Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat vineri, 20 octombrie 2017, dezbaterea “De zece ani în UE: Calea de urmat”. Evenimentul este un forum transfrontalier de dezbateri România – Bulgaria, organizat în colaborare cu Biroul de Informare al Parlamentului European în Bulgaria şi a avut loc în localitatea RUSE (Bulgaria), în intervalul orar 11:00 – 13:45. Acesta și-a propus să stimuleze o dezbatere între deputați din Parlamentul European și autorități din cele două țări, pe marginea impactului aderării asupra economiei și societății.

Evenimentul a fost transmis LIVE în format VIDEO și TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe pagina web www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina de Facebook.

Foto: CaleaEuropeana

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT: 

Mihai Roșioru, Biroul de Informare al Parlamentului European în România:

Foto: CaleaEuropeana.ro.

-Ne dorim să aducem în fața unui public din duă țări discuții interesante cu europarlamentari, experți internaționali

-Vă invit să avem o discuție uitându-ne la cei 10 ani pe care România și Bulgaria i-au petrecut în UE și ce lecții am învățat; dar și spre viitor, când România va deține președinția UE și chiar mai departe

Hristo Beloev, Universitatea “Angel Kanchev” din Ruse:

-Peste 80% din investițiile publice din perioada 207-11 arată că orașele se dezvoltă. Acestea au beneficiat foarte mult ca urmare a fondurilor europene.

-Investiții se fac și în educație, avem proiecte transfrontaliere.

-Nu trebuie să avem doar o imagine roz a integrării europene, de aceea discutăm astăzi aici, trebuie să discutăm și despre crize, reforme. Împreună trebuie să rezolvăm aceste probleme.

-Nu trebuie să ne gândim doar la ce putem primi din partea UE, ci și ce putem noi să oferim.

Georgi PIRINSKI (BG, S&D):

-Aș menționa la început că un rezultat evident al aderărilor la UE este dezvoltarea și intensificarea legăturilor dintre România și Bulgaria.

-Peste un milion de turiști din România au vizitat Bulgaria anul trecut.

-În Varna s-a decis să se construiască două noi poduri între cele două țări.

-PIB-ul a crescut în perioada 2007-2016, cu aproape 50 de procente.

Maria GRAPINI (RO, S&D):

Foto: CaleaEuropeana.ro

-Mă bucur că facem o analiză a celor 10 de ani de când cele două țări au intrat în UE.

-Sunt o persoană pro-europeană și am argumente care să susțină de ce suntem aici.

-Nu există drum pe care să nu ai și minusuri. După 10 ani în uniunea Europeană am înețeles că nu poți fi puternic singur. Mai ales în contextul global, avem nevoie ca UE să existe.

– România și Bulgaria au multe lucruri în comun – istorie, tradiție, cultură.

– Acum este momentul ca România și Bulgaria să facă mai mult, avem priorități comune: strategia Dunării, o macro-regiune la Marea Neagră, dezvoltarea de căi ferate

-PIB-ul a crescut de la 97 de miliarde de euro, în 2006, a ajuns la aproape 200 de miliarde

-Rata inflației de la 6,5 în 2007, e 1,2, acum e foarte bine mediul de afaceri.

Trebuie să muncim să ajungem la media europeană.

Exporturile României în UE au crescut cu aproape 50%, deci o mai bună accesibilitate

-Rata șomajului a scăzut, România are nevoie de forță de muncă

– Absorbția fondurilor structurale: 27 de miliarde de euro în primul exercițiu, acum 40 de miliarde. Este nevoie de stabilitate politică, interesele trebuie să fie naționale.

-Din 40 de miliarde am atras doar 1,5 miliarde.

-În Comisia LIBE s-a votat schimbarea sistemului de intrări-ieșiri în UE și România și Bulgaria ar fi putut fi excluse, dar ne-am luptat să fim incluși.

Andrey NOVAKOV (BG, PPE):

-În spatele cifrelor stau oameni, rezultatele României și Bulgariei în UE au în spate  eforturi ale cetățenilor noștri.

-Mi-am propus să nu fiu excesiv de optimist, dar nici pesimist cum este tipic în regiunea noastră.

-Există mitul câți bani dăm Uniunii Europene și cât obținem noi: 400 de milioane de euro dăm și obținem 2 miliarde de euro.

-Dar sunt și alte beneficii: programul Erasmus pentru studenți, de exemplu.

-E foarte important că am aderat la Uniunea Europeană.

-Suntem două țări sărace, dar suntem două țări sărace din clubul cel mai bogat din lume

-Consider că finanțarea UE pentru coridoarele de transport trebuie crescută cu 100%, este important să fie o prioritate. Nu putem aștepta să facem asta din bugetul local, nu sunt bani pentru aceste proiecte.

-2020 va fi despre bugetul UE, despre cum va continua finanțarea. Trebuie să ne asigurăm că finanțarea pentru regiunile sărace să continue

-Politica de coeziune trebuie să fie baza Uniunii Europene, un instrument care să ne compenseze poziția mai slabă de pe piață

Victor BOȘTINARU (RO, S&D):

Foto: CaleaEuropeana.ro

-Am început anii 90 cu utopia că UE va rezolva toate problemele noastre și noi nu vom avea nimic de făcut

-Acum, zece ani mai târziu este vorba despre ce au făcut țările noastre la 10 ani de la aderare

-Există criticile ”Bruxellesul este de vină”, toate eșecurile au părinți anonimi la Bruxelles- e convenabil, aduce voturi ieftine, dar nu rezolvă niciuna dintre probleme

-Să ne aducem aminte ce au pățit balcanii de Vest în anii 90 și ce am avut noi de câștigat după ce am avut luciditatea politică de a alege calea europeană.

-Europa este înainte de toate un proiect despre pace și pe baza acestui fundament au fost posibile reușite economice și sociale.

-Aș face și niște comentarii politice legate de insuccesele Româneii și Bulgariei, ce a mers prost în ultimii zece ani ca să nu le mai repetăm.

-Polonia- un exemplu de ce am fi putut fi, indiferent de guverne este țara care a reușit o performanță în modernizarea unei țări care are un trecut ca al nostru.

-Avem nevoie de o strategie în cadrul UE: dacă nu știi unde te îndrepți, nu știi ce să faci:

– o capacitate administrativă slabă: să știi cum să faci proiecte, să implementezi, ca banii investitiți sp se transofrme în dezvoltare sustenabilă

-Aș aminti și capacitatea nostră de negociere: românii și bulgarii au colaborat puțin în acești ani, printr-o falsă concurență am pierdut amândoi. Trebuie să știm să negociem împreună.

-Din fiecare euro, 80 de eurocenți se întorc la statele net contributoare, către cei care vând minciuna că noi trăim datorită contribuțiilor lor. 

-Ar mai fi vorba despre lipsa de coordonare a noastră pe MCV și Schengen. Am crezut că dacă vom prelua de la Bruxelles o formulă fast food despre cum să funcționeze sistemul nostru judiciar, am greșit.

-Noi ne facem datoria cu onestitate în apărarea frontierelor, când e să intrăm, sunt alegeri în Germania, Austria, Olanda și apoi o luăm de la capăt.

-Româania și Bulgaria dacă nu vor apăra ferm aceste lcururi, nu vom avea alți avocați mai buni decât noi. 

-Trebuie să ne pregătim pentru președinția bulgară și pentru cea română.

Cristian Pîrvulescu, Membru al Comitetului Economic şi Social European:

-Chiar dacă suntem acum în aceeași barcă cu MCV și Schengen, avem realități semnificativ diferite

-Despre Parlemeter: 57% dintre europeni cred că apartenența la UE e un lucru bun

-Datele pentru România:48% cred că apartenența la UE a  fost un lucru bun. Ceva a afectat percepția cetățenilor. Aici vorbim de opinie, nu de adevăr.

-Tendința este de a critica liberalismul și democrația europeană, o tendință antieuropeană promovată de Viktor Orban, o tendință patriotică, ca și cum identitatea europeană și cea națională ar fi în contradicție. 

-Politicienii au discurs antieuropean, iar populismul face voturi, așa că politicienii sunt tentați de acest discurs.

-Mai sunt și diferențele nord-sud în Europa.

-Nu avem șomaj în Româania nu pentru că guvernele au fost eficiente, ci pentru că UE a fost mai eficientă și a oferit soluții, locuri de muncă

-Sunt unul dintre cei care cred că MCV a fost folositor, trebuie extins și altor state, precum Ungaria și Polonia. mă aștept ca și Cehia să intre în această zonă. Drepturile omului și statul de drept trebuie supravegheate și în alte state UE.

Mimi KORNAZHEVA, Director al Centrului European Interuniversitar Româno- Bulgar (BRIE): 

-25 de procente din cuvintele din bulgară și română sunt comune: a iubi, vreme, grijă, vină, prieten

-Frontierele noastre sunt și interne, ca membri ai UE dar și externă a UE, deci suntem țări foarte importante. Această regiune trebuie protejată mai bine, inclusiv financiar.

-Frontiera a arătat posibilitatea de a uni.

-Un proiect mare: Brains – o analiză a identității oamenilor care lucreză în această regiune, o capacitate de coordonare a oamenilor 

-Este foarte important să vedem cum va arăta bugetul UE, la acest moment sunt prezentate idei radicale. 

-Vor exista noi politici, dar sunt sigură că va exista posibilitatea de finanțare a regiunilor mai sărace.

Lect. Univ. Dr. Miruna Butnaru-Troncotă, Școala Națională de Studii Politice și Administrative

-Aș vrea să conturez o perspectivă a cetățeanului. Dacă ne uităm la punctul de start al României și Bulgariei și comparăm cu foștii vecini din vechea Iugoslavie, putem cădea într-o capacană.

-Nu putem face comparații clare, România și Bulgaria au demonstrat că se poate face reformă și că pot avea un impact pozitiv.

-România și Bulgaria au depășit complexul balcanic de a fi european

-Mie îmi place să spun că sunt o pro-europeană critică

-Sunt state unde a putea să gândești critic și să ieși din captivitatea știrilor false a devenit aproape imposibil.

-Absența vocii tinerilor din dezbateri aduce un deserviciu legitimității Uniunii Europene

Sesiune de întrebări

Victor Boștinaru: Ca urmare a inițiativelor noastre, sunt în elaborare două directive: una dintre el va obliga marile companii să își plătească impozitele în țara în care își realizează veniturile. Dar guvernele de la Sofia și București trebuie să îl susțină pe Pierre Moscovici în această inițiativă și să înceapă de la începutul anului viitor. A doua, ”Equal pay”, o directivă care cere că același loc de muncă, la aceeași muncă, să fie același salariu. 

Întrebare: Tinerii încă nu se fac auziți în UE. Cum procedăm ca politicile de tineret să fie mai coerente și să ajungă la masa rotundă a UE? 

Maria Grapini: În țările noastre, și mulți oameni din mediul privat sunt incorecți. Vă recomand să negociați. Pentru tineri vă recomand să cunoașteți reglementările, să fiți informați. În România există programe pentru tineri neaccesate. Rolul societății civile trebuie să fie de presiune spre guverne. Trebuie să găsim canale de informații pentru dumneavoastră, la nivelul UE susținem cu toții tinerii.

Foto: CaleaEuropeana

Panelul 2

Melania Gabriela CIOT, Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe al României:

-Mă bucur că preocupăriloe tinerilor vizează modul în care implementăm politicile europene

-Alături de statul bulgar vom trece prin acest exercițiu dificil – președinția Consiliului UE, un proiect național, cel mai important după aderarea la UE și NATO.

Contextul este unul dificil, marcat de dezbateri privind Brexit, viitorul european și de schimbările în Parlamentul European și formarea unei noi Comisii Europene

-Urmărim consolidarea UE.

-Președinția României va avea sarcina importantă de a asigura continuitatea și menținerea unității UE.

Smilena KOSTOVA, Consilier al Ministrului bulgar pentru pregătirea Președinției Bulgare a Consiliului Uniunii Europene

-Avem posibilitatea de a pune pe agendă întrebări pe care le avem cu toții.

-Mottoul nostru este ”împreună suntem mai puternici”, asta e și lozinca președinției bulgare, trebuie să fim uniți pentru a ne putea îndeplini ce ne-am propus.

Propunem trei linii: consensul (să fim uniți), concurența (să putem realiza piețe concurențiale corecte, să creăm locuri de muncă) și coeziune, care nu este doar un cadru financiar pentru un număr de ani, ci eliminarea frgmentării a decalajelor regiunilor din UE.

-Sperăm după 15 decembrie să prezentăm programul național cu prioritățile noastre

-E foarte important să avem stabilitate, frontiere sigure, o altă prioritate o reprezintă inovațiile, concurența

-Printre prioritățile noastre se numără și perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Georgi PIRINSKI (BG, S&D), despre Europa cu două viteze:

-Atunci când am intrat în UE am acceptat și responsabilitatea de a intra în zona euro. Pentru a face acest lucru, sunt necesare cerințe economice. Chiar dacă le-am îndeplinit, acestea nu îți garantează intrarea, mai sunt necesare unele limite pentru salarii, investiții în știință… să fim responsabili. 

-Trebuie să vedem ce trebuie să facem și cum putem atinge acest scop să realizăm aceste cerințe. Dar să fim sinceri și asupra riscurilor, suntem pregătiți sau nu? Acum nu suntem încă și nu spun doar eu asta, ci și partenerii noștri, nu am ajuns încă la acest nivel. 

-Este clar că la diferite dosare, atunci când vom prelua președinția, trebuie să discutăm dosare importante. În timpul președinției române, acestea trebuie deja rezolvate, președințiile noastre să meargă în sincron.

-20 de drepturi sociale au fost discutate în ultimii ani și au făcut subiectul unor rezoluții ale UE. Noi, cei de stânga cere un anumit plan, iar cei de dreapta cer alt plan. 

Victor Boștinaru:

-Având MCV și fără să intrăm Schengen, calitatea de membru va fi de facto ”second class”

– Juncker a spus un lucru simplu: UE trebuie să fie gata să garanteze accesul la zona euro statelor care doresc să facă acest lucru (ceea ce nu se întâmplă acum, tate precum Austria nu doresc extinderea zonei euro) și este esențial ca UE să creeze un sistem de asistență pentru statele care vor să adere – asistență tehnică și financiară.

-Zona euro nu trebuie să aibă un parlament și un buget separat, a mai transmis Juncker, ceea ce ar însemna oficializarea acestui fapt

-Trebuie să vedem practica altora, altfel ne vom plânge nesfârșit de starea de ”second class” pe care uneori ne-o impunem. 

-Uniunea egalilor este exact despre acest lucru

Maria Grapini: 

-Nu sunt de acord cu buget separat pentru  zona euro.

-Mi se pare anormal ca Bulgaria să conducă UE în timpul președinției fără să intre în spațiul Schengen.

– Ar fi absurd să nu recunoaștem că a fost ameliorat fenomenul corupției;

– Vrem să avem legi mai clare;

Victor Boștinaru:

– Este oficial și e cert: cele două delegații au hotărât că se vor întâlni în format complet, europarlamentari români și bulgari;

– Ne vom întâlni să discutăm lucrătorii detașați, viitorul Europei, cele două președinții și interesele legitime ale României și Bulgariei; 

Cristian Pîrvulescu:

– Revenim la valori: România și Bulgaria sunt pregătite să intre în Schengen, dar sunt țări care se opun pe motive de corupție;

– Atunci întreb: ofițerii de poliție de frontieră sunt pregătiți să refuze să fie corupți cu sume mai mari decât salariile lor?

Georgi Pirinski:

– Când venitul este foarte mic, atunci corupția este una dintre posibilități;

– Când vorbim de zona euro să nu le luăm pe baza care e mai național sau care este mai corect politic;

La eveniment vor participa ”Victor Boștinaru şi Maria Grapini (deputaţi în Parlamentul European, grupul S&D), Melania Gabriela Ciot (Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe) şi Cristian Pîrvulescu (Membru al Comitetului Economic şi Social European), alături de deputaţi în Parlamentul European, experți şi reprezentați ai autorităților naţionale din Bulgaria”, informează BIPE într-un comunicat de presă.

România și Bulgaria aniversează anul acesta un deceniu de la accederea lor în Uniunea Europeană, un proces de integrare marcat de numeroase evoluții și în cadrul căruia cele două țări se pregătesc pentru a prelua în perioada următoare, pentru prima dată, președinția rotativă la Consiliul UE (Bulgaria – de la 1 ianuarie la 30 iunie 2018 și România – de la 1 ianuarie 2019 la 30 iunie 2019).

.