Connect with us

NEWS

FOTO&VIDEO Întrevedere bilaterală Klaus Iohannis-Andrzej Duda, înaintea summit-ului regional de la București: Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată

Published

on

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO. Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată”, au declarat președinții celor două țări, Klaus Iohannis și Andrzej Duda la finalul întrevederii de azi de la Palatul Cotroceni.

Vizita liderului de la Varșovia constituie prima întrevedere oficială a celor doi șefi de stat, după alegerea lui Duda. Președintele polonez este prezent la București cu ocazia summit-ului Europei Centrale și de Est, pe care îl va co-prezida alături de Klaus Iohannis.iohannis - duda 2

La finalul convorbirilor, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră. La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens”, a declarat Klaus Iohannis.

VIDEO

Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO”, a mai spus șeful statului.

Andrzej Duda și-a exprimat în primul rând ”regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor”, afirmând disponibilitatea țării sale de a acorda ajutor în acest sens.

iohannis - duda

În continuare vă prezentăm textul integral al comunicatului, potrivit Administrației Prezidențiale:

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani”, a mai spus liderul polonez.

În continuare vă prezentăm textul integral al declarațiilor celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua! Doamnelor și domnilor, sunt încântat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, aflat pentru prima dată în România. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră.

La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens.

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani.

Iohannis - duda3Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Despre acestea toate am discutat astăzi.

Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO – vă mulțumesc și cu acest prilej, domnule Președinte, pentru participarea la reuniunea șefilor de stat din țările central și est-europene ale NATO care va avea loc mâine aici, la București, la iniţiativa comună a Poloniei şi a României, și pentru sprijinul acordat acestui eveniment, care este o continuare a formatului început în 2014 la Varșovia.

Rolul esențial pe care România și Polonia îl pot juca în întărirea securității graniței estice a Alianței Nord-Atlantice, împreună cu partenerii aliați, a reprezentat una dintre principalele teme de discuție astăzi cu Președintele Duda.

Am avut un foarte bun schimb de opinii privind contextul actual, marcat de provocări majore în vecinătatea estică – situația din Ucraina și Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și în plan european – criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a Politicii de Securitate Europeană și de Vecinătate.

Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a procesului de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al Uniunii Europene pentru vecinătatea estică. Totodată, am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în cadrul Uniunii Europene, atât în plan internaţional cât şi în lupta contra terorismului și, sigur, în chestiunea combaterii Statului Islamic.

Împreună, țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul Uniunii Europene.

În același timp, am avut o discuție aplicată despre modalitățile de intensificare a cooperării economice dintre țările noastre, care se află, este adevărat, la un nivel foarte bun. Dorim să valorificăm mai bine potențialul existent în acest sens și interesul oamenilor de afaceri români și poloni de a investi în cele două țări.

Acestea au fost cele mai importante teme de pe agenda discuțiilor de astăzi pe care am dorit să le subliniez cu această ocazie.

Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: „Excelenţe, Domnule Preşedinte, Stimate Doamne, Stimaţi Domni, în primul rând vă mulţumesc foarte mult, domnului Preşedinte îi mulţumesc pentru această primire foarte ospitalieră, pentru invitaţia de a veni în România, la Bucureşti, şi pentru posibilitatea de a face această vizită.

iohannis - duda 3Doresc în acelaşi timp să exprim şi regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor. Îi transmit domnului Preşedinte şi conducerii României această deschidere a Poloniei de a acorda ajutorul său pentru că, aşa cum am spus, am fost zguduiţi şi suntem conştienţi de faptul că viaţa oamenilor tineri este foarte valoroasă şi trebuie să ajutăm cum putem.

Vă mulţumesc, de asemenea, domnule Preşedinte, pentru discuţiile pe care le-am avut. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, au fost consacrate subiectelor comune şi în care avem poziţii comune. Am discutat mai întâi în formula restrânsă şi apoi şi cu colaboratorii noştri. Mă bucur foarte mult că România, care este tradiţional un prieten al Poloniei, astăzi este deschisă pentru intensificarea colaborării. Nu am absolut nicio îndoială că România este partenerul strategic în această regiune şi discuţiile de astăzi n-au făcut decât să confirme acest lucru.

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani. Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenţei în ceea ce priveşte infrastructura pe care să o poată folosi şi trupele noastre pentru exerciţii, cât şi prin prezenţa unităţilor militare ale NATO. Cu siguranţă vom încerca să-i convingem de acest lucru şi pe partenerii noştri atât şi la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât şi în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianţei.

Sper ca această politică consecventă, raportată şi la situaţia care se dezvoltă în această parte de lume, va fi acceptată şi va putea fi pusă în practică. Nu am nicio îndoială că împreună cu dumneavoastră, domnule Preşedinte, vom prezenta o poziţie comună. Sper că vom reuşi să-i convingem şi pe partenerii noştri din regiune, cât şi, în perspectivă globală, pe partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

iohannis - duda 4Am discutat şi despre chestiunile securităţii energetice, lucru care are o importanţă foarte mare. În prezent, Europa trebuie să încerce să-şi asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici, bineînţeles. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deţinem noi, cât şi de un oarecare mix energetic şi de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Preşedinte, şi anume că trebuie găsite noi soluţii. Nu ne putem permite să fie dependentă Uniunea Europeană ca piaţă care doar primeşte gaz din Rusia şi această dependenţă să crească.

Am exprimat şi dezacordul nostru în ceea ce priveşte Nord Stream 2. Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are o bază nici economică, nici de altă natură, aşa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei, ci este doar o investiţie inutilă şi chiar dăunătoare din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu domnul Preşedinte că o importanţă enormă are dezvoltarea situaţiei în această parte a Europei în ceea ce priveşte, pe de o parte, problema Ucrainei şi, pe de altă parte, problema Moldovei şi bazinului Mării Negre. Întrebarea în ce mod se va dezvolta această situaţie din Ucraina ne-am pus-o amândoi şi ne-am exprimat speranţa că se va instala pacea de durată pentru că acest conflict, care nu este decât îngheţat, nu poate să fie acceptat pe termen lung. Ucraina trebuie să-şi recapete controlul asupra graniţelor proprii. Ne bucură poziţia prezentată de statele Europei vestice care indică faptul că acel acord de la Minsk va trebui respectat în totalitate, nu doar pe anumite puncte, ceea ce dă o perspectivă de pace.

Amândoi, eu şi cu domnul Preşedinte, vom fi mai mult decât observatori atenţi ai situaţiei pe viitor, ci şi, dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să întreprindem acţiuni comune diplomatice în această chestiune. Am şi făcut o propunere aici în aceste chestiuni despre care am discutat – securitatea energetică, securitatea militară – să înfiinţăm, împreună cu domnul Preşedinte, un comitet de coordonare prezidenţial care, ulterior, va lucra detaliat asupra tuturor acestor chestiuni, care să fie permanent în legătură şi să fie un consultant în toate aceste chestiuni pe care le-am atins noi astăzi în timpul discuţiilor.

Evident, este şi problema migraţiei. Noi nu avem nicio îndoială că avem nevoie de o politică unitară în această parte a Europei. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu acest sistem de cote şi, fiind convinşi de faptul că este nevoie de acţiuni umanitare, de ajutor umanitar pentru refugiaţi, un lucru natural, evident, ţinem să atragem atenţia NATO că trebuie făcute acţiuni de prevenire, ceea ce înseamnă proces de permanentizare a păcii în zonele unde sunt încă mişcări şi război şi ajutor pentru refugiaţii care se află în taberele de refugiaţi, pentru ca acele condiţii să fie din ce în ce mai bune şi ca presiunea migranţilor să fie din ce în ce mai mică.

Evident, este şi chestiunea colaborării economice dintre ţările noastre şi, la fel, suntem de acord că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru că această colaborare economică, care este bună în prezent, cu siguranţă ar fi şi mai bună şi mai profundă pe viitor dacă ar fi înfiinţate legături infrastructurale de comunicare, legături rutiere, dar şi pe calea ferată. Aici trebuie spus că trebuie folosite foarte bine fondurile europene în această perspectivă financiară, dar şi o colaborare bună cu vecinii noştri pentru ca aceste legături nord – sud să fie realizate.

Şi perspectiva colaborării statelor din regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Adriaticii ne umple de optimism. Avem speranţa că se va realiza, se va continua această colaborare. Eu personal consider că ar trebui să ne direcţionăm nu doar pentru o colaborare, ci pentru proiecte concrete care să poată fi derulate, atât în ceea ce priveşte securitatea energetică în această parte a Europei, cât şi a infrastructurii rutiere, a comunicaţiilor pe care şi noi le considerăm foarte importante.

Încă o dată vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte, pentru primirea foarte plăcută, foarte deschisă şi pentru discuţiile foarte concrete.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb de chestiunea summitului de mâine, dacă sunteți amândoi convinși că celelalte state care participă la întâlnire vor avea o porție similară cu cea exprimată de dumneavoastră aici? Şi dacă în declaraţia care va încheia întâlnirea de mâine se va adresa o solicitare legată de prezenta armatelor Alianţei în țările noastre?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând sperăm că toţi conducătorii statelor din Europa Centrală şi de Est care sunt membri ai Alianței Nord-Atlantice înțeleg situaţia existentă în ceea ce privește securitatea şi contăm pe faptul că nu ne vom întâlni cu vreo atitudine negativă în ceea ce priveşte această politică de adaptare a Alianței la această situație nouă. Evident că vom încerca să-i convingem pe partenerii noștri că aceşti paşi pe care noi îi planificăm, pe care îi propunem, dar în primul rând contăm pe faptul că niciunul dintre statele partenere din această parte a Europei nu va spune nu la soluţiile propuse de noi. Dar discuţia aceasta va avea loc mâine să lăsăm pentru mâine şi răspunsul la această întrebare. Sper ca acea declaraţie comună să includă aceste elemente de bază.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți, aş vrea, dacă se poate să ne explicaţi ce înseamnă această adaptare continuă, în condiţiile în care am văzut în ultimul an exerciții permanente, noi comandamente in şapte state, forța de reacție rapidă sporită şi înfiinţarea unei forţe de reacţie foarte rapide? Ce înseamnă această adaptare permanentă şi cum veți reuși să îi convingeţi pe acei membri mai reţinuţi, conservatori, care se opun unei prezențe permanente NATO în aceste țări?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând trebuie să spunem un lucru şi anume că realizarea a ceea ce a fost hotărât, respectiv a deciziilor de la întâlnirea anterioară acesta este un lucru care este deja în curs de realizare şi trebuie finalizat, aceasta este o chestiune, dar doua chestiune pe care vreau să o spun, şi am fost de acord cu domnul Preşedinte aici, că acele decizii care au fost adoptate au fost şi mai adâncite prin localizarea, în această regiune a Europei Centrale şi de Est, fiecare poate spune ce se întâmplă la el în ţară, eu spun că în Polonia s-a instalat infrastructură critică, deci armament, evident această prezență rotativă a trupelor trebuie să se intensifice dar şi prezența acelor unități permanente din Polonia şi din toată Europa Centrală şi de Est. Bineînțeles că vom încerca să îi convingem pe partenerii noștri de acest lucru, dar ce vreau eu să vă spun dacă Alianţa Nord Atlantică s-a lărgit şi cu statele din Europa Centrală şi de Est şi în perioada în care se afla doar în vestul Europei acea infrastructură şi unitățile militare au fost în statele membre atunci pentru mine este o consecinţă naturală a lărgirii Alianței să se intensifice şi să se completeze această infrastructură în statele noi membre pentru că acolo este foarte limitată sau nu există deloc, este deci un element natural al dezvoltării Alianţei Nord Atlantice. De aici am folosit termenul adaptare, pentru că este o adaptare la noile condiții, în primul rând la faptul că s-a lărgit NATO şi în al doilea rând raportat la situația actuală geopolitică. Din păcate, perioada de liniște deplină din Europa a rămas în urma noastră, trebuie să luptăm să revină pacea dar să ne amintim ca Alianţa Nord-Atlantică este o alianţă defensivă. Aşadar, chestiunea de asigurare a securităţii este un element de bază şi sunt opțiuni naturale pe care ar trebui să le facă Alianţa tocmai pentru a arata că trăiește.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem foarte clar care este evoluţia geopolitică şi atunci putem să ne dăm seama şi care ar putea fi adaptarea abordării NATO. Întâlnirea pe care am organizat-o împreună pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, ţările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO şi vrem, de asemenea, să subliniem importanţa acestui flanc estic în situaţia geopolitică în permanentă schimbare. Trebuie să pornim de la definirea flancului estic. Eu am avut o propunere pe care am făcut-o deja acum câteva luni de zile la întâlnirea cu secretarul general NATO de a merge înspre o abordare a celor trie mări. Este vorba de Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului. Acestea definesc flancul estic al NATO. Marea Neagră a căpătat, în contextul geopolitic nou de după ocuparea Crimeii de către Rusia, o nouă dimensiune: Marea Neagră a devenit o zonă foarte fierbinte şi este nevoie de foarte multă atenţie ca să nu se transforme această zonă fierbinte într-o zonă periculoasă.

De asemenea, cunoaştem abordarea în jurul Mării Baltice unde există preocupări bine motivate pentru a întări gradul de asigurare de securitate. Şi, în fine, trebuie să mergem până la Marea Nordului, unde există nevoia de consolidare a flancului estic. Toate aceste lucruri în esenţă sunt cunoscute şi de NATO şi de toate ţările din NATO, în ce vrem noi să facem este să subliniem că această importanţă geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare. Avem tendinţa în lumea în care trăim, o lume a breaking news-urilor, cum se spune de multe ori, să pierdem din vedere importanţa strategică a unor zone sau a unor întregi ansambluri. Este clar că în ultimele luni de zile atenţia publicului s-a mutat din flancul estic şi din zona Ucrainei de Est, în zona sudului. Migraţia din Africa a captat foarte multă atenţie. Pe urmă evoluţia războiului din Siria captează atenţia mediei internaţionale. Evoluţia valului de refugiaţi captează foarte multă atenţie. Toate acestea fac ca în media să se discute puţin despre evoluția din flancul estic. Or, noi credem că flancul estic este astăzi poate chiar mai important decât oricând şi vrem să subliniem aceste lucruri. Asta înseamnă şi o adaptare NATO. Adaptarea constă, în principal, în abordarea conceptuală. Noi nu dorim ca NATO să mute atenţia din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, sau a doua, sau a zecea ştire din jurnalul de ştiri, este o zonă care priveşte NATO şi nu doar ţările care se află în flancul estic al NATO. Exerciţiile care s-au făcut şi se fac şi în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenţia că această preocupare nu poate şi nu trebuie să fie una temporară tactică, ci trebuie să fie o abordare geopolitică şi de strategie a NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Comisia de la Veneția condamnă legea ungară anti-LGBT: Încalcă standardele internaționale privind drepturile omului

Published

on

Foto: Fra.europa.eu

Legea adoptată de ungaria care interzice predarea în școli a aspectelor legate de drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ încalcă standardele internaționale privind drepturile omului, a subliniat marți Comisia de la Veneția, un organism al Consiliului Europei format din experți în drept constituțional, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia de la Veneția consideră că ”amendamentele contribuie la crearea unui mediu amenințător”, unde copiii LGBTQ pot fi victime ale unor riscuri legate de sănătate, ”bullying şi hărţuire”.

”Amendamentele lasă loc numai învăţământului părtinitor, deschizând uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQ”, avertizează acest organism, în opinia căruia respectiva lege ungară nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală.

Proiectul de lege adoptat de Varșovia restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere.

În acest context, Comisia Europeană a decis să declanșeze procedura de infringement împotriva Ungariei, acuzând guvernul de încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale (LGBTQ).

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avetizat anterior Ungaria că va folosi toate instrumentele legale pentru a o determina să renunțe la legea anti-LGBT, pe care a calificat-o ca fiind ”rușinoasă” și ”profund contrară” principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Legislația a fost ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” și de Parlamentul European, care a atras atenția asupra dezmembrării democrației și a statului de drept în Ungaria.

Între timp, premierul Viktor Orban a anunțat că va organiza un referendum privind controversata lege.

Este de așteptat ca disputele între Budapesta și Bruxelles pe acest subiect să se întețească în contextul în care Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ şi altor minorităţi.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania ”#MeToo” și protestele ”Black Lives Matter”.

Continue Reading

NEWS

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Migrația nu este o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei, ci o problemă a lumii, a transmis Papa Francisc în cadrul vizitei sale pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia, ce se încheie astăzi.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților.

Potrivit Vatican News, este vorba de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde Papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016.

Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane. La întâlnirea cu Suveranul Pontif au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor.

În discursul său, Papa Francisc a vorbit departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile.”

”Sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase. Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”, a subliniat Suveranul Pontif.

Acesta a atras atenția asupra curentului existent în diverse societăți care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.

”E ușor a atrage după sine opinia publică instalând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”, a conchis Papa Francisc.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE13 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA13 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA14 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA14 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO15 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA14 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending