Franta, Marea Britanie si Olanda se opun accelerarii platii fondurilor UE pentru Romania

Franta, Marea Britanie, Olanda si tarile nordice se opun unui plan al Comisiei Europene (CE), facut public in august, prin care cofinantarea pe care trebuie sa o asigure Romania si alte cinci state membre la accesarea fondurilor UE ar scadea de la 15% la 5%, iar aceasta rata scazuta de cofinantare ar urma sa se aplice nu doar de acum incolo, ci si retroactiv, din momentul in care tarile respective au incheiat acorduri de imprumut cu FMI si CE.

Informatia a fost publicata de Financial Times, care citeaza diplomati europeni implicati in discutii asupra acestui subiect.
Cele sase state care ar urma sa beneficieze de aceasta metoda de accelerare a platii fondurilor UE sunt Grecia, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letonia si Romania.

Planul CE dezvaluit in august presupune costuri de pana la 2,9 miliarde euro pentru bugetul UE. Implementarea sa ar insemna economii la buget de 714 milioane euro pentru Romania, 879 milioane euro pentru Grecia, 629 milioane euro pentru Portugalia, 308 milioane euro pentru Ungaria, 255 milioane euro pentru Letonia si 98 milioane euro pentru Irlanda.

Insa potrivit Financial Times, Franta, Marea Britanie, Olanda si tarile nordice, care sunt contribuabile nete la bugetul comunitar, se opun acestui plan.

„Daca rata de confinantare a fondurilor UE pentru guvernele respective este de doar 5%, asta ar insemna, practic, bani pe gratis. Nu suntem deloc confortabili cu asta. Aceste state trebuie sa vina si ele cu bani proprii, pentru a demonstra astfel ca finanteaza proiecte de calitate”, a declarat un diplomat implicat in discutii.

Inca si mai multe state bogate ale UE se opun acelei parti din planul CE care presupune ca rata scazuta de cofinantare, de 5% in loc de 15%, ar urma sa se aplice nu doar de acum incolo, ci si retroactiv, din momentul in care tarile beneficiare respective au incheiat acorduri de imprumut cu FMI si CE, noteaza Financial Times.

Asta ar insemna, practic, ca statelor respective li s-ar restitui doua treimi din totalul cheltuielilor pe care le-au efectuat cu cofinantarea fondurilor UE din momentul in care au semnat acorduri cu FMI si UE pana in prezent. Aceasta perioada se intinde, de la caz la caz, de la cateva luni la mai multi ani.

Unul dintre negociatori a declarat ca unele guverne se tem ca planul Comisiei, in forma sa actuala, ar duce la o majorare a cheltuielilor din bugetul UE pe 2012, care este finantat din contributiile statelor membre.

„Vrem sa ajutam Grecia si alte state, insa cheltuielile suplimentare pentru aplicarea retroactiva a planului ar insemna poate prea mult. Nu este momentul acum sa se solicite resurse suplimentare”, a declarat sursa citata. Pe de alta parte, CE sustine ca ar putea finanta platile suplimentare respective din rezervele existente in prezent.

Grupuri de experti din statele membre incearca, in prezent, sa ajunga la un consens asupra aspectelor tehnice ale propunerii. Platile pentru cele sase tari ar urma sa fie efectuate cel mai devreme in ianuarie 2012, dupa aprobarea planului de catre Parlamentul European.

Propunerea de accelerare a platii fondurilor UE pentru statele membre cu probleme, considerat de oficialii CE un adevarat „Plan Marshall” anticriza, vizeaza finantarile alocate prin Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit, respectiv Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala.

Articol preluat de pe site-ul fin.ro.

Sursa foto: stiri.ubbradio.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *