În 2024, ICI București a fost un catalizator al cunoașterii și colaborării prin organizarea a peste 10 workshop-uri dedicate celor mai relevante teme din zona de tehnologie ale momentului. Aceste workshop-uri au adus împreună experți, profesioniști și pasionați de tehnologie, consolidând competențele digitale și colaborările între sectoare.

Printre acestea se numără: 

• Securitate Cibernetică în Domeniul HoReCa: Protecția datelor și prevenirea amenințărilor digitale.
• Industria de apărare: Tehnologii duale și cerințe NATO.
• Harnessing HPC and AI: Open source innovations and real-world applications.
• Societatea 5.0.
• Lupta împotriva dezinformării.
• Introducere în Supercomputing și High Performance Computing (HPC): Inclusiv utilizarea Python pentru industrie.
• Viitorul tehnologiilor imersive în România.
• Comunicaţii pentru viitor: Cercetare și inovație în era digitală.

   Citiți și: ICI București, bilanț de activitate pentru 2024: 15 proiecte inovatoare esențiale au contribuit la un viitor mai sigur și digitalizat în România

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a transmis un apel ferm la responsabilitate și acțiune din partea clasei politice și a autorităților, pentru apărarea libertății presei, condamnând incidentele recente, care i-au vizat în mod direct pe reprezentanții mass-media.

”Recentele incidente, amenințări și gesturi ostile care au vizat în mod direct jurnaliști reprezintă un atac la adresa libertății presei și a valorilor fundamentale ale democrației. Acțiunile și declarațiile recente ale unor parlamentari, care au inclus agresiuni fizice, verbale și incitări la ură împotriva reprezentanților mass-media, sunt inadmisibile și reprezintă un atac direct asupra dreptului la informare și a libertății presei, drepturi consfințite de Constituția României și de convențiile internaționale la care țara noastră este parte”, a evidențiat rectorul SNSPA într-un comunicat. 

El a arătat că ”aceste atacuri simultane împotriva presei, în general, și a Antenei 3, în mod particular, fac parte tot din războiul hibrid declanșat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar jurnaliștii care au încercat să expună influențele Federației Ruse în politica românească au devenit ținte directe”.

”Prin astfel de atacuri, se încearcă reducerea la tăcere a vocilor independente din presă, promovarea dezinformării și crearea unui climat de frică, ostil libertății de exprimare”, a transmis Pricopie.

El a lansat un apel către jurnaliști ”să condamne public, fără echivoc, orice comportament abuziv sau extremist îndreptat împotriva jurnaliștilor și să promoveze un climat de respect și responsabilitate în spațiul public”.

”Este esențial ca reprezentanții clasei politice să demonstreze integritate și să respecte standardele morale și profesionale, fundamentale pentru menținerea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice”, a subliniat acesta.

În egală măsură, ”solicit autorităților competente să aplice cu strictețe legea și să sancționeze prompt orice derapaj, pentru a preveni precedente periculoase”.

”Totodată, îndemn societatea civilă și comunitatea academică să manifeste solidaritate față de breasla jurnalistică și să protejeze acest pilon esențial al democrației. Libertatea presei nu este un privilegiu, ci un drept fundamental, care trebuie apărat cu orice preț pentru a construi o societate bazată pe respect, toleranță și dialog”, conchide rectorul SNSPA.

Într-un mesaj similar, Calea Europeană și-a exprimat solidaritatea cu jurnaliștii agresați de către reprezentanți ai forțelor extremiste în Parlamentul României și a făcut apel la instituțiile statului român să protejeze libertatea presei, având datoria de a apăra valorile democratice și ale statului de drept într-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Institutul Diplomatic Român și Agenția Națională pentru Romi au organizat ieri, 18 decembrie, Conferința academică „Spectrul extremismului în România. Ce învățăm din istorie?” cu scopul de a populariza perspective riguros documentate referitoare la Holocaustul din România, în contextul recrudescenței discursului urii îndreptat împotriva minorităților romă și evreiască.

Prezentările academice susținute au fost legate de deportarea romilor în Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – tragedie care a marcat până astăzi mentalitatea colectivă a minorității rome.

Conferința a fost transmis LIVE pe pagina de Facebook CaleaEuropeana:

„Ziua de 18 decembrie a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Migrației. România este o țară puternic afectată de fenomenul migrației, având în vedere că peste 4 milioane de români au plecat peste granițe în ultimii ani. De asemenea, comunitățile de romi și evrei din România au rezultat din valuri migratorii. Din păcate, mulți dintre concetățenii noștri diferiți etnic sau religios sunt percepuți ca fiind „diferiți” în mod negativ, stigmatizați. Avem datoria, învățând din lecțiile istoriei, să construim o societate incluzivă, care să promoveze respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, indiferent de gen, etnie, religie sau orientare sexuală. Vă invit să comunicăm aceste teme mai departe și să depășim diviziunile și diferențele din societate”, a declarat Liliana Popescu-Bîrlan, director general al Institutului Diplomatic Român. 

„Romii din România sunt subiect al rasismului nu de acum, când avem o polarizare în rândul societății, ci de-a lungul istoriei. Genul acesta de dezbateri le organizăm de multă vreme, însă fără prea mult interes în mass-media mainstream. O bună parte a populației achiesează la ideile legionarilor, comemorează criminalii de război ori îi glorifică, în ciuda legislației existente care sancționează astfel de fapte penale și în ciuda pașilor pe care îi facem în direcția educației pentru studiul Holocaustului, a strategiilor ori instituțiilor specializate. Acest tip de manifestare a intoleranței în societate nu poate fi combătut decât ferm și frontal. Perspectiva pentru societatea noastră este una în care, paradoxal, 76-80% dintre cetățeni sunt de acord cu apartenența la NATO, însă 41% dintre tinerii cu vârste între 18-35 de ani afirmă că ar fi de acord cu un sistem totalitar și acestea sunt provocările cărora trebuie să le facem față, în prezent”, a declarat Iulian Paraschiv, președinte al Agenției Naționale pentru Romi.

Dr. Viorel Achim, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, a subliniat, în prezentarea pe care a susținut-o, contextul ideologic în care au avut loc acțiunile împotriva romilor din cadrul guvernării antonesciene.

Dr. Marius Cazan, cercetător științific, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, a prezentat elemente specifice legate de modul în care s-a făcut deportarea, caracterul arbitrar al discriminării și faptul că se poate extinde către diverse categorii sociale.

Dr. Codrin Tăut, cercetător, Institutul Auschwitz pentru Prevenirea Genocidului și a Atrocităților în Masă, a scos în evidență faptul că atrocitățile la care s-a ajuns în Al Doilea Război Mondial reprezintă un rezultat al mai multor etape preliminare. În acest sens, este foarte importantă identificarea similarităților semnalelor din prezent cu evenimentele istorice și acțiunea fermă și rapidă, astfel încât atrocitățile să fie oprite înainte de a debuta efectiv.

Nu în ultimul rând, drd. Nicolae Furtună, membru al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, a prezentat o perspectivă sociologică asupra acelor vremuri punând accent pe politicile prin care se încerca o purificare etnică, pe bazele eugeniei.

Toate intervențiile din cadrul conferinței au adus în atenție circumstanțele și factorii care au contribuit la dezvoltarea extremismului în România, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și modul în care minoritatea romă, alături de cea evreiască, au fost ținta politicilor rasiale, de exterminare, ale regimului Antonescu.