Într-un articol anterior am identificat 5 factori care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene, factori care vor fi analizați în prezentul articol, precum şi în articolele următoare: 1. Lipsa de Resurse Umane, 2. Birocraţie excesivă, 3.Legislaţie slabă, 4. Neconcordanţă între proiectele finanţate şi obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi preluate de către Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), 5. Lipsa de reprezentanţe româneşti în capitala europeană, pentru crearea de reţele şi lobby, precum şi pentru participarea in proiecte europene, 6. Corupţia şi politizarea excesivă a fondurilor europene.
Majoritatea noilor state membre ale UE au întâmpinat dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale în primii ani după aderare, în principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autorităţilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finanţarea proiectelor, din cauza capacității reduse a administraţiei centrale şi locale, din cauza lipsei de cooperare inter-instituţională, din cauza eşecului parteneriatului public-privat si a capacităţii limitate a resurselor umane.
- Lipsa de resurse umane
Una dintre cauzele majore a ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene este legată de lipsa de resurse umane din partea celor care aplică (beneficiari) şi ofertei (ale autorităţilor de management). Pentru a avea succes în procesul de absorbţie, este necesar ca personalul care face parte din procesul de management (autorități locale, regionale si naţionale) să fie expermintat, calificat şi motivat. Există o capacitate limitată a autorităţilor centrale şi locale de a identifica şi de a stabili priorităţile de expertiză; beneficiarii şi autoritățiile de management nu au ştiut cum să folosească cu exigenţă şi eficiență asistența technică pentru pregătirea de aplicaţii pentru proiecte, mai ales în cazul proiectelor majore.
Un alt factor care împidică capacitatea de absorbţie este venitul experților din cadrul ministerelor, din cadrul agenţiilor regionale sau din cadrul primăriilor sau consililor judeţene; pentru administraţia publică este foarte greu să motiveze funcţionarii publici să aplice pentru proiecte de mii şi sute de mii de euro atunci când venitul lor lunar nu depăşeşte câteva sute de euro. Pe de altă parte, aceşti funcţionari publici, nu au expertiza necesară pentru a scrie astfel de proiecte. Şi în cazul în care au cunoştinţe şi expertiză, ei preferă să schimbe sectoarele, de la public la privat, pentru că guvernul român nu este în măsură să-i motiveze suficient. În sectorul privat, chiar dacă experţii există şi companiile de consultanţă pot scrie proiecte de succes, antreprenorii sunt reticenţi la fondurile europene, mai ales in zonele mai slab dezvoltate ale României. Din cauza birocraţiei, a parții de co-finanţare şi a controalelor stricte, antreprenorii nu se înghesuie să aplice pentru fonduri, preferând să îşi dezvolte afacerile în alte moduri.
Aceleaşi probleme de resurse umane se găsesc în multe dintre ministere, care funcționează ca şi autorităţi de management pentru majoritatea programelor operaţionale. O problemă comună pentru majoritatea noilor state membre este abilitatea de a recruta şi reţine oameni cu studii superioare, cu un background puternic în finanţe, drept sau economie. Capacitatea depinde de atractivitatea guvernului ca angajator. Nu există personal calificat şi motivat pentru a evalua proiectele depuse, care în unele axe prioritare, depăşeşte cu mult numărul de proiecte care ar trebui să fie aprobate. În cele mai multe din programele operaționale, numărul de potenţiali beneficiari (deponenţii) este de trei ori mai mare decât bugetul aprobat pentru o axă prioritară specifică pentru o lansare specifica de apel, ceea ce înseamnă că calitatea proiectelor este foarte slabă. Chiar şi aşa, funcţionarii publici din ministere trebuie să evalueze întregul proiect depus, şi acest lucru cauzează întârzieri.
Potrivit unui raport elaborat de Societatea Academică Română, managementul de gestionare al resurselor umane din administraţia publică ar trebui să fie reproiectat: soluţii inovatoare trebuie să fie găsite pentru a păstra personalul calificat şi pentru a opri fluctuaţiile acestora. Banii nu sunt principalul motiv pentru care oamenii sunt motivați, responsabilizarea acestora, împreună cu puterea de a decide şi un mediu de lucru mai bun sunt la fel de importante.
Consolidarea capacităţii administrative, incluzând pregătirea personalului calificat şi evitarea fluctuaţiilor de angajaţi în sistem, atât la nivelul ministerelor de resort cat şi agenţiilor de dezvoltare regională este una dintre recomandările făcute de G.Georgescu, cercetator senior la Institutul de Economie Naţională, în lucrarea sa “Factori care determina cresterea a capacităţii de absorbţie a fondurilor UE în România”
- Birocrația excesivă
Birocrația este un alt factor care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene. Birocraţia apare pe de o parte, din cauza ineficienţei din administraţia publică (o moştenire de la sistemul comunist anterior), şi pe de altă parte, din cauza procesului complicat de aplicație pentru a primi bani europeni: multitudinea documentelor şi permiselor necesare. Procedurile birocratice excesive, care sunt efectuate de către solicitanţi, în cererea de finanţare, în procesul de încheiere a contractelor şi în timpul dezvoltarii contractelor ar trebui să fie simplificate. Excesul de birocraţie foarte mare duce la întârzieri mari. O mare parte din aceste proceduri sunt cerute de regulamentele Comisiei, dar altele pot fi, şi trebuie să fie modificate prin decizii ale autorităţilor publice din România.
Fondurile sunt administrate de către autorităţile publice şi succesul lor este o chestiune de reformă a birocraţiei. Sistemul public românesc, cu rădăcini puternice comuniste care domină de jumătate de secol, se confruntă în continuare cu probleme în delimitarea graniţelor între politică şi administraţie. O mai mare transparenţă prin furnizarea de informaţii exhaustive şi eliminarea birocraţiei excesive (generatoare de corupţie), sunt factori importanți care trebuie să fie realizați. Birocraţia duce la o capacitate administrativă redusă, care are două aspecte: în primul rând de resurse umane, traduse prin intermediul personalului, a competenţelor insuficiente şi a problemelor de recrutare (de obicei de natură politică) şi a doua de management orizontal, tradus printr-o coordonare slabă şi adaptare slabă la nevoile principalele ale părţilor implicate în procesul de absorbție.
Pe lângă transparenţa şi depolitizarea administraţiei publice, o stabilizare a normelor şi a legislaţiei care să conducă la accesul fondurilor europene este necesară în scopul de a elimina birocraţia. Stabilizare normelor care reglementează accesul la fondurile structurale, în special
a cerinţelor din ghidul solicitantului, evitând corecţiile suplimentare care întârzie procesul de aprobare a proiectelor eligibile, sunt masuri care trebuie luate pentru a accelera procesul de absorbție.
Autor: Graţian Mihăilescu, Consultant Afaceri Europene
Sursa foto: globalastrologyblog.blogspot.com
Pingback: Fondurile Europene, o fata morgana pentru Romania? (III) | caleaeuropeana.ro