Connect with us

U.E.

Germania cere UE să ajute Grecia în privința migranților, iar Atenei să-și protejeze eficient frontiera

Published

on

Statele membre ale UE nu ar trebui să lase singură Grecia să se ocupe de afluxul de migranți și refugiați, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, care a cerut de asemenea Atenei să-și protejeze eficient frontiera, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Flag of Greece”Grecia nu ar trebui să fie lăsată singură în situația în care se găsește în prezent”, a afirmat Steffen Seibert în cadrul unei conferințe de presă.

”În același timp, Grecia trebuie să-și protejeze frontierele în mod eficient și să continue construcția de hotspoturi funcționale și de centre cu locuri de cazare suficiente”, a adăugat el.

Marți, Grecia a prezentat Uniunii Europene un plan de urgență pentru a organiza găzduirea a 100.000 de refugiați pe teritoriul său în condițiile în care un număr tot mai mare de migranți rămân blocați în țară.

Citiți:

Angela Merkel despre criza migraţiei: Uniunea Europeană nu poate lăsa Grecia „să se prăbuşească în haos”

Cancelarul austriac: Grecia acționează ca ”o agenție de voiaj” pentru migranți

Grecia: Autoritățile cer suspendarea curselor de feribot care aduc refugiați către partea continentală a țării

.

.

U.E.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, discuție cu Laura Codruța Kovesi privind numărul procurilor delegați de România la Parchetul European

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat vineri, 10 iulie, în cadrul unei reuniuni organizate la nivel înalt între autorităţile române și Procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi, unde au fost discutate mai multe aspecte privind funcționarea viitorului Parchet European, dar și numărul de procurori europeni delegați de România, se arată în comunicatul remis Caleaeuropeana.ro. 

Întâlnirea a avut loc în aplicarea art. 13 alin. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), potrivit căruia Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru.

Reuniunea a avut pe agendă demersurile legislative şi instituţionale necesare operaţionalizării EPPO, precum şi susţinerea EPPO pentru creşterea bugetului şi operaţionalizarea acestuia la nivel european, la sfârşitul acestui an.

Astfel, discuţiile s-au concentrat pe stabilirea numărului procurorilor europeni delegați pentru România și competența teritorială a acestora, la cazuistica de până acum a DNA privind dosarele ce au ca obiect protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar şi la noile competenţe pe care procurorii europeni delegaţi le vor avea în România, în numele Parchetului European, şi alocarea bugetară existentă pentru această structură europeană.

Ministerul Justiției va comunica în perioada imediat următoare numărul procurorilor europeni delegați de România.

În România, procurorii europeni delegaţi vor beneficia de sprijinul unei structuri organizate la nivel central în cadrul DNA, având un număr de 20 de posturi – poliţişti, specialişti, grefieri. În ceea ce privește structura de sprijin a EPPO, Guvernul român va face eforturi pentru alocarea de resurse umane, logistice şi financiare suficiente pentru susținerea activității procurorilor europeni delegați în România. Procurorii europeni delegaţi își vor desfășura activitatea în integralitate pentru Parchetul European, fiind remunerați de către acesta, urmând ca statul român să plătească contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate aferente remunerației primite.

Referitor la bugetul EPPO, Ministrul Justiţiei şi Ministrul Finanţelor Publice au reiterat sprijinul României pentru alocarea în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a unui buget adecvat funcționării eficiente a Parchetului European, care să țină seama de statutul şi rolul acestui organ independent al UE.


Parchetul European este programat să devină operațional la finalul anului 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre.

Crearea EPPO marchează o dezvoltare fundamentală în lupta împotriva crimelor care afectează bugetul UE. De asemenea, este un pas important spre crearea unei zone comune de justiție penală în Uniunea Europeană în ansamblu. În prezent, numai autoritățile naționale pot investiga și judeca fraudele din bugetul UE, însă competențele lor se opresc la frontierele naționale și instrumentele lor de combatere a fraudei financiare la scară largă, în mai multe țări, sunt limitate. EPPO va putea acționa rapid peste granițe fără a fi nevoie de proceduri îndelungate de cooperare judiciară. Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă și să ajute la recuperarea mai rapidă a banilor fraudați.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat vineri propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că planul lui Michel, intitulat sugestiv “Repair. Reform. Remodel”, securizează resursele alocate României în cadrul politicii de coeziune.

Propunerea președintelui Consiliului European securizează resursele alocate României pentru politica de coeziune, esențială pentru recuperarea decalajelor economice de către țara noastră. Experții fac, pe baza acestei propuneri, simulări pentru a vedea ce impact au noile propuneri asupra fondurilor alocate politicii agricole comune“, au menționat sursele citate.

Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o videoconferință cu președintele Consiliului European Charles Michel în care i-a prezentat liniile de negociere ale României în pregătirea summitului extraordinar din 17-18 iulie. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat atunci “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. 

În privința fondului de recuperare economică de 750 de miliarde, sursele citate au precizat că urmează discuții destul de dure între grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – și principalii beneficiari ai acestui fond, în special Spania, Italia sau Grecia.

Discuțiile dificle nu vor fi purtate neapărat în privința sumelor alocate, cât în privința condițiilor“, au precizat sursele citate, având în vedere că statele frugale solicită ca statele care vor beneficia cel mai mult de acest plan de redresare să implementeze reforme, lucru cerut și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Amintim că din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană, România ar urma să primească până la 33 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Conform estimărilor, între 19,62 și 21 de miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar între 11,58 – 12 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. 

Propunerea lui Charles Michel (disponibilă aici) cuprinde, asemenea propunerii Comisiei Europene, și referiri la cele trei plase de siguranță deja adoptate de țările membre prin care au fost deblocate fonduri de 540 de miliarde de euro, la care se adaugă cele 750 de miliarde de euro din Next Generation EU și cele 1.074 de miliarde din CFM 2021-2027.

De asemenea, planul președintelui Consiliului European păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă a operat ușoare modificări asupra repartizărilor acestor sume. 

Astfel, Facilitatea pentru redresare și reziliență, care va avea doi co-raportori români în Parlamentul European, va fi bugetată cu 560 de miliarde de euro, dintre care 310 miliarde vor fi disponibile prin subvenții, iar 250 de miliarde prin împrumuturi, asemenea propunerii Comisiei Europene. De asemenea, președintele Consiliului European propune ca 70% dintre subvențiile oferit să poate fi angajate în anii 2021-2022, iar 30% dintre acestea până la finalul anului 2023.

În cadrul acestei facilități, România ar putea beneficia de aproximativ 25 de miliarde de euro din cele 31,2 – 33 de miliarde menționate în volumul total.

Planul lui Michel mai alocă:

– 50 de miliarde de euro pentru inițiativa React-EU (față de 55 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană);

– 30 de miliarde de euro pentru Fondul privind o Tranziție Justă (aceeași alocare precum cea a Comisiei);

– 15 miliarde de euro pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 26 de miliarde de euro în cadrul noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate (aceeași alocare și din partea Comisiei);

– 30,3 de miliarde de euro la nivelul programului de investiții InvestEU (aceeași sumă alocată de Comisie);

– 7,7 miliarde de euro pentru noul program de sănătate Health4EU (la fel ca în propunerea Comisiei Europene);

– 2 miliarde de euro pentru inițiativa rescEU (aceeași sumă propusă și de Comisia Europeană);

– 13,5 miliarde de euro destinate programului de cercetare Orizont Europa (alocare identică cu cea avansată de Comisie);

– 15,5 miliarde de euro pentru sprijin acordat partenerilor globali ai UE, inclusiv ajutor umanitar (față de 16,5 miliarde propuse de Comisie);

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro propus de Charles Michel este cu 26 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisia Europeană la 27 mai.

1) piața unică, inovație și piața digitală (131,3 miliarde);

2) coeziune și valori (380,5 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (355,6 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (13,57 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (98,4 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

Domeniile în care șeful Consiliului European a ajustat alocările bugetare vizează administrația publică europeană, vecinătatea și politica globală, securitatea și apărarea, reurse naturale și mediu

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 17 iulie și se va încheia pe 18 iulie, însă  mai mulți oficiali europeni au sugerat că ar putea fi nevoie de o a doua reuniune pentru ca șefii de stat sau de guvern să ajungă la un consens, aprobarea bugetului necesitând unanimitatea tuturor celor 27 de state membre.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri. De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending