata morgana pentru Romania? (II)

Published

on

Într-un articol anterior am identificat 5 factori care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene, factori care vor fi analizați în prezentul articol, precum şi în articolele următoare: 1. Lipsa de Resurse Umane, 2. Birocraţie excesivă, 3.Legislaţie slabă, 4. Neconcordanţă între proiectele finanţate şi obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi preluate de către Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), 5. Lipsa de reprezentanţe româneşti în capitala europeană, pentru crearea de reţele şi lobby, precum şi pentru participarea in proiecte europene, 6. Corupţia şi politizarea excesivă a fondurilor europene.

Majoritatea noilor state membre ale UE au întâmpinat dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale în primii ani după aderare, în principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autorităţilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finanţarea proiectelor, din cauza  capacității  reduse a administraţiei centrale şi locale, din cauza lipsei de cooperare inter-instituţională, din cauza  eşecului parteneriatului public-privat si a capacităţii limitate a resurselor umane.

  1. Lipsa de resurse umane

Una dintre cauzele majore a ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene este legată de lipsa de resurse umane din partea celor care aplică (beneficiari) şi ofertei (ale autorităţilor de management). Pentru a avea succes în procesul de absorbţie, este necesar ca personalul care face parte din procesul de management (autorități locale, regionale si naţionale)  să fie expermintat, calificat şi motivat. Există o capacitate limitată a autorităţilor centrale şi locale de a identifica şi de a stabili priorităţile de expertiză; beneficiarii  şi  autoritățiile de management nu au ştiut cum să folosească cu exigenţă şi eficiență asistența technică pentru pregătirea de aplicaţii pentru proiecte,  mai ales în cazul proiectelor majore.

Un alt factor care împidică capacitatea de absorbţie este venitul experților din cadrul ministerelor, din cadrul agenţiilor regionale sau din cadrul primăriilor sau consililor judeţene;    pentru administraţia publică este foarte greu să motiveze funcţionarii publici să  aplice pentru proiecte de mii şi sute de mii de euro atunci când venitul lor lunar nu depăşeşte câteva sute de euro. Pe de altă parte, aceşti funcţionari publici, nu au expertiza necesară pentru a scrie astfel de proiecte. Şi în cazul în care au cunoştinţe şi expertiză, ei preferă să schimbe sectoarele, de la public la privat, pentru că guvernul român nu este în măsură să-i motiveze suficient. În sectorul privat, chiar dacă experţii există şi companiile de consultanţă pot scrie proiecte de succes, antreprenorii sunt reticenţi la fondurile europene, mai ales in zonele mai slab dezvoltate ale României. Din cauza birocraţiei,  a parții de co-finanţare şi a controalelor stricte, antreprenorii nu se înghesuie să  aplice pentru fonduri,  preferând să îşi dezvolte afacerile în alte moduri.

Aceleaşi probleme de resurse umane se găsesc în multe dintre  ministere, care funcționează ca şi  autorităţi de management pentru majoritatea programelor operaţionale. O problemă comună pentru majoritatea noilor state membre este abilitatea de a recruta şi reţine oameni cu studii superioare, cu un background puternic în finanţe, drept sau economie. Capacitatea depinde de atractivitatea guvernului ca angajator. Nu există personal calificat şi motivat pentru a evalua proiectele depuse, care în unele axe prioritare, depăşeşte cu mult numărul de proiecte care ar trebui să fie aprobate. În cele mai multe din programele operaționale, numărul de potenţiali beneficiari (deponenţii) este de trei ori mai mare decât bugetul aprobat pentru o axă prioritară specifică pentru o lansare specifica de apel, ceea ce înseamnă că calitatea proiectelor este foarte slabă. Chiar şi aşa, funcţionarii publici din ministere trebuie să evalueze întregul proiect depus, şi acest lucru cauzează întârzieri.

Potrivit unui  raport elaborat de Societatea  Academică Română, managementul de gestionare al resurselor umane din administraţia publică ar trebui să fie reproiectat: soluţii inovatoare trebuie să fie găsite pentru a păstra personalul calificat şi pentru a opri fluctuaţiile acestora. Banii nu sunt principalul motiv pentru care oamenii sunt motivați, responsabilizarea acestora, împreună cu puterea de a decide şi un mediu de lucru mai bun sunt la fel de importante.

Consolidarea capacităţii administrative, incluzând pregătirea personalului calificat şi  evitarea fluctuaţiilor de angajaţi în sistem, atât la nivelul ministerelor de resort cat şi agenţiilor de dezvoltare regională este una dintre recomandările făcute de G.Georgescu,  cercetator senior la Institutul de Economie Naţională, în lucrarea sa  “Factori care determina cresterea  a capacităţii de absorbţie a fondurilor UE în România”

 

  1. Birocrația excesivă

Birocrația este un alt factor care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene. Birocraţia apare pe de o parte, din cauza ineficienţei din administraţia publică (o moştenire de la sistemul  comunist anterior), şi pe de altă parte, din cauza procesului complicat de aplicație pentru a primi bani europeni: multitudinea documentelor  şi permiselor necesare. Procedurile birocratice excesive, care sunt efectuate  de către solicitanţi, în cererea de finanţare, în procesul de încheiere a contractelor şi în timpul  dezvoltarii contractelor ar trebui să fie simplificate. Excesul de birocraţie foarte mare duce la întârzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt cerute de regulamentele Comisiei, dar altele pot fi, şi trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităţilor publice din România.

Fondurile sunt administrate de către autorităţile publice şi succesul lor este o chestiune de reformă a birocraţiei. Sistemul public românesc, cu rădăcini puternice comuniste care domină de  jumătate de secol, se confruntă în continuare cu probleme în delimitarea graniţelor între politică şi administraţie. O mai mare transparenţă prin furnizarea de informaţii exhaustive şi eliminarea birocraţiei excesive (generatoare de corupţie), sunt factori importanți care trebuie să fie  realizați. Birocraţia duce la o capacitate administrativă redusă, care are două aspecte: în primul rând de resurse umane, traduse prin intermediul personalului, a competenţelor insuficiente şi a problemelor de recrutare (de obicei de natură politică) şi a doua de management orizontal, tradus printr-o coordonare slabă şi adaptare slabă la nevoile principalele ale părţilor implicate în procesul de absorbție.

Pe lângă transparenţa şi depolitizarea administraţiei publice, o stabilizare a normelor şi a legislaţiei care să conducă la accesul fondurilor europene este necesară în scopul de a elimina birocraţia. Stabilizare  normelor care reglementează accesul la fondurile structurale, în special

a cerinţelor din ghidul solicitantului, evitând corecţiile suplimentare care întârzie procesul de aprobare a proiectelor eligibile, sunt masuri care trebuie luate pentru a accelera procesul de absorbție.

Autor: Graţian Mihăilescu, Consultant Afaceri Europene

Sursa foto: globalastrologyblog.blogspot.com

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Fondurile Europene, o fata morgana pentru Romania? (III) | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Nicolae Ciucă, la reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Toate ministerele trebuie să depună eforturile necesare pentru a implementa reformele asumate

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a convocat, într-o reuniune extraordinară, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. În cadrul reuniunii, au fost prezentate elementele de dialog cu Comisia Europeană realizate după depunerea de către țara noastră a primei cereri de plată aferente PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Cu același prilej, participanții au prezentat stadiul procedurilor de validare a jaloanelor și țintelor asumate pentru trimestrul I al acestui an. Totodată, a fost evaluat stadiul implementării măsurilor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor cu termen de realizare în trimestrul al doilea.

Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a cerut dinamizarea ritmului de lansare a apelurilor și ghidurilor de proiecte din PNRR.

„Guvernul a lansat deja o serie de programe de finanțare, în domenii precum dezvoltarea comunităților locale, educație, energie, cultură. Anul acesta, România are șansa de a folosi 10 miliarde de euro din PNRR, din prefinanțări și cereri de plată. Toate ministerele trebuie să depună eforturile necesare pentru a implementa reformele asumate, dar să și atragă banii europeni conform programărilor. Alături de programele operaționale și cele naționale, vom genera, astfel, mecanismul necesar dezvoltării economice și modernizării țării”, a declarat șeful Executivului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene, pe 31 mai, prima cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Din această sumă, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut. 

Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanțării primite până în prezent. Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro.

Comisia Europeană are o perioadă de două luni pentru verificarea cererii de plată, perioadă în care mai poate să solicite informaţii care consideră că mai sunt necesare pentru definitivarea verificărilor.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene: Au fost semnate zece noi contracte în valoare de 1,23 miliarde de lei pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale

Published

on

©mfe.gov.ro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță semnarea a 10 noi contracte de extindere a rețelei de distribuție a gazelor naturale în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, peste 46.000 de gospodării, agenți economici și instituții publice din 29 de unități administrativ teritoriale aflate în județele Suceava, Hunedoara, Olt, Bihor, Sibiu, Călărași și Constanța vor beneficia de serviciul public de distribuție a gazelor naturale, iar rețeaua de transport și distribuție va fi extinsă cu aproximativ 1000 km.

”Prin Programul Operațional Infrastructură Mare, comunitățile locale au acces la finanțare pentru proiecte esențiale de modernizare, din bani europeni. În zonele rurale ale României, lipsa accesului la utilități încă afectează atât calitatea vieții oamenilor, cât și nivelul de dezvoltare economică. Cele 10 contracte de finanțare semnate astăzi se adaugă celor deja încheiate recent pentru a oferi acestor comunități șansa de a reduce decalajele față de alte zone din România și față de alte țări europene. Mesajul nostru către autoritățile locale este acela de a valorifica la maximum această șansă de construi proiecte durabile pentru comunitățile lor, cu bani europeni”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Valoarea totală a contractelor semnate astăzi este de peste 783 milioane de lei, iar finanțările vor fi acordate prin axa prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale a Programului Operațional Infrastructură Mare.

În această lună au fost semnate alte 5 contracte în valoare de 457 milioane de lei pentru a asigura accesul la rețeaua de gaze a unor localități din județele Buzău, Giurgiu, Prahova, Hunedoara și Constanța. Astfel, valoarea cumulată a celor 15 contracte semnate se ridică la 1,23 miliarde lei.

Până la începutul lunii iunie 2022, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 5 miliarde euro în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România și alte opt state UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce pot afecta proiectele de infrastructură

Published

on

© Ministerul Transporturilor/Facebook

România și alte opt state membre UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce ar putea afecta proiectele de infrastructură.

”Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia), am semnat astăzi o Declarație privind acțiunile la nivel european pentru finalizarea investițiilor în infrastructură. Vrem astfel să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea contractelor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că demersul urmărește să obțină sprijinul Comisiei Europene ”prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”.

”Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a rețelei TEN-T în termen și menținerea finanțării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate. Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție sau de lipsa/ întârzierea furnizării acestora”, a explicat Grindeanu.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale.

Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Aceasta stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

În ceea ce privește România, țara noastră va fi traversată de două din cele nouă coridoare de transport, principalele artere de transport ale Uniunii Europene:

  • Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră. O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane;
  • Coridorul ”Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee” cuprinde părți din fostul coridor al rețelei centrale ”Orient-Mediterana de Est” și din coridorul feroviar de transport de marfă ”Amber”. Acesta va dezvolta conexiuni de transport multimodal de la nordul la sudul frontierei estice a Uniunii Europene;
  • O conexiune feroviară între Budapesta și București, al cărei termen-limită intermediar este 2040. 

Continue Reading

Facebook

NATO15 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE30 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL34 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA56 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G73 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G73 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending