Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de propuneri cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, post-2020.

Scenariile prezentate de executivul comunitar în cadrul unui document intitluat ”Bugetul UE pentru viitor” includ tăieri de fonduri în anumite domenii şi noi surse de venituri care să acopere golul apărut în urma Brexitului. 

Fondurile pentru Politica Agricolă Comună ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro

Politica Agricolă Comună beneficiază de cea mai mare parte a bugetului UE, aproximativ 400 de miliarde de euro. Plățile directe reprezintă aproximativ 70% din această sumă.

În prezent, potrivit CE, sunt dezbătute modalitățile cele mai bune de a utiliza plățile directe. Schimbările în acest sens pot oferi oportunitatea de a concentra plățile asupra fermelor mici și medii, spre exemplu, notează Comisia Europeană. Conform datelor actuale, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.

Scenariile prezentate de Comisia Europeană pentru PAC

Scenariul 1 – Menținerea cheltuielilor curente ar duce la cheltuieli de 400 de miliarde de euro anual, aproximativ 37% din bugetul UE.

Scenariul 2 – O reducere cu 30% ar duce la economii de 120 de miliarde de euro. aproximativ 11% din bugetul UE. O astfel de reducere ar putea duce la o scădere a veniturilor fermierilor de peste 10% sau chiar mai mult în anumite secotare, conform Comisiei Europene.

Scenariul 3 – O reducere a cheltuielilor cu 15%, ceea ce ar duce la o economie de 60 de miliarde de euro din bugetul UE. În cadrul acestui scenariu, modul în care vor fi afectate veniturile fermierilor va fi unul cu un impact mai redus, dar ar putea afecta unele sectoare mai vulnerabile, notează Comisia Europeană.

Documentul Comisiei Europene reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

”Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles. 

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis Juncker. ”Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat președintele CE.

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

 

Citiți și: Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independența Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending