Connect with us

NEWS

FOTO&VIDEO Întrevedere bilaterală Klaus Iohannis-Andrzej Duda, înaintea summit-ului regional de la București: Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată

Published

on

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO. Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată”, au declarat președinții celor două țări, Klaus Iohannis și Andrzej Duda la finalul întrevederii de azi de la Palatul Cotroceni.

Vizita liderului de la Varșovia constituie prima întrevedere oficială a celor doi șefi de stat, după alegerea lui Duda. Președintele polonez este prezent la București cu ocazia summit-ului Europei Centrale și de Est, pe care îl va co-prezida alături de Klaus Iohannis.iohannis - duda 2

La finalul convorbirilor, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră. La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens”, a declarat Klaus Iohannis.

VIDEO

Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO”, a mai spus șeful statului.

Andrzej Duda și-a exprimat în primul rând ”regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor”, afirmând disponibilitatea țării sale de a acorda ajutor în acest sens.

iohannis - duda

În continuare vă prezentăm textul integral al comunicatului, potrivit Administrației Prezidențiale:

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani”, a mai spus liderul polonez.

În continuare vă prezentăm textul integral al declarațiilor celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua! Doamnelor și domnilor, sunt încântat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, aflat pentru prima dată în România. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră.

La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens.

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani.

Iohannis - duda3Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Despre acestea toate am discutat astăzi.

Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO – vă mulțumesc și cu acest prilej, domnule Președinte, pentru participarea la reuniunea șefilor de stat din țările central și est-europene ale NATO care va avea loc mâine aici, la București, la iniţiativa comună a Poloniei şi a României, și pentru sprijinul acordat acestui eveniment, care este o continuare a formatului început în 2014 la Varșovia.

Rolul esențial pe care România și Polonia îl pot juca în întărirea securității graniței estice a Alianței Nord-Atlantice, împreună cu partenerii aliați, a reprezentat una dintre principalele teme de discuție astăzi cu Președintele Duda.

Am avut un foarte bun schimb de opinii privind contextul actual, marcat de provocări majore în vecinătatea estică – situația din Ucraina și Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și în plan european – criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a Politicii de Securitate Europeană și de Vecinătate.

Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a procesului de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al Uniunii Europene pentru vecinătatea estică. Totodată, am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în cadrul Uniunii Europene, atât în plan internaţional cât şi în lupta contra terorismului și, sigur, în chestiunea combaterii Statului Islamic.

Împreună, țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul Uniunii Europene.

În același timp, am avut o discuție aplicată despre modalitățile de intensificare a cooperării economice dintre țările noastre, care se află, este adevărat, la un nivel foarte bun. Dorim să valorificăm mai bine potențialul existent în acest sens și interesul oamenilor de afaceri români și poloni de a investi în cele două țări.

Acestea au fost cele mai importante teme de pe agenda discuțiilor de astăzi pe care am dorit să le subliniez cu această ocazie.

Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: „Excelenţe, Domnule Preşedinte, Stimate Doamne, Stimaţi Domni, în primul rând vă mulţumesc foarte mult, domnului Preşedinte îi mulţumesc pentru această primire foarte ospitalieră, pentru invitaţia de a veni în România, la Bucureşti, şi pentru posibilitatea de a face această vizită.

iohannis - duda 3Doresc în acelaşi timp să exprim şi regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor. Îi transmit domnului Preşedinte şi conducerii României această deschidere a Poloniei de a acorda ajutorul său pentru că, aşa cum am spus, am fost zguduiţi şi suntem conştienţi de faptul că viaţa oamenilor tineri este foarte valoroasă şi trebuie să ajutăm cum putem.

Vă mulţumesc, de asemenea, domnule Preşedinte, pentru discuţiile pe care le-am avut. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, au fost consacrate subiectelor comune şi în care avem poziţii comune. Am discutat mai întâi în formula restrânsă şi apoi şi cu colaboratorii noştri. Mă bucur foarte mult că România, care este tradiţional un prieten al Poloniei, astăzi este deschisă pentru intensificarea colaborării. Nu am absolut nicio îndoială că România este partenerul strategic în această regiune şi discuţiile de astăzi n-au făcut decât să confirme acest lucru.

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani. Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenţei în ceea ce priveşte infrastructura pe care să o poată folosi şi trupele noastre pentru exerciţii, cât şi prin prezenţa unităţilor militare ale NATO. Cu siguranţă vom încerca să-i convingem de acest lucru şi pe partenerii noştri atât şi la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât şi în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianţei.

Sper ca această politică consecventă, raportată şi la situaţia care se dezvoltă în această parte de lume, va fi acceptată şi va putea fi pusă în practică. Nu am nicio îndoială că împreună cu dumneavoastră, domnule Preşedinte, vom prezenta o poziţie comună. Sper că vom reuşi să-i convingem şi pe partenerii noştri din regiune, cât şi, în perspectivă globală, pe partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

iohannis - duda 4Am discutat şi despre chestiunile securităţii energetice, lucru care are o importanţă foarte mare. În prezent, Europa trebuie să încerce să-şi asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici, bineînţeles. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deţinem noi, cât şi de un oarecare mix energetic şi de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Preşedinte, şi anume că trebuie găsite noi soluţii. Nu ne putem permite să fie dependentă Uniunea Europeană ca piaţă care doar primeşte gaz din Rusia şi această dependenţă să crească.

Am exprimat şi dezacordul nostru în ceea ce priveşte Nord Stream 2. Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are o bază nici economică, nici de altă natură, aşa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei, ci este doar o investiţie inutilă şi chiar dăunătoare din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu domnul Preşedinte că o importanţă enormă are dezvoltarea situaţiei în această parte a Europei în ceea ce priveşte, pe de o parte, problema Ucrainei şi, pe de altă parte, problema Moldovei şi bazinului Mării Negre. Întrebarea în ce mod se va dezvolta această situaţie din Ucraina ne-am pus-o amândoi şi ne-am exprimat speranţa că se va instala pacea de durată pentru că acest conflict, care nu este decât îngheţat, nu poate să fie acceptat pe termen lung. Ucraina trebuie să-şi recapete controlul asupra graniţelor proprii. Ne bucură poziţia prezentată de statele Europei vestice care indică faptul că acel acord de la Minsk va trebui respectat în totalitate, nu doar pe anumite puncte, ceea ce dă o perspectivă de pace.

Amândoi, eu şi cu domnul Preşedinte, vom fi mai mult decât observatori atenţi ai situaţiei pe viitor, ci şi, dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să întreprindem acţiuni comune diplomatice în această chestiune. Am şi făcut o propunere aici în aceste chestiuni despre care am discutat – securitatea energetică, securitatea militară – să înfiinţăm, împreună cu domnul Preşedinte, un comitet de coordonare prezidenţial care, ulterior, va lucra detaliat asupra tuturor acestor chestiuni, care să fie permanent în legătură şi să fie un consultant în toate aceste chestiuni pe care le-am atins noi astăzi în timpul discuţiilor.

Evident, este şi problema migraţiei. Noi nu avem nicio îndoială că avem nevoie de o politică unitară în această parte a Europei. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu acest sistem de cote şi, fiind convinşi de faptul că este nevoie de acţiuni umanitare, de ajutor umanitar pentru refugiaţi, un lucru natural, evident, ţinem să atragem atenţia NATO că trebuie făcute acţiuni de prevenire, ceea ce înseamnă proces de permanentizare a păcii în zonele unde sunt încă mişcări şi război şi ajutor pentru refugiaţii care se află în taberele de refugiaţi, pentru ca acele condiţii să fie din ce în ce mai bune şi ca presiunea migranţilor să fie din ce în ce mai mică.

Evident, este şi chestiunea colaborării economice dintre ţările noastre şi, la fel, suntem de acord că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru că această colaborare economică, care este bună în prezent, cu siguranţă ar fi şi mai bună şi mai profundă pe viitor dacă ar fi înfiinţate legături infrastructurale de comunicare, legături rutiere, dar şi pe calea ferată. Aici trebuie spus că trebuie folosite foarte bine fondurile europene în această perspectivă financiară, dar şi o colaborare bună cu vecinii noştri pentru ca aceste legături nord – sud să fie realizate.

Şi perspectiva colaborării statelor din regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Adriaticii ne umple de optimism. Avem speranţa că se va realiza, se va continua această colaborare. Eu personal consider că ar trebui să ne direcţionăm nu doar pentru o colaborare, ci pentru proiecte concrete care să poată fi derulate, atât în ceea ce priveşte securitatea energetică în această parte a Europei, cât şi a infrastructurii rutiere, a comunicaţiilor pe care şi noi le considerăm foarte importante.

Încă o dată vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte, pentru primirea foarte plăcută, foarte deschisă şi pentru discuţiile foarte concrete.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb de chestiunea summitului de mâine, dacă sunteți amândoi convinși că celelalte state care participă la întâlnire vor avea o porție similară cu cea exprimată de dumneavoastră aici? Şi dacă în declaraţia care va încheia întâlnirea de mâine se va adresa o solicitare legată de prezenta armatelor Alianţei în țările noastre?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând sperăm că toţi conducătorii statelor din Europa Centrală şi de Est care sunt membri ai Alianței Nord-Atlantice înțeleg situaţia existentă în ceea ce privește securitatea şi contăm pe faptul că nu ne vom întâlni cu vreo atitudine negativă în ceea ce priveşte această politică de adaptare a Alianței la această situație nouă. Evident că vom încerca să-i convingem pe partenerii noștri că aceşti paşi pe care noi îi planificăm, pe care îi propunem, dar în primul rând contăm pe faptul că niciunul dintre statele partenere din această parte a Europei nu va spune nu la soluţiile propuse de noi. Dar discuţia aceasta va avea loc mâine să lăsăm pentru mâine şi răspunsul la această întrebare. Sper ca acea declaraţie comună să includă aceste elemente de bază.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți, aş vrea, dacă se poate să ne explicaţi ce înseamnă această adaptare continuă, în condiţiile în care am văzut în ultimul an exerciții permanente, noi comandamente in şapte state, forța de reacție rapidă sporită şi înfiinţarea unei forţe de reacţie foarte rapide? Ce înseamnă această adaptare permanentă şi cum veți reuși să îi convingeţi pe acei membri mai reţinuţi, conservatori, care se opun unei prezențe permanente NATO în aceste țări?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând trebuie să spunem un lucru şi anume că realizarea a ceea ce a fost hotărât, respectiv a deciziilor de la întâlnirea anterioară acesta este un lucru care este deja în curs de realizare şi trebuie finalizat, aceasta este o chestiune, dar doua chestiune pe care vreau să o spun, şi am fost de acord cu domnul Preşedinte aici, că acele decizii care au fost adoptate au fost şi mai adâncite prin localizarea, în această regiune a Europei Centrale şi de Est, fiecare poate spune ce se întâmplă la el în ţară, eu spun că în Polonia s-a instalat infrastructură critică, deci armament, evident această prezență rotativă a trupelor trebuie să se intensifice dar şi prezența acelor unități permanente din Polonia şi din toată Europa Centrală şi de Est. Bineînțeles că vom încerca să îi convingem pe partenerii noștri de acest lucru, dar ce vreau eu să vă spun dacă Alianţa Nord Atlantică s-a lărgit şi cu statele din Europa Centrală şi de Est şi în perioada în care se afla doar în vestul Europei acea infrastructură şi unitățile militare au fost în statele membre atunci pentru mine este o consecinţă naturală a lărgirii Alianței să se intensifice şi să se completeze această infrastructură în statele noi membre pentru că acolo este foarte limitată sau nu există deloc, este deci un element natural al dezvoltării Alianţei Nord Atlantice. De aici am folosit termenul adaptare, pentru că este o adaptare la noile condiții, în primul rând la faptul că s-a lărgit NATO şi în al doilea rând raportat la situația actuală geopolitică. Din păcate, perioada de liniște deplină din Europa a rămas în urma noastră, trebuie să luptăm să revină pacea dar să ne amintim ca Alianţa Nord-Atlantică este o alianţă defensivă. Aşadar, chestiunea de asigurare a securităţii este un element de bază şi sunt opțiuni naturale pe care ar trebui să le facă Alianţa tocmai pentru a arata că trăiește.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem foarte clar care este evoluţia geopolitică şi atunci putem să ne dăm seama şi care ar putea fi adaptarea abordării NATO. Întâlnirea pe care am organizat-o împreună pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, ţările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO şi vrem, de asemenea, să subliniem importanţa acestui flanc estic în situaţia geopolitică în permanentă schimbare. Trebuie să pornim de la definirea flancului estic. Eu am avut o propunere pe care am făcut-o deja acum câteva luni de zile la întâlnirea cu secretarul general NATO de a merge înspre o abordare a celor trie mări. Este vorba de Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului. Acestea definesc flancul estic al NATO. Marea Neagră a căpătat, în contextul geopolitic nou de după ocuparea Crimeii de către Rusia, o nouă dimensiune: Marea Neagră a devenit o zonă foarte fierbinte şi este nevoie de foarte multă atenţie ca să nu se transforme această zonă fierbinte într-o zonă periculoasă.

De asemenea, cunoaştem abordarea în jurul Mării Baltice unde există preocupări bine motivate pentru a întări gradul de asigurare de securitate. Şi, în fine, trebuie să mergem până la Marea Nordului, unde există nevoia de consolidare a flancului estic. Toate aceste lucruri în esenţă sunt cunoscute şi de NATO şi de toate ţările din NATO, în ce vrem noi să facem este să subliniem că această importanţă geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare. Avem tendinţa în lumea în care trăim, o lume a breaking news-urilor, cum se spune de multe ori, să pierdem din vedere importanţa strategică a unor zone sau a unor întregi ansambluri. Este clar că în ultimele luni de zile atenţia publicului s-a mutat din flancul estic şi din zona Ucrainei de Est, în zona sudului. Migraţia din Africa a captat foarte multă atenţie. Pe urmă evoluţia războiului din Siria captează atenţia mediei internaţionale. Evoluţia valului de refugiaţi captează foarte multă atenţie. Toate acestea fac ca în media să se discute puţin despre evoluția din flancul estic. Or, noi credem că flancul estic este astăzi poate chiar mai important decât oricând şi vrem să subliniem aceste lucruri. Asta înseamnă şi o adaptare NATO. Adaptarea constă, în principal, în abordarea conceptuală. Noi nu dorim ca NATO să mute atenţia din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, sau a doua, sau a zecea ştire din jurnalul de ştiri, este o zonă care priveşte NATO şi nu doar ţările care se află în flancul estic al NATO. Exerciţiile care s-au făcut şi se fac şi în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenţia că această preocupare nu poate şi nu trebuie să fie una temporară tactică, ci trebuie să fie o abordare geopolitică şi de strategie a NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Summit-ul șefilor de stat din Europa Centrală și de Est începe azi la București | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc a marcat miercuri 76 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, îndemnând oamenii să fie atenți la ideologia exremistă pentru că ”aceste lucruri se pot întâmpla din nou”, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul audienţei sale generale, organizate în interiorul bibliotecii papale din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, Suveranul Pontif a declarat că este necesar ca lumea să nu uite.

”Comemorarea victimelor Holocaustului și a tuturor celor persecutați și deportați de regimul nazist este un semn de omenie și de civilizație. A-și aduce aminte de acestea este condiția pentru un viitor mai bun de pace și fraternitate”, a declarat Papa Francisc care a vizitat lagărul de la Auschwitz în 2016.

Papa Francisc a spus că societatea nu ar trebui niciodată să lase garda jos în faţa pericolelor naţionalismului.

”A-și aduce aminte înseamnă, totodată, a avea grijă pentru că aceste lucruri se pot întâmpla din nou, începând cu propuneri ideologice care își propun să salveze un popor și sfârșind prin distrugerea acelui popor și a umanității”, a afirmat Surveranul Pontif, potrivit Vatican News. 

”Fiţi atenţi la modul în care această cale a morţii, exterminării şi brutalităţii a început”, a spus Papa Francisc, referindu-se la ascensiunea naziştilor la putere în anii ’30 pe un val de naţionalism extrem.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei mondiale în 2021, care va înregistra un avans de 5,5% în acest an

Published

on

© IMF/ Twitter

Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările de creștere a economiei globale la 5,5% în acest an și 4,2% în anul 2022, în contextul în care apariția vaccinului împotriva COVID-19 alimentează speranțele, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cel mai recent raport intitulat ”World Economic Outlook”, FMI a evaluat pentru 2020 un declin al economiei globale de 3,5%, în timp ce în octombrie previziona o scădere de 4,4%, datele reflectând redresarea mai solidă din a doua parte a anului trecut.

© International Monetary Fund/ Facebook

Pentru acest an, FMI se aşteaptă la o creştere de 5,5%, mai mult cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza din octombrie.

Cu toate acestea, instituția finaciară atrage atenția că economia mondială continuă să se confrunte ”cu incertitudini excepționale” iar noile variante de coronavirus și noile valuri de infecții reprezintă riscuri.

În acest context, activitatea economică pe plan global va rămâne sub nivelul estimat anul trecut, înaintea declanșării pandemiei.

De asemenea, aproape 90 de milioane de persoane vor cădea probabil sub pragul de sărăcie extremă în perioada 2020-2021, pandemia ştergând progresele realizate în ultimele două decenii în privinţa eradicării sărăciei, iar nivelul şomajului este în creştere.

Statele Unite, cea mai mare economie mondială, ar urma să înregistreze un avans de 5,1% în 2021, în vreme ce anul viitor creșterea economică se va stabiliza la 2,5%.

FMI estimează că activitatea din Regatul Unit și zona euro va rămâne probabil sub nivelul pre-pandemic până în 2022.

Germania, motorul economiei europene, va cunoaște o creștere de 3,5% în acest an, urmând ca avansul să diminueze anul viitor cu 0,4 puncte procentuale, până la 3.1%.

Aceste fluctuații au urmări și asupra activității comerciale a României cu Statele Unite și Germania.

Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – SUA s-a situat, la sfârşitul anului 2019, la 2,1 miliarde de euro.

Numărul total al companiilor din SUA active în România, în martie 2020, era de 7.903, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 1,1 miliarde de dolari.

Conform unui comunicat al AmCham, incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație se numără printre principalele provocări cu care se confruntă companiile la acest început de an, potrivit răspunsurilor exprimate de 155 de companii membre AmCham în cadrul unui sondaj despre impactul pandemiei efectuat în intervalul 15 decembrie 2020- 20 ianuarie 2021.

De cealaltă parte, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană semnala că schimburile comerciale între România și Germania au fost puternic afectate de actuala criză.

Ciifrele publicate de Institutul Federal de Statistică (Destatis) arată că volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut puternic pe fondul actualei crize provocate de coronavrius.

Minimele au fost atinse în luna aprilie, exporturile germane către România coborând cu 36,5% față de aceeași lună a anului 2019, importurile scăzând și mai puternic (-53%).

În total, exporturile către România s-au ridicat la 11,5 miliarde de euro (-8,8%) în primele nouă luni ale anului 2020, în timp ce importurile au fost de doar 9,8 miliarde de euro, cu 18% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2019.

După scăderea schimburilor comerciale în aprilie și mai, a început o redresare semnificativă a schimburilor comerciale în luna septembrie. Exporturile au trecut pe plus, fiind cu 6,52% mai mari față de aceeași lună a anului 2019, în timp ce importurile din România au scăzut „doar” cu 7,7%.

În ansamblu, volumul schimburilor comerciale bilaterale româno-germane a scăzut cu 13,4% în perioada ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019 la 21,3 miliarde de euro.

Directorul general al AHK, Sebastian Metz, estima la finalul lunii noiembrie a anului trecut că o ”bună parte din evoluția viitoare a relațiilor comerciale româno-germane va depinde de modul și, mai ales, de cât de repede se va redresa economia germană”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire cu ambasadorul Franței la Chișinău: Dorim dezvoltarea relațiilor economice și multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Franței la Chișinău, Pascal Le Deunff, cu care a discutat despre situația politică internă, dar și despre diverse domenii de cooperare între cele două state.

”Am pus în discuție subiecte ce vizează situația politică internă, accentuând că optăm, în continuare, pentru alegeri parlamentare anticipate, ca o soluție pentru a reconfigura guvernarea și a o face funcțională”, a precizat Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În același timp, președintele Republicii Moldova s-a referit și la evoluțiile din regiune, dar și la vizitele pe care le-a întreprins recent la Kiev și la Bruxelles.

”Am accentuat că astăzi prioritatea noastră este depășirea crizei sanitare și asigurarea accesului cât mai rapid la vaccin pentru cetățenii țării, precum și depășirea crizei economice”, a mai spus Maia Sandu.

”Un aspect important al întrevederii a vizat relațiile moldo-franceze în diverse domenii de cooperare. L-am asigurat pe ES Pascal Le Deunff că Republica Moldova rămâne un prieten apropiat al Franței, fiind interesată în dezvoltarea relațiilor economice și în multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră”, a transmis Sandu.

În egală măsură, aceasta și-a exprimat dorința de a ”amplifica schimburile culturale și academice, atât pe linia Organizației Internaționale a Francofoniei, a cărei membră este Republica Moldova, cât și ca țară ce are o diasporă considerabilă în Franța”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending