Franta si Germania la control. Rapoartele FMI

Adrian Marius DobreIn ultimii ani am urmarit cu totii rapoartele si declaratiile FMI cu privire la statele din sudul Europei, state care au „beneficiat de o atentie deosebita”.

La inceputul acestei saptamani, FMI a publicat rapoartele pe consultarile conform articolului IV pentru Franta si Germania. Rapoarte care in Europa nu au produs ecou, poate si pentru ca ne intereseaza senzationalul, cu precadere situatiile limita.

Dar, daca ne uitam pe cele doua rapoarte, descoperim ca si Germania are probleme de natura financiara si Franta, de asemenea.

Germania a aplicat o politica de austeritate deloc necesara

Paradoxal, FMI considera ca Germania a aplicat o supra-consolidare fiscala, care in termeni mai populari se refera la o austeritate deloc necesara. In acest sens ii recomanda sa mareasca salariile si sa reduca taxarea fortei de munca pentru a ajuta economia tarii si a zonei euro sa creasca.

Nici in sectorul bancar situatia nu este chiar rotunda. In acceptiunea FMI : “Soliditatea sistemului bancar s-a îmbunătățit, dar rămân vulnerabilități … Calitatea generală a activelor a rămas în general stabila, deși există vulnerabilități legate de expunerile la sectoare specifice, cum ar fi transport, imobiliare,  comertul internațional și anumite exploatari ale activelor externe“.

Pentru prognoza de crestere economica, FMI a redus-o de la 0,6% din aprilie, la 0,3% din cauza incertitudinii si a recesiunii din zona euro care tine pe loc companiile germane.

Chiar daca sunt riscuri si vulnerabilitati generate in principal de politica fiscala austera si de creditarea la rate mici, cancelarul german Angela Merkel vrea cu orice pret sa pastreze o imagine impecabila a economiei nationale, in special pentru alegerile programate pentru 22 septembrie.

Franta cu someri si taxe mari

In acelasi trend cu Germania, FMI reduce prognoza de crestere si pentru Franta, prefigurand o contractie de 0,2% pentru acest an si o crestere de 0,8% pentru anul viitor.

Fondul se arata ingrijorat de cresterea somajului, de incertitudinea privind taxele si de lipsa generalizata a increderii.

Ca replica a majorarii impozitului pe venit de catre guvernul francez, FMI sustine ca nu exista “niciun spatiu pentru a creste taxele” și că ratele ridicate ale impozitelor au fost “stimulente care au denaturat și subminat creșterea economică.”

Guvernul presedintelui Francois Hollande a atras laudele pentru doua reforme: acordarea a 20 de miliarde de euro in scutiri de taxe pentru mediul de afaceri si un acord intre angajatori si sindicate pentru a relaxa conditiile rigide de pe piata fortei de munca a tarii.

Totusi se poate identifica o bariera in a angaja, aceea a costului ridicat al fortei de munca, in special cea necalificata, situatie care sustine inca rata mare a somajului din Franta.

Cu privire la marirea pragului pentru deficit structural, FMI este mai ingaduitor decat Comisia Europeana si descrie eforturile guvernului de a reduce decalajul dintre venituri si cheltuieli drept unul “substantial”. Dar prea mult accent pus pe cresterea impozitelor a dus la o povara fiscala “excesivă”.

Probabil ca Franta si Germania ar trebui sa faca o evaluare mai clara a propriilor economii, precum si a economiilor din spatiul european. Chiar daca statusul lor economic le permite sa adopte o pozitie de leader in spatiul european, luptele interne cu care se confrunta le conditioneaza din multe puncte de vedere, situatie pe care o putem regasi oriunde in Europa.

De fapt, concluzia principala pe care eu o trag din acest raport este aceea ca in momentul de fata nicio economie a unui stat membru UE nu se poate erija intr-un „leader locomotiva” care sa traga economia europeana afara din nisipuri miscatoare.

Ceea ce inseamna in mod logic ca in acest moment solutia nu mai poate fi decat una colectiva.

Ramane sa vedem pe viitor cum putem genera o solutie colectiva viabila pentru statele membre UE si ce rol poate juca economia Romaniei in acest context!

Elementele de la care am plecat in analiza le gasiti in tabelul comparativ :

TABEL COMPARATIV – Consultari cu FMI conform Articolului IV

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

 

 

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *