Fondurile Europene, o fata morgana pentru Romania? (I)

Instituţiile internaţionale, societatea civilă şi sectorul bancar critică dur lipsa de reacţie a guvernanţilor români, cu privire la slaba rată de absorbţie a fondurilor europene. Zilele trecute se anunta sistarea plăților de la Brussels pentru POSDRU, după ce anul trecut s-a intamplat acelaşi lucru cu POR. Slaba rată a capacității de absorbţie şi problemele cu care se confruntă România țin poate mai mult de mentalitatea noastră ca naţiune, de cultură şi apoi de cadrul instituţional şi de actorii implicați. 

În ultimii ani această rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene a atras critici de la organisme internaţionale cum ar fi Comisia Europeană şi Banca Mondială, pe de o parte, şi pe de altă parte, de la societatea civilă românească, toţi arătând cu degetul spre  guvernul român, învinuindu-l pentru gestionarea incorectă a banilor europeni. „Comisia Europeană este  foarte ingrijorată din cauza  absorbţiei financiare foarte scăzută a fondurilor structurale şi de coeziune în România” [1] sublinia preşedintele Comisiei Europene, într-un document oficial trimis anul trecut in iunie, prim-ministrului de atunci Emil Boc. Procentele prezentate de către experţii europeni erau mult mai mici decât cele prezentate de  instituţiile româneşti. “Bucureşti a absorbit doar 3,4% din 20 miliarde de euro alocate de UE pentru 2007-2013”, a spus Ton Van Lierop, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn. Problemele României sunt „de sistem” a explicat pentru HotNews.ro oficialii de la Bruxelles şi sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţă, lipsa de eficienţă în management şi a autorităţilor de control, birocraţia şi conflicte de interese. Tot în decursul anului trecut experţii Bancii Mondiale, spun că programele finanţate din fonduri europene ar putea fi “înlocuite” de fondurile de la bugetul de stat, care nu sunt atât de riguroase şi transparente. Experţii avertizau ca programele finanţate din fonduri europene au un impact relativ redus fiscal pe bugetul de stat, şi această suprapunere este extrem de ineficientă şi costisitore, datorită crizei asupra resurselor bugetare. Experţii BM consideră că birocraţia excesivă este unul dintre principalele obstacole în calea unei absorbţii eficiente. Această problemă este ridicată de beneficiari, care pretind ca termenele de evaluare ale dosarelor de către personalul autorităţilor sunt prea lungi. Beneficiarii recunosc că capacitatea limitată de a co-finanţare a proiectelor şi lipsa de experienţă în pregătirea acestor proiecte (în special secţiunile financiare şi tehnice) este un impediment serios pentru a accesa fondurile UE. Un raport publicat la începutul lunii iulie 2011 de Institutul de Politici Publice a subliniat rata foarte scăzută de absorbţie a fondurilor europene alocate pentru dezvoltare, bani care ar trebui să contribuie la reducerea decalajelor dintre România şi alte ţări europene. Raportul a criticat “lipsa cronică de transparenţă de către autorităţile în gestionarea acestor fonduri.” Bancherii subliniază faptul că România ar fi atras mai mulţi bani europeni dacă exista o mai bună coordonare între instituţiile implicate. Reprezentanţi ai sectorului bancar consideră ca dezvoltarea  unei voci comune poate duce la o creştere a absorbţiei. Altfel, fără o corelaţie directă între instituţiile implicate – banci, firme de consultanţă, guvern şi oameni de afaceri – ţara riscă să piardă banii UE.

În urma acestor critici şi a procesului de absorbţie scăzut, guvernul român infiinţează un minister al fondurilor europene, în septembrie 2011, condus de Leonard Orban, fost comisar european. Principalul obiectiv al ministerului este accelerarea utilizării fondurilor europene. Un alt subiect discutat de cei mai mulţi politicieni este procesul de descentralizare administrativă; eliminarea a 42 de unităţi administrative, care ar trebui să fie transformate în 8 regiuni mari, regiunile NUTS II din România. Dar, în acest proces, întreaga clasă politică va pierde beneficiile pe care le au în acest moment. Comasarea unităţilor administrative va face ca politicienii care au o anumită influenţă într-o anumită zonă, să-şi piardă influenţa. Şi  pererea influenţei intr-o anumită zonă are un impact indirect asupra partidelor politice şi viitoarelor voturi. Descentralizarea şi regionalizarea ar putea fi un instrument pentru o mai bună absorbţie a fondurilor UE. Dar va fi foarte dificil, pentru că politicienii vor trebui să pună interesele cetăţenilor mai presus de interesele partidelor politice şi acest lucru este greu de crezut că se va întâmpla. Persoanele care au o putere politică nu se pot angaja să nu o folosească în interesul lor, şi această problemă se creează o inseparabilitatea între eficienţă şi distribuţie.  În 2008, România a fost din nou evaluată de către Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Percepţie a Corupţiei, de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă a corupţiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţi români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor. Asupra problemei corupţiei o să revin intr-un articol ulterior.

Majoritatea noilor state membre din UE au întâmpinat dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale în primii ani după aderare, în principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autorităţilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finanţarea proiectelor, din cauza  capacităţii reduse a administraţiei centrale şi locale, din cauza lipsei de cooperare inter-instituţională, din cauza eşecului parteneriatului public-privat sau  a capacităţii limitate a resurselor umane.

Articolul va continua pe viitor sa analizeze unii dintre factorii care duc la o rată mică de absorbţie in România:

  1. Lipsa de Resurse Umane
  2. Birocraţie excesivă
  3. Legislaţie slabă
  4. Neconcordanţă între proiectele finanţate şi obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi preluate de către Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)
  5. Lipsa de reprezentanţe româneşti în capitala europeană, pentru crearea de reţele şi lobby, precum şi pentru participarea in proiecte europene
  6. Corupţia şi politizarea excesivă a fondurilor europene

Autor: Graţian Mihăilescu, Consultant Afaceri Europene

Sursa foto: agroeconomica.pe

Share daca ti-a placut articolul:

2 Responses to Fondurile Europene, o fata morgana pentru Romania? (I)

  1. Pingback: Fondurile Europene o fata morgana pentru Romania? (II) | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Coruptia, Fondurile Europene si Oamenii Politici | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

three + fifteen =