Connect with us

U.E.

Grecia rămâne în zona euro! Ce au declarat liderii europeni și premierul grec și ce pași urmează

Published

on

greek.euroGrecia rămâne în zona Euro, au decis liderii europeni, care au găsit, după 17 ore de negocieri un acord pentru Grecia, informează Gândul.info.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat luni dimineaţă, după încheierea unui acord privind un nou plan de salvare a Greciei, că “nu va exista un Grexit”. Un GREXIT provizoriu fusese avansat de Germania şi susţinut de mai multe state nordice, cel mai vocal pe această temă fiind statul finlandez. În schimb, Grecia va trebui să se angajeze la ample reforme fiscale, au decis şefii Eurogrupului.

După negocieri care au durat 17 ore, prim-ministrul belgian a scris pe Twitter: “Acord!”.

“Summitul Euro a ajuns la un acord în unanimitate. Toţi suntem gata pentru un program ESM pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar“, a scris de asemenea pe contul său oficial de Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Liderii zonei euro şi-au petrecut noaptea încercând să pună la punct termenii unui nou plan de salvare a Greciei, care trebuie să adopte o serie de reforme până miercuri, în caz contrar riscând să iasă din zona euro.

Pentru acest nou bailout, va fi nevoie de aprobarea parlamentelor statelor din zona Euro, însă acum miniştrii de finanţe ai Eurozonei vor începe discuţiile de urgenţă, pentru finanţarea Greciei pentru a-şi putea plăti datoria scadentă în luna iulie, de 7 miliarde de euro, către BCE, a explicat preşedintele UE, Donald Tusk.

Parlamentul de la Atena trebuie să înceapă adoptarea primelor modificări legislative în vederea reformelor convenite în urma negocierilor chiar în aceste zile, marţi sau miercuri, conform preşedintelui Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem.

Printre măsurile convenite în noaptea trecută la Bruxelles se numără şi înfiinţarea unui fond de garantare a datoriilor Greciei, în care guvernul de la Atena trebuie să plaseze asset-uri de 50 de miliarde de euro, cu care să garanteze că va plăti datoriile. Acest fond va avea sediul la Atena, nu în Luxemburg, aceasta fiind una dintre cele mai aprins negociate măsuri din noaptea trecută.

Declarația Reuniunii la nivel înalt a zonei euro. Ce va face Grecia în continuare

Având în vedere necesitatea restabilirii încrederii în relația cu Grecia, Reuniunea la nivel înalt a zonei euro salută angajamentele autorităților elene de a legifera fără întârziere cu privire la un prim set de măsuri. Aceste măsuri, luate în deplin acord prealabil cu instituțiile, vor include:

până la 15 iulie

• raționalizarea sistemului de TVA și lărgirea bazei de impozitare pentru a spori veniturile;

• măsuri inițiale pentru îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii ca parte a unui program cuprinzător de reformă a pensiilor;

• garantarea deplinei independențe juridice a ELSTAT;

• punerea în aplicare deplină a dispozițiilor relevante ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, în special asigurarea faptului că Consiliul bugetar devine operațional înainte de finalizarea memorandumului de înțelegere și introducerea unor reduceri cvasi-automate ale cheltuielilor în cazul unor devieri de la obiectivele ambițioase privind excedentul primar, după solicitarea consilierii din partea Consiliului bugetar și sub rezerva aprobării prealabile din partea instituțiilor;

până la 22 iulie

• adoptarea Codului de procedură civilă, care constituie o revizuire majoră a procedurilor și a dispozițiilor pentru sistemul de justiție civilă și poate să accelereze în mod semnificativ procesul judiciar și să reducă costurile;

• transpunerea Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare cu sprijinul Comisiei Europene. Imediat, și numai după punerea în aplicare juridică a primelor patru măsuri sus-menționate, precum și aprobarea tuturor angajamentelor cuprinse în acest document de către parlamentul elen, verificate de instituții și de Eurogrup, se poate lua o decizie privind mandatarea instituțiilor în vederea negocierii unui memorandum de înțelegere (MoU). Această decizie ar fi luată sub rezerva finalizării procedurilor naționale și dacă sunt îndeplinite condițiile prealabile de la articolul 13 din Tratatul privind MES pe baza evaluării menționate la articolul 13 alineatul (1). 3 În scopul de a servi drept bază pentru încheierea cu succes a memorandumului de înțelegere, oferta Greciei privind măsurile de reformă trebuie să fie puternic consolidată pentru a ține seama de poziția economică și fiscală a țării, care s-a deteriorat foarte mult în ultimul an. Guvernul elen trebuie să se angajeze în mod formal să își consolideze propunerile într-o serie de domenii identificate de instituții, să adopte un calendar clar și satisfăcător pentru legislație și pentru implementare, inclusiv criterii de referință structurale, etape și criterii de referință cantitative, precum și să asigure claritatea în ceea ce privește direcțiile de politică pe termen mediu.

Guvernul elen trebuie, în special, de comun acord cu instituțiile:

– să realizeze reforme ambițioase în domeniul pensiilor și să definească politicile destinate compensării integrale a impactului bugetar al hotărârii Curții Constituționale privind reforma din 2012 a sistemului de pensii, precum și să pună în aplicare clauza privind deficitul zero sau măsuri alternative care pot fi convenite de comun acord până în octombrie 2015;

– să adopte reforme mai ambițioase ale pieței produselor, cu un calendar clar pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor din setul de instrumente I al OCDE, inclusiv privind comerțul de duminică, perioadele de reduceri, proprietatea în cazul farmaciilor, sectorul laptelui și brutăriile, cu excepția produselor farmaceutice nereglementate, care vor fi puse în aplicare într-o etapă viitoare, precum și pentru deschiderea profesiilor închise care au un impact puternic la nivel macroeconomic (de exemplu, transportul cu feribotul). Pentru a da curs setului de instrumente II al OCDE, industria prelucrătoare trebuie să fie inclusă printre acțiunile prealabile;

– în ceea ce privește piețele energiei, să demareze privatizarea operatorului rețelei de transport al energiei electrice (ADMIE), cu excepția cazului în care pot fi identificate măsuri alternative care să aibă un efect echivalent asupra concurenței, astfel cum se convine între instituții; – în ceea ce privește piețele muncii, să revizuiască în profunzime și să modernizeze negocierile colective, acțiunile sindicale și, în conformitate cu directiva relevantă și bunele practici ale UE, concedierile colective, respectând calendarul și abordarea convenite de către instituții. Pe baza acestor revizuiri, politicile privind piața muncii ar trebui să fie aliniate la bunele practici internaționale și europene și nu ar trebui să implice o revenire la cadrele de politică din trecut, care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii;

– să adopte măsurile necesare pentru a consolida sectorul financiar, inclusiv acțiuni decisive privind creditele neperformante și măsuri de consolidare a guvernanței Fondului elen de stabilitate financiară (HFSF) și a băncilor, în special prin eliminarea oricărei posibilități de interferență politică, mai ales în procedurile de numire. Pe lângă acestea, autoritățile elene trebuie să întreprindă următoarele acțiuni:

     – să elaboreze un program de privatizare deosebit de accelerat și cu o guvernanță îmbunătățită; activele grecești de valoare vor fi transferate într-un fond independent care va monetiza activele prin privatizări și prin alte mijloace. Monetizarea activelor va constitui o sursă pentru efectuarea rambursării programate a noului împrumut din partea MES și va genera, pe durata noului împrumut, o valoare totală de 50 de miliarde EUR, din care 25 de miliarde EUR vor fi utilizate pentru rambursarea recapitalizării băncilor și alte active; 50 % din suma rămasă (respectiv 50 % din 25 de miliarde EUR) va fi utilizată pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, iar restul de 50 % va fi utilizat pentru investiții. Acest fond ar fi instituit în Grecia și gestionat de autoritățile elene sub supravegherea instituțiilor europene relevante. În acord cu instituțiile și pe baza celor mai bune practici internaționale, ar trebui să se adopte un cadru legislativ pentru a se asigura proceduri transparente și o modalitate adecvată de stabilire a prețurilor de vânzare a activelor, în conformitate cu principiile și standardele OCDE privind gestionarea întreprinderilor de stat (SOE);

      – în concordanță cu ambițiile guvernului elen, să modernizeze și să consolideze în mod semnificativ administrația elenă, precum și să instituie un program, sub auspiciile Comisiei Europene, de consolidare a capacităților și de depolitizare a acestei administrații. O primă propunere ar trebui prezentată până la 20 iulie, în urma discuțiilor cu instituțiile. Guvernul elen se angajează să reducă în continuare costurile administrației elene, în conformitate cu un calendar convenit cu instituțiile;

     -să normalizeze pe deplin metodele de lucru cu instituțiile, inclusiv lucrările necesare care trebuie întreprinse la fața locului în Atena, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare și monitorizarea programelor. Guvernul trebuie să se consulte cu instituțiile și să convină cu acestea cu privire la toate proiectele legislative din domeniile relevante, cu suficient timp înainte de transmiterea lor pentru consultare publică sau către parlament. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro subliniază încă o dată faptul că punerea în aplicare este esențială și, în acest context, salută intenția autorităților elene de a solicita, până la 20 iulie, sprijin din partea instituțiilor și a statelor membre pentru asistență tehnică și solicită Comisiei Europene să coordoneze acest sprijin din partea Europei;

     – Cu excepția proiectului de lege privind criza umanitară, guvernul elen va reexamina, în vederea modificării lor, actele legislative care au fost introduse contrar acordului din 20 februarie, făcând pași înapoi de la angajamentele asumate în cadrul programelor precedente, sau va identifica echivalente de compensare clare pentru drepturile dobândite care au fost create ulterior.

REACȚIILE lui Merkel și Tsipras

Conform cancelarului Angela Merkel, jumătate din acest fond, 25 de miliarde de euro, va fi folosit pentru recapitalizarea băncilor greceşti, iar fondul va fi coordonat sub supraveghere europeană.

Din banii rămaşi în fond, jumătate vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei, iar cealaltă jumătate pentru investiţii ale guvernului Greciei în propriul stat, conform preşedintelui Eurogrup, citat de BBC.

„Este un aranjament tipic european. Nu există câştigători sau pierzători. Nu cred că poporul grec a fost umilit şi nu cred că celelalte ţări europene şi-au pierdut din prestigiu”, a spus Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Angela Merkel a declarat că ameninţarea Grexit-ului a fost înlăturată şi că nu mai este nevoie de un plan B acum. Cancelarul german a anunţat că va recomanda „cu toată convingerea” ca Bundestag-ul să aprobe noile negocieri cu Grecia.

„Situaţia în Grecia este foarte tensionată, este în interesul Greciei să facă paşii pentru a realiza aceste lucruri. Nu am niciun motiv să pun la îndoială planul pe care l-am agreat, legile au fost deja pregătite. Cred că încrederea poate fi recâştigată”, a mai spus Merkel, după ce vorbise despre cât de grav au fost afectate relaţiile Greciei cu Germania în acest an.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a anunţat şi el să s-a dus „o luptă dură” şi că „avem în faţă decizii dificile”, conform BBC. „Ne-am asumat responsabilitatea pentru decizia de a evita cele mai extreme planuri ale cercurilor conservatoare din Europa. am reuşit să restructurăm datoria şi să asigurăm finanţare pe termen mediu. Grecia va continua să lupte pentru a reuşi să revină la creştere”, a mai spus Tsipras.

La ieşire, Tsipras şi Tsakalotos s-au îmbrăţişat cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, Franţa fiind cel mai important aliat al Greciei în aceste negocieri.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Liderul socialiștilor europeni, Serghei Stanishev, despre acordul dintre Grecia și liderii UE: ”PES a împiedicat un Grexit” | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Londra va face tot posibilul pentru ca fondurile britanice să nu fie incluse în noul program de asistență financiară pentru Grecia | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul crizei umanitare majore cu care se confruntă Afganistanul, UE a lansat proiecte în valoare de 268,3 milioane de euro, intensificând sprijinul vital pentru populația afgană, informează Comisia Europeană, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Sprijinul UE se concentrează pe menținerea educației, pe susținerea mijloacelor de trai și pe protejarea sănătății publice, inclusiv pentru refugiați, migranți și persoane strămutate în interiorul țării. Acesta este canalizat prin intermediul agențiilor Organizației Națiunilor Unite care lucrează în Afganistan (UNICEF, PAM, PNUD, UNHCR, OMS, OIM) și beneficiază direct de populația afgană. Două proiecte sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile.

Educație, sănătate, mijloace de trai

Șapte proiecte ale UE, în valoare totală de 186 milioane de euro, sprijină sănătatea, educația și mijloacele de subzistență pentru afgani și vor fi puse în aplicare prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Programului Alimentar Mondial (PAM).

  • Sprijin de urgență în numerar pentru profesori pentru a susține învățarea copiilor în școlile publice – Acest proiect de 50 de milioane de euro, implementat de UNICEF, va oferi celor aproximativ 194 000 de profesori din sistemul public din întreaga țară un sprijin de urgență în numerar de aproximativ 90 de euro pe lună, timp de două luni, în timpul iernii grele. De acest lucru vor beneficia indirect peste 8,8 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
  • Sprijin pentru mesele școlare pentru fete și băieți – implementat de PAM în colaborare cu UNICEF, acest proiect de 11 milioane de euro va asigura furnizarea de alimente la școală și pentru a fi luate acasă pentru băieții și fetele din școala primară. Pentru fetele din ciclul secundar, UE va sprijini, de asemenea, transferuri de numerar pentru gospodăriile acestora, condiționate de prezența la școală a fetelor.
  • Atenuarea efectelor asupra sănătății cauzate de urgența COVID-19 în Afganistan – un sprijin de 10 milioane de euro din partea UE va îmbunătăți testarea, supravegherea și facilitățile spitalicești pentru a face față COVID-19, prin intermediul OMS.
  • Atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 prin îmbunătățirea accesului la nutriție, apă, salubritate și igienă, precum și prin prevenirea violenței bazate pe gen – Acest proiect în valoare de 25 de milioane de euro va atenua efectele COVID-19 asupra sănătății și nutriției femeilor și copiilor din Afganistan, prin intermediul UNICEF.
  • Acțiuni în vederea eradicării poliomielitei, care încă mai există în Afganistan – Acest proiect de 25 de milioane de euro, implementat de UNICEF și OMS, va permite achiziționarea de vaccinuri împotriva poliomielitei și alte măsuri.
  • Sprijin alimentar și în numerar pentru muncă în valoare de 50 de milioane de euro – În colaborare cu PAM, UE va spori securitatea alimentară pentru aproximativ 450 000 de persoane care primesc alimente sau numerar atunci când participă la programe de muncă pentru a stimula producția de alimente.
  • Susținerea mijloacelor de subzistență, în special pentru femei – În colaborare cu PNUD, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va permite ca aproximativ 23 000 de antreprenori, în principal femei, să primească sprijin tehnic și/sau financiar pentru a-și dezvolta și extinde afacerile.

Deplasările forțate și migrația

UE a lansat alte cinci proiecte în valoare totală de 79 milioane de euro pentru a aborda problema deplasărilor forțate și a migrației în Afganistan, Iran, Pakistan și Asia Centrală, în colaborare cu UNICEF, UNHCR, PNUD, OIM și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

  • Copii afgani în mișcare afectați de migrația neregulamentară – implementat de UNICEF, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va sprijini în special copiii neînsoțiți din Afganistan, contribuind la măsuri de protecție, servicii de bază și reintegrare. De asemenea, va avea ca scop asigurarea accesului egal la educație, protecție, sănătate și nutriție pentru copiii și tinerii afgani strămutați, familiile acestora și comunitățile gazdă vulnerabile, precum și sprijinirea familiilor îndatorate, reducând numărul de familii care își retrag copiii de la școală sau care optează pentru căsătoria copiilor.
  • Sprijin pentru refugiații afgani și persoanele strămutate în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – Acest proiect în valoare de 34 de milioane de euro, pus în aplicare de ICNUR, va avea ca scop să permită soluții durabile pentru afganii aflați în mișcare, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de bază, creșterea autonomiei economice și protecția.
  • Sprijin pentru afganii strămutați în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – implementat de OIM, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va îmbunătăți accesul la sănătate și educație și va crea oportunități economice pentru afganii vulnerabili și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Iran, Pakistan și Tadjikistan, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
  • Sprijin pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă din Iran – În cooperare cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), acest proiect al UE în valoare de 14 milioane de euro va spori accesul la drepturi, protecție și servicii esențiale pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă ale acestora, precum și îmbunătățirea mijloacelor de trai și a accesului la venituri durabile. Proiectul va permite, în special, construirea și echiparea de săli de clasă și de unități sanitare.
  • Consolidarea capacităților regiunii Surkhandarya din Uzbekistan pentru educarea și formarea cetățenilor afgani – Acest proiect de 1 milion de euro, implementat de PNUD, va spori oportunitățile de educație pentru cetățenii afgani, cu un accent deosebit pe tineri și femei.

În plus, UE își sporește sprijinul acordat apărătorilor afgani ai drepturilor omului aflați în pericol și organizațiilor societății civile în această perioadă foarte dificilă, prin două proiecte în valoare de 3,3 milioane EUR.

Alte proiecte în toate aceste sectoare urmează să fie lansate în lunile următoare.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

Published

on

© European Union, 2022

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți un set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare. Publicația prezintă cele mai bune practici pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare în UE în vederea protejării valorilor lor fundamentale, inclusiv a libertății academice, a integrității și a autonomiei instituționale, precum și pentru a-și proteja personalul, studenții, rezultatele cercetării și activele.

Rețelele internaționale de cooperare academică și tehnologică joacă un rol esențial în găsirea de soluții la provocările noastre globale. În același timp, extinderea activităților implică o serie de riscuri și provocări pe care actorii din domeniul cercetării și inovării trebuie să le ia în considerare.

„Publicația de astăzi oferă un set de instrumente care poate ajuta instituțiile de învățământ superior și organizațiile care desfășoară activități de cercetare din UE să elaboreze o strategie cuprinzătoare de abordare a riscurilor și provocărilor din străinătate, care acoperă domenii-cheie de atenție grupate în patru categorii: valori, guvernanță, parteneriate și securitate cibernetică”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Împreună cu statele membre și cu partenerii din domeniul cercetării și inovării din întreaga Europă, am elaborat un set de instrumente utile pentru a ne ajuta să ne protejăm valorile fundamentale, rezultatele esențiale ale cercetării și activele intelectuale. Creșterea gradului de conștientizare și punerea în aplicare a măsurilor preventive sunt esențiale pentru a face față amenințărilor de intruziune străină care vizează vulnerabilități critice și se extind la toate activitățile de cercetare, domeniile științifice, rezultatele cercetării, cercetătorii și inovatorii.

Lista neexhaustivă a posibilelor măsuri de atenuare poate ajuta actorii din domeniul cercetării și inovării să elaboreze o abordare cuprinzătoare pentru a face față ingerințelor străine, care poate cuprinde patru etape: sensibilizare, prevenire, răspuns și redresare, asigurând un echilibru între reducerea riscurilor și consolidarea rezilienței, asigurând în același timp capacități eficiente de răspuns și de redresare.

Publicația este realizată în colaborare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul cercetării și inovării și contribuie la acțiunea privind libertatea academică din cadrul Agendei de Politici a Spațiului European de Cercetare.

Astfel cum se prevede în comunicarea “Abordarea globală a cercetării și inovării”, UE urmărește o agendă pozitivă de parteneriat care abordează diferențele într-un mod constructiv.

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE11 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA12 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA13 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO13 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA13 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending