Germania-fortata sa plateasca factura crizei in UE

 

merkelCriza economică mondială a reuşit să tensioneze relaţiile atât între statele europene şi SUA, cât şi în interiorul comunităţii „Celor 27”. Abordările distincte ale reformei sistemului financiar mondial, dar şi temerile pe care unele capitale le au cu privire la o acţiune concertată pe plan mondial, deja provoacă dureri de cap oficialilor europeni, în aşteptarea summit-ului G20, din 2 aprilie.

Cele mai mari presiuni se fac în prezent asupra Berlinului – atât din partea ţărilor europene, cât şi din partea Washingtonului. Germania „nu ia în discuţie măsuri suplimentare” pentru susţinerea economiei, declara, recent, ministrul de Finanţe, Peer Steinbrück.


Luna trecută, guvernul german a adoptat un al doilea pachet anticriză, ridicând la aproximativ 80 miliarde euro valoarea măsurilor de susţinere a economiei, cum ar fi reduceri fiscale şi subvenţii pentru încurajarea consumatorilor să cumpere maşini noi, dar o nouă infuzie de lichidăţi va fi făcută abia după alegerile din septembrie, notează Agerpres. SUA (unde a fost acceptat un plan de relansare economică de 787 miliarde de dolari) forţează însă Berlinul să dea un semnal la nivelul UE şi să ia măsuri rapide, ce se traduc prin introducerea de cantităţi mai mari de bani pe piaţă (până acum stimulentele totalizând doar 400 de miliarde de euro).

Pe de altă parte, ieri, miniştrii de Finanţe ai UE au atras atenţia Germaniei să-şi reducă din 2011 cheltuielile bugetare, astfel încât să acopere „stimulentul fiscal, pentru a veni în sprijinul unei consolidări bugetare semnificative”. „Ţările zonei euro refuză să dea curs apelului lansat de SUA în favoarea unor noi planuri de relansare a economiei în faţa recesiunii. Am căzut de acord să spunem că recentele apeluri americane care cer un efort bugetar suplimentar nu ne convin, în măsura în care noi nu suntem pregătiţi să majorăm pachetele conjuncturale pe care le-am stabilit deja”, a declarat şeful Zonei Euro, ministrul de Finanţe luxemburghez, Jean-Claude Juncker, citat de AFP.

Astfel, „prinsă” între două strategii fundamental distincte, Germania se bazează pe sprijinul Marii Britanii în susţinerea unei reforme dure a fundamentelor sistemului financiar mondial, care va face obiectul summit-ului G20. Mai mult, alături de Paris, Berlinul va încerca să forţeze „mâna” Elveţiei, Luxemburgului şi Austriei să renunţe la secretul bancar pentru a-şi recupera banii din impozite care au „scăpat” spre paradisurile fiscale.

Statele din Estul Europei vor rămâne la „uşa” Zonei Euro

Pe un „front” paralel, alături de restul ţărilor cu „state” vechi în UE, Berlinul încearcă să calmeze tensiunile care au apărut în comunitatea „Celor 27”.

În ciuda acuzaţiilor ţărilor central şi est-europene care denunţă crearea unei „noi Cortine de fier” şi fac presiuni pentru relaxarea condiţiilor de aderare la Zona Euro, răspunsul preşedintelui Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a fost tranşant. „Nu este momentul să se lanseze o nouă dezbatere asupra criteriilor de aderare la zona euro”, a spus ministrul luxemburghez. O adoptare unilaterală sau accelerată a monedei euro de către ţările est-europene mai mari, cu rate de schimb variabile, cum sunt Cehia, Ungaria, Polonia şi România, nu va constitui un remediu pentru evitarea unui posibil dezastru, ci, dimpotrivă, ar putea duce la slăbirea „fatală” a monedei unice, notează „The Economist”. Temerile sunt dublate tocmai de strategiile investitorilor americani care lasă baltă parteneriatele din străinătate şi îşi repatriază dolarii, „asigurându-i” apoi prin cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Astfel, deficitele bugetare din statele din Europa de Est sunt tot mai descoperite în lipsa dolarilor de pe piaţă, care rămân „blocaţi” în băncile americane.

articol preluat din ziarul Gandul

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

11 − 4 =