Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, lansează platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său, informează un comunicat comun al celor trei instituții ale UE.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online și a fost prezentată de copreședinții comitetului executiv din cadrul celor trei instituții – Guy Verhofstadt (Renew Europe), co-președinte din partea Parlamentului European, Ana Paula Zacarias, secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, în numele Președinției Consiliului UE, și Dubravka Šuica, vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie.

Președinția comună a conferinței asigurată de președinții Parlamentului European și ai Comisiei Europene și prim-ministrul țării care asigură președinția rotativă a Consiliului UE a salutat lansarea platformei.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat: „Platforma reprezintă un instrument-cheie care le permite cetățenilor să participe și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie să ne asigurăm că vocile lor vor fi auzite și că vor contribui la procesul decizional, în pofida pandemiei de COVID-19. Democrația europeană, de natură reprezentativă și participativă, va continua să funcționeze orice s-ar întâmpla pentru că pe ea se bazează viitorul nostru comun.”

Prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele președinției Consiliului, a declarat: „A sosit momentul ca cetățenii noștri să își împărtășească activ ideile și principalele preocupări. Discuția nu ar putea avea loc într-un moment mai potrivit. Trebuie să ne pregătim acum pentru a ieși din această criză și mai puternici și pentru a fi gata în clipa în care vom depăși pandemia. Sperăm să continuăm să construim împreună Europa viitorului, o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai digitală care să răspundă așteptărilor cetățenilor noștri.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Sănătatea, schimbările climatice, locurile de muncă bune și durabile într-o economie din ce în ce mai digitală, starea societăților noastre democratice: îi invităm pe cetățenii europeni să își facă auzită vocea, să își exprime preocupările și să ne spună care este Europa în care doresc să trăiască. Prin această platformă pentru cetățeni, toată lumea va avea posibilitatea de a contribui la conturarea viitorului Europei și de a interacționa cu alte persoane din întreaga Europă. Este o ocazie excelentă pentru cetățenii europeni să se reunească în mediul virtual. Vă invităm să participați la dezbatere! Împreună, putem construi viitorul pe care ni-l dorim pentru Uniune.”

Citiți și

Conferința privind viitorul Europei: Platforma digitală pentru cetățeni va fi lansată la 19 aprilie. Evenimentul inaugural ar putea avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei

Moment istoric la Bruxelles: Instituțiile UE au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei – un dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente

Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetățenii din toate categoriile sociale sunt încurajați să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar și să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #TheFutureIsYours

Platforma va asigura transparență deplină – un principiu-cheie al conferinței – întrucât toate contribuțiile și rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate și puse la dispoziția publicului. Principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței.

Toate evenimentele legate de conferință care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetățenilor să efectueze căutări și să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-și derula și promova inițiativele. Toți participanții și toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinței privind viitorul Europei, care stabilește standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Aceste teme sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte transversale și de altă natură (alte idei), cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfășoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informații cu privire la structura și activitatea conferinței. Aceasta este deschisă tuturor cetățenilor UE, precum și instituțiilor și organismelor UE, parlamentelor naționale, autorităților naționale și locale și societății civile. Platforma va respecta pe deplin viața privată a utilizatorilor și normele UE privind protecția datelor.

Comisia Europeană a adoptat orientări revizuite ale UE privind ajutoarele de stat regionale („Orientările privind ajutoarele de stat regionale”), care stabilesc normele în temeiul cărora statele membre pot acorda ajutoare de stat întreprinderilor pentru a sprijini dezvoltarea economică a zonelor defavorizate din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile între statele membre. Orientările revizuite vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Orientările privind ajutoarele de stat regionale sunt primul set de norme privind ajutoarele de stat care sunt revizuite după anunțarea Pactului verde european și a Strategiilor industriale și digitale europene.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Noile Orientări privind ajutoarele de stat regionale adoptate astăzi le vor permite statelor membre să ajute cele mai defavorizate regiuni europene să recupereze decalajele și să reducă disparitățile în ceea ce privește bunăstarea economică, veniturile și șomajul. Aceste obiective de coeziune ocupă un loc central în cadrul Uniunii noastre. Am creat, de asemenea, mai multe posibilități pentru ca statele membre să sprijine regiunile care se confruntă cu provocări structurale sau legate de tranziție, precum depopularea, astfel încât orientările să contribuie pe deplin la dubla tranziție verde și digitală, asigurând totodată condiții de concurență echitabile între statele membre.”

Ajutoarele de stat regionale constituie un instrument important utilizat de statele membre pentru a consolida dezvoltarea regională. Comisia a adoptat orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale în urma unei evaluări a normelor actuale efectuate în 2019 și a unei ample consultări cu privire la proiectul de text a tuturor părților interesate, inclusiv a statelor membre, a autorităților regionale și locale, a asociațiilor de întreprinderi, a grupurilor de interese, a întreprinderilor individuale și a cetățenilor.

Orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale includ o serie de ajustări precis orientate pentru a simplifica normele și a reflecta experiența dobândită în urma aplicării normelor anterioare, precum și pentru a reflecta noile priorități de politică legate de Pactul verde european și de Strategia industrială pentru Europa și Strategia digitală europeană. Principalele elemente ale orientărilor revizuite sunt următoarele:

• Majorarea acoperirii totale a ajutoarelor regionale la 48 % din populația UE (față de 47 %, cât era înainte) și lista actualizată a zonelor „a” asistate și a zonelor „c” predefinite pe baza celor mai recente statistici disponibile realizate de Eurostat privind PIB-ul (2016-2018) și șomajul (2017-2019). Criteriile de atribuire pentru zonele asistate, care s-au dovedit a funcționa bine în perioada anterioară, au rămas neschimbate. În același timp, statele membre vor dispune de o flexibilitate sporită pentru a atribui pe hărți așa-numitele zone „c” care nu sunt predefinite: pe lângă criteriile care erau deja în vigoare, Comisia a introdus și o simplificare pentru a le permite statelor membre să atribuie cu ușurință statutul de zonă „c” care nu este predefinită zonelor de tranziție justă, care se confruntă cu provocări deosebite legate de tranziție.
• Majorarea intensităților maxime ale ajutoarelor pentru a sprijini obiectivele Pactului verde european și ale strategiei digitale prin facilitarea acordării unor stimulente suplimentare pentru investiții în zonele defavorizate ale UE. În plus, orientările includ mai multe bonificații ale intensității ajutoarelor: (i) pentru regiunile ultraperiferice, (ii) pentru zonele de frontieră, (iii) pentru zonele de tranziție justă din zonele cele mai defavorizate și (iv) pentru zonele care se confruntă cu scăderea populației. La rândul lor, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) continuă să beneficieze de intensități maxime ale ajutoarelor mai ridicate decât întreprinderile mari.
• Valabilitatea hărților ajutoarelor regionale pentru perioada 2022-2027, cu o evaluare la jumătatea perioadei prevăzută pentru 2023, pe baza statisticilor actualizate, care să reflecte evoluțiile economice recente și să le permită regiunilor să se redreseze în urma crizei.
• Simplificarea generală a structurii orientărilor, clarificarea unora dintre definiții și termeni și o serie de modificări precis orientate în lumina Pactului verde european și a Strategiilor industriale și digitale ale UE. De exemplu, domeniul de aplicare sectorial al orientărilor a fost actualizat, precum și criteriile utilizate pentru a se asigura un echilibru între impactul pozitiv al ajutoarelor și efectele negative ale acestora asupra concurenței și a comerțului. Acum, această evaluare poate lua în considerare și alte efecte pozitive și negative, cum ar fi o contribuție substanțială la dubla tranziție verde și digitală sau anumite externalități negative conexe.

În același timp, Orientările privind ajutoarele de stat regionale continuă să cuprindă garanții solide menite să împiedice statele membre să utilizeze bani publici pentru a provoca deplasarea locurilor de muncă dintr-un stat membru al UE în altul, lucru care este esențial pentru a se asigura o concurență loială pe piața unică.

Orientările revizuite privind ajutoarele de stat regionale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, acordând suficient timp statelor membre să își pregătească hărțile ajutoarelor regionale. Începând din acest moment, statele membre pot să notifice Comisiei viitoarele lor hărți ale ajutoarelor regionale, care vor face obiectul unor decizii individuale.

Context

Europa a fost întotdeauna caracterizată de disparități regionale semnificative în ceea ce privește bunăstarea economică, veniturile și șomajul. Ajutoarele de stat regionale au scopul de a sprijini dezvoltarea economică a zonelor defavorizate ale Europei, asigurând totodată condiții de concurență echitabile între statele membre. 

În Orientările privind ajutoarele de stat regionale, Comisia stabilește condițiile în care ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu piața internă, precum și criteriile de identificare a zonelor care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (zonele „a”, respectiv „c”). În anexele la orientări sunt identificate regiunile cele mai defavorizate, așa-numitele regiuni „a”, care includ regiunile ultraperiferice și regiunile al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 75 % din media UE, precum și regiunile predefinite „c”, care constau în fostele zone „a” și în zonele slab populate.

În prezent, statele membre pot desemna așa-numitele zone „c” care nu sunt predefinite, până la un nivel maxim de acoperire „c” predefinită (pentru care sunt disponibile, de asemenea, cifre în anexele I și II la orientări) și în conformitate cu anumite criterii. Statele membre trebuie să notifice Comisiei, spre aprobare, propunerea lor privind hărțile ajutoarelor regionale.

Prin urmare, orientările conțin, de asemenea, norme pe baza cărora statele membre pot elabora hărți ale ajutoarelor regionale pentru a identifica zonele geografice în care întreprinderile pot primi ajutoare de stat regionale (zonele asistate) și la ce nivel (intensitatea ajutorului).

Ca parte a revizuirii în curs de către Comisie a normelor în materie de concurență pentru a se asigura că acestea sunt adecvate mediului de piață în schimbare, în ianuarie 2019 a fost lansată evaluarea orientărilor privind ajutoarele regionale. Evaluarea a avut loc în contextul unei „verificări a adecvării” normelor privind ajutoarele de stat adoptate ca parte a pachetului de modernizare a ajutoarelor de stat din 2012, care urmărește să evalueze dacă normele actuale sunt în continuare adecvate scopului urmărit. Evaluarea s-a bazat pe analize interne efectuate de Comisie și pe consultări publice, precum și, în unele cazuri, pe studii elaborate de consultanți externi sau pe consultări precis orientate cu anumite părți interesate.

La 30 octombrie 2020, Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor Comisiei, care sintetizează rezultatele acestui exercițiu de evaluare. Evaluarea a concluzionat că, în general, sistemul și normele de control al ajutoarelor de stat sunt adecvate scopului urmărit. Cu toate acestea, normele individuale, cum ar fi orientările privind ajutoarele regionale, necesitau unele adaptări, inclusiv din perspectiva recentului Pact verde european și a Strategiei industriale pentru Europa, respectiv a Strategiei digitale europene.

Întrucât normele privind ajutoarele de stat reprezintă o parte esențială a tranziției verzi, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european și cu rezultatele verificării adecvării, Comisia a anunțat că anticipa revizuirea orientărilor relevante privind ajutoarele de stat până la sfârșitul anului 2021. Printre orientările vizate se numără Orientările privind ajutoarele regionale, Comunicarea privind PIIEC, Cadrul CDI, Orientările privind finanțarea de risc, Orientările privind mediul și energia și dispozițiile relevante din RGECA. Celelalte norme privind ajutoarele de stat care au făcut parte din verificarea adecvării vor fi revizuite pe termen mediu.

Comisia Europeană a lansat luni, 19 aprilie, o consultare publică privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE, ca parte a monitorizării Raportului privind cetățenia din 2020.

Drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE sunt incluse în directivele privind exercitarea dreptului de vot și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European (Directiva 93/109/CE), precum și la alegerile municipale, Pentru cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru din care nu sunt resortisanți (Directiva 94/80/CE).

Rezultatele acestei consultări publice vor fi incluse în propunerea Comisiei de revizuire a directivelor privind drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE.

„Esența democrației este dreptul de vot pentru toată lumea. De aceea dorim să contribuim la asigurarea acestui drept. Cetățenii UE care locuiesc într-o altă țară a UE au, de asemenea, dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale sau municipale – în aceleași condiții ca și cetățenii țării respective”, a declarat vicepreședinta Věra Jourová.

„Participarea politică este piatra de temelie a fiecărei democrații și libertatea de mișcare este un pilon al Uniunii Europene. Comisia se asigură că cetățenii UE pot continua să își exercite în mod eficace drepturile democratice, chiar dacă se mută într-un alt stat membru.”, a precizat, la rândul său, Didier Reynders, comisarul pentru justiție.

O propunere legislativă pentru directivele revizuite este așteptată până la sfârșitul anului 2021.

Consultarea publică va colecta experiențe și opinii cu privire la drepturile electorale ale cetățenilor mobili din UE până pe 12 iulie. Aceasta se adresează tuturor părților interesate, inclusiv publicului larg, societății civile, mediului academic și instituțiilor de cercetare, autorităților locale și naționale, precum și întreprinderilor de comunicare și altor întreprinderi.