Comisia Europeană a adoptat vineri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Spaniei pentru subvenții în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care constituie elementul central al NextGenerationEU. Aceasta este prima evaluare preliminară a unei cereri de plată din partea unui stat membru aprobată de Comisie și reprezintă un punct de reper important în punerea în aplicare a Mecanismului.

„Astăzi, atingem o nouă etapă importantă în punerea în aplicare a Planului nostru de redresare NextGenerationEU. În opinia noastră, primul stat membru – și acesta este Spania – este pregătit să primească o plată din partea NextGenerationEU. Așadar, de îndată ce aceasta va fi aprobată și de statele membre, Spania va primi 10 miliarde de euro. Acest lucru se datorează faptului că Spania a făcut progrese bune în implementarea NextGenerationEU. Și vor urma și mai multe. Prin planul nostru de redresare, contribuim la modernizarea economiilor noastre și la crearea de locuri de muncă bune pentru europeni”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

,,Evaluarea preliminară pozitivă de astăzi este o recunoaștere a faptului că Spania a adoptat o gamă foarte largă de reforme: măsuri pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională pentru toți spaniolii, pentru a sprijini gospodăriile cele mai vulnerabile, pentru a stimula competențele digitale și competitivitatea IMM-urilor și pentru a trasa calea către o energie electrică bazată în proporție de 100% pe surse regenerabile. În această perioadă de incertitudine, trimitem astăzi un semnal de încredere privind punerea în aplicare a planului ambițios al Spaniei de a obține o o creștere economică mai puternică, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

La 11 noiembrie 2021, Spania a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe realizarea celor 52 de etape selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului privind prima tranșă. Acestea acoperă reformele din domeniile mobilității durabile, eficienței energetice, decarbonizării, conectivității, administrației publice, competențelor, educației și politicii sociale, cercetării și dezvoltării, muncii și politicii fiscale, precum și sistemul de audit și control al Spaniei pentru punerea în aplicare a MRR. Prezentarea primei cereri de plată din partea Spaniei a fost precedată de o perioadă de cooperare strânsă între autoritățile spaniole și Comisie în ceea ce privește pregătirea dovezilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor de referință incluse în cererea de plată.

Citiți și Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Etapele îndeplinite demonstrează pași importanți în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Spaniei și a programului său amplu de reforme. Printre acestea se numără măsuri importante, cum ar fi Legea privind schimbările climatice și tranziția energetică (care consacră neutralitatea climatică până în 2050), reforma venitului minim de sprijin, măsurile de sprijinire a digitalizării IMM-urilor și de stimulare a competențelor digitale, precum și reformele care consolidează capacitatea de a efectua și de a urmări revizuirea cheltuielilor.

Întrucât majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată fuseseră deja realizate până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, Comisia a putut să își încheie evaluarea mai repede decât perioada de două luni prevăzută în Regulamentul privind MRR.

Planul spaniol de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate în treizeci de componente tematice. Acesta are o valoare de 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi, din care 13 % (9 miliarde EUR) au fost deja plătite Spaniei sub formă de prefinanțare la 17 august 2021.

Citiți și 

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

#NextGenEU Spania și Lituania primesc 9 miliarde, respectiv 289 milioane de euro de la UE pentru implementarea primelor măsuri de redresare

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și de reziliență.

Comisia a trimis acum evaluarea preliminară pozitivă a îndeplinirii de către Spania a etapelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de maximum patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea Comisiei. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, va avea loc plata către Spania.

Comisia va evalua alte cereri de plată din partea Spaniei pe baza îndeplinirii etapelor și a obiectivelor menționate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor. Statele membre pot depune astfel de cereri de două ori pe an.

Sumele plătite statelor membre vor fi publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența până la sfârșitul anului, care va prezenta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, sprijinul publicului pentru moneda euro este puternic și stabil. Majoritatea respondenților (78%) din întreaga zonă euro consideră că moneda euro este benefică pentru UE. În plus, 69% dintre aceștia consideră că moneda euro este pozitivă pentru propria lor țară.

De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că euro facilitează comparațiile de preț între statele membre, iar 79% sunt de părere că moneda facilitează desfășurarea afacerilor. 

Mai mult, 53% dintre respondenți consideră că euro a facilitat călătoriile și le-a făcut mai puțin costisitoare, iar 44% sunt de părere că a redus taxele bancare în timpul călătoriile. 

Rezultatele arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență (SURE), 82% dintre respondenți fiind de acord cu relevanța acordării de împrumuturi pentru a ajuta statele membre să mențină persoanele pe piața forței de muncă.

De asemenea, sprijinul financiar oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost perceput pozitiv de 77% dintre respondenți.

În ceea ce privește coordonarea politicilor economice și realizarea de reforme, 64% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de mai multă coordonare, în timp ce 80% dintre aceștia consideră că sunt necesare reforme semnificative pentru îmbunătățirea performanței economice. De asemenea, 53% sunt de părere că reformele de succes din alte țări ale zonei euro au facilitate reforme în propriile lor țări. 

În cele din urmă, 65% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării monedelor de un cent și doi cenți prin rotunjirea obligatorie a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți.

Aceste rezultate indică al doilea cel mai mare sprijin pentru euro de la începutul sondajelor anuale, în 2002. Acest sondaj Eurobarometru a fost realizat în rândul a aproximativ 17 600 de respondenți din cele 19 state membre ale zonei euro, în perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2021.

Comisia Europeană a anunțat vineri prelungirea programului său de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19 pentru încă șase luni, până în iunie 2022, odată cu publicarea celor mai recente rapoarte ale platformelor online privind acțiunile întreprinse de acestea în perioada septembrie-octombrie, conform unui comunicat de presă. 

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar de aceea dorim ca platformele să își intensifice eforturile pentru a aborda dezinformarea privind COVID-19, inclusiv cu privire la vaccinuri. Ne așteptăm, de asemenea, ca platformele să transpună lecțiile învățate din programul de monitorizare într-un cadru mai puternic pentru noul Cod de combatere a dezinformării”, a transmis Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență.

Cele mai recente rapoarte arată că YouTube și-a extins politica de dezinformare medicală pentru a include afirmații despre vaccinuri care contrazic consensul autorităților locale de sănătate sau al OMS. TikTok a mărit numărul de cuvinte-cheie / hashtag-uri care pot declanșa tag-uri și bannere legate de COVID-19 și de vaccinuri.

Twitter și-a actualizat politica privind informațiile înșelătoare despre vaccinuri. Facebook și-a actualizat politicile la nivel mondial privind vaccinarea COVID-19 pentru copii, de exemplu conținutul fals care susține că vaccinurile sunt nesigure și netestate.

Google a anunțat că lucrează cu autoritățile pentru a se asigura că în căutare apar informații suplimentare despre disponibilitatea vaccinului COVID-19 atunci când utilizatorii caută informații legate de vaccinuri. Pe lângă faptul că le oferă utilizatorilor mai multe informații despre disponibilitatea generală a vaccinului, această funcție, disponibilă acum în Franța, permite accesul ușor la rezervarea vaccinării.

Recent, 26 de noi potențiali semnatari s-au alăturat procesului de redactare pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2022.

„Semnatarii actuali și cei potențiali trebuie să colaboreze eficient și să realizeze un cod solid. Așteptările sunt mari, având în vedere mizele, iar timpul presează. Acest cod va schimba în mod clar regulile jocului pentru a adapta responsabilitatea platformelor online, asigurând măsuri oportune, adecvate și eficiente de combatere a dezinformării în UE. Spațiul informațional nu ar trebui să fie un vest sălbatic care să expună cetățenii la un flux de dezinformare neîmblânzit”, a declarat Thierry Breton, comisarul  european pentru piața internă.

Termenul prelungit va permite semnatarilor să elaboreze un instrument solid, cu angajamente adaptate. Comisia Europeană îndeamnă semnatarii să efectueze rapid revizuirea, respectând orientările acesteia, și să își intensifice eforturile în ceea ce privește programul de monitorizare, ținând seama de recomandările recente ale Grupului european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale (ERGA).