G20: Intre solidaritate si razboaie monetare

Doi ani dupa primul summit monetar mondial G20, desfasurat la Washington, liderii celor 20 de state cele mai influente din lume se reunesc pentru a cincea oara in aceasta formatie, la Seoul, pe 11 si 12 noiembrie 2010, anunta Hotnews. Uniunea Europeana va promova realizarea coordonarii de care are nevoie economia mondiala.
Grupul G20 este un forum puternic, reprezentand doua treimi din populatia mondiala, 90% din puterea economica globala si patru cincimi din volumul comercial mondial. In acelasi timp, grupul G20 este o celula de criza, creata inca in 1999 la nivelul ministrilor de finante, in reactie la crizele financiare care tocmai zdruncinasera Asia, Brazilia si Rusia. In toamna anului 2008 s-a produs apoi colapsul bancii Lehman care a declansat o criza financiara globala. In urma cu aproape doi ani au fost adoptate la Washington o serie de masuri pentru a preintampina in viitor repetarea unui asemenea dezastru.

Daca la acel moment au fost lasate deoparte egoismele nationale, in prezent nu pare sa mai tina nimeni cont de principiile solidaritatii, se teme seful Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn: “Din punctul meu de vedere, una din principalele consecinte ale acestei crize este revelatia faptului ca trebuie sa colaboram. Este vorba de o calitate noua a cooperarii economice globale, care nu a existat pana acum. Vointa de a accede la acest nivel s-a resimtit puternic la Londra, Pittsburgh si Toronto. Dar, trebuie sa spun, de asemenea, ca acest sentiment, chiar daca nu a disparut complet, totusi s-a atenuat sensibil. Or, aceasta este adevarata amenintare, pentru ca fiecare trebuie sa ia aminte  ca pentru o criza globala nu pot exista solutii nationale. Intr-o lume globalizata nu se poate descurca nimeni pe cont propriu”.

Desi toti participantii la summit sunt pe deplin constienti de acest lucru, in final fiecare intampina dificultati cand e vorba de a obtine aprobarea reformei financiare in propriul parlament. Nici cancelarul federal Angela Merkel nu este multumita cu adevarat de rezultatele obtinute: “In privinta participarii sectorului financiar la acoperirea costurilor crizei, guvernul de la Berlin si-ar fi putut imagina mai mult decat atat”.

Germania a implementat intr-adevar o cotizatie a institutelor bancare. Acest instrument al unei taxe globale a pietelor financiare nu a putut fi insa impus la nivelul G20. Nu doar Germania, ci intreaga UE a realizat cateva progrese notabile in ultimii doi ani: supravegherea pietelor financiare a fost ameliorata sensibil, produsele financiare riscante pot fi chiar interzise in anumite cazuri, iar agentiile de rating si asa-numitele fonduri Hedge sunt supravegheate cu severitate. Cu toate acestea, seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, priveste cu scepticism spre Seoul: “Summitul are loc intr-un moment critic. Va fi un test  daca grupul G20 va reusi sa coordoneze masurile necesare economiei mondiale. Trebuie sa actionam in continuare in comun, in mod cooperant. Asta inseamna sa acceptam faptul ca dezechilibrele globale sunt un motiv de ingrijorare pentru fiecare dintre noi si ca toate marile economii din lume trebuie sa-si aduca aportul la gasirea unei solutii”.

Presedintele Comisiei Europene atrage astfel atentia asupra faptului ca, in ciuda tuturor promisiunilor de a nu mai permite protectionismul, cele mai influente 20 de state ale lumii sunt departe de un consens real in aceasta privinta. Prioritatea primordiala a fiecarui stat in parte este consolidarea propriei economii. Dezechilebrele rezultate de aici pot genera oricand o noua criza. In bilanturile comerciale ale tarilor, adica in raportul dintre import si export, se ascunde un rezervor imens de conflicte. Dat fiind faptul ca aceste bilanturi exprima competitivitatea economiilor nationale, ele intra sub incidenta interventiilor statului, in vederea deprecierii monedelor nationale si a sporirii, in consecinta, a  propriilor avantaje comerciale. China si SUA sunt primele tari care s-au avantat in acest razboi monetar, strans urmate de Coreea de Sud, Japonia si Brazilia. O competitie periculoasa  care, cu siguranta, nu se va incheia la Seoul.

Presedintele Van Rompuy a subliniat: „Centrul de greutate al G20 s-a schimbat, trecand de la functia sa de raspuns imediat la criza, a trecut la coordonarea economica globala pe termen lung. Cu aceasta ordine de zi ambitioasa, summitul de la Seoul va reprezenta un veritabil test pentru G20 in ceea ce priveste capacitatea de a obtine rezultate concrete, fiind primul forum global de cooperare economica internationala. Suntem increzatori ca G20 are potentialul de a scoate economia globala din criza si de a identifica solutii de cooperare pentru reducerea tensiunilor recente. Miza summitului de la Seoul este una importanta – este in joc credibilitatea gruparii G20 si a fiecaruia dintre membrii acesteia. Ceea ce va fi convenit la Seoul, va deschide calea spre viitor”.

Franta, care va prezida summitul G20 in Coreea de Sud, a plasat problema schimburilor monetare in fruntea agendei. Cel mai important aspect al reuniunii la varf va fi insa altul, anume, de a demonstra si in momentul de fata

o  autentica solidaritate.

In cadrul unei scrisori comune din 5 noiembrie, adresata celorlalti lideri ai G20, presedintii Barroso si Van Rompuy si-au exprimat punctele de vedere cu privire la aspectele-cheie de pe ordinea de zi a G20.

Cei doi presedinti invita G20 „sa recunoasca faptul ca dezechilibrele economice reprezinta o preocupare comuna si ca toate marile economii trebuie sa contribuie la procesul de reechilibrare”. Acestia propun folosirea „dezechilibrelor contului curent drept un indicator care sa genereze o evaluare a cauzelor principale care pot crea obstacole in calea adaptarilor necesare”. Totodata, au mentionat mecanismul intern de alerta al UE pentru detectarea dezechilibrelor economice. De asemenea, acestia fac apel la un „angajament politic expres in favoarea solutiilor de cooperare durabile in fata tensiunilor actuale de pe pietele monetare, pentru a permite fixarea ratelor de schimb in conformitate cu principiile fundamentale ale pietei si pentru a preveni devalorizarea concurentiala a monedelor. Membrii G20 ar trebui sa ia in considerare efectele posibile asupra partenerilor acestora si asupra economiei globale si sa se abtina de la masuri care pot avea efecte colaterale negative”.

Cu ocazia urmatoarei reuniuni a G20, de la Seoul, in cadrul primului „forum de coordonare economica internationala”, Uniunea Europeana va promova realizarea coordonarii de care are nevoie economia mondiala in vederea obtinerii unei cresteri solide si echilibrate. Aceasta va necesita actiunea concertata a tuturor partilor implicate.

Aspectele-cheie ale summitului de la Seoul vor avea in vedere punerea in aplicare a Cadrului pentru o crestere solida, stabila si durabila, aprobarea si continuarea reformei Fondului Monetar International, mentinerea dinamismului in ceea ce priveste reforma reglementarilor financiare, crearea impulsului politic necesar in vederea incheierii rapide a Rundei de la Doha pentru dezvoltare si a asigurarii reusitei Conferintei privind schimbarile climatice de la Cancún. Dezvoltarea va face parte, pentru prima data, din ordinea de zi a G20, ceea ce va facilita schimburile comerciale si investitiile in tarile in curs de dezvoltare, intr-un spirit de cooperare intre economiile avansate si cele emergente.

Dolarul, moneda noastra dar problema voastra

Franta nu s-a obisnuit niciodata cu instabilitatea pietei monetare, o piata dominata in plus de dolarul american. Marile variatii, in sus sau in jos, nu au fost pe placul Parisului intrucat erau incontrolabile.

Inca de acum doi ani de zile, in plina criza financiara, Nicolas Sarkozy avansase ideea unei conferinte internationale dupa modelul celei de la Bretton Woods din 1945 care pusese bazele sistemului monetar si financiar dupa incheierea celui de-al doiela razboi mondial. Propunerea a fost reluata acum doua luni de acelasi presedinte francez in perspectiva preluarii presedintiei grupului G20 de catre Franta.

Razboiul monetar pe care si l-au declarat SUA si China a dat apa la moara ambitiilor franceze. In centrul tensiunilor, mai multi factori printre care insa rezervele de dolari acumulate de chinezi figureaza la loc de frunte. China impreuna cu Hong Kong si fondurile suverane detin 4 mii de miliarde de dolari, cu precizarea ca aceasta tara, China, care se bazeaza practic numai pe exporturi, este locomotiva economiei mondiale.

Un alt factor care creeaza dezechilibru este marasmul economiei Statelor Unite care detin insa moneda de referinta. Dolarul are statut de deviza de rezerve ceea ce ii permite sa-si finanteze la infinit practic deficitele abisale inca din 1945 incoace.

Berlinul nu a vazut niciodata moneda unica europeana ca o rezerva alternativa in fata dolarului, cu alte cuvinte germanii s-au opus vehement oricarei manipulari politice a ratei de schimb.

Bancnota verde reprezinta azi 62 la suta din rezervele bancilor centrale din lume contra doar 27 de procente pentru euro. “A repune insa in cauza privilegiul dolarului ar echivala cu a face un cadou imens Chinei”, estimeaza unii analisti.

Toate privirile se vor atinti deci la Seul asupra a doi actori: presedintele american Barack Obama si omologul sau chinez Hu Jintao. Primul este acuzat ca face totul pentru ca sa diminueze valoarea dolarului dand astfel oxigen economiei americane convalescente. Al doilea este acuzat ca-si mentine moneda nationala, yuanul, subevaluat, lucru care permite Chinei sa inunde zilnic piata mondiala cu produse in valoare de 5 miliarde de dolari.

Presedintele american Barack Obama, aflat in vizita la Jakarta inainte de a se indrepta spre Seoul, a recunoscut ca G20 va avea multe de facut. “Unul din pasii esentiali este infiintarea de instrumente aditionale pentru a incuraja cresterea echilibrata si sustenabila,” a spus el.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 + 4 =