Grecii au musafiri

Intrebari precum “va primi Grecia transa de 31,5 miliarde de euro in septembrie?”, “va iesi Grecia din zona euro”, au fost subiectele principale de saptamana trecuta a articolelor din presa internationala, care au facut referire la situatia Greciei.

Dupa vizita delegatiei UE-FMI-Banca Mondiala si a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso inceputa de saptamana trecuta 24 iulie, s-a ajuns deja la cateva concluzii linistitoare pentru luna august: Guvernul Samaras si-a luat angajamentul respectarii conditionalitatilor atasate accesarii urmatoarei transe de bani, Jose Manuel Barosso a declarat ca singura modalitate de crestere economica si de crearea locurilor de munca este ramanerea in zona euro, Grupul de Lucru al Comisiei pentru Grecia si-a reafirmat seriozitatea cu care lucreaza la reforma sectorului public, reducerea birocratiei, imbunatatirea mediului de afaceri si ajutarea autoritatilor grecesti in mobilizarea fondurilor europene.

Ceea ce mi-a atras atentia, ca demers, au fost cele 181 de proiecte prioritare ce vor fi finantate prin intermediul fondurilor structurale in valoare de 12 miliarde de euro, in special pentru crestere economica si crearea locurilor de munca. Un semnal foarte puternic din partea Uniunii Europene, de sustinere si de implicare.

Un alt semnal destul de putenic sunt mesajele politice vehiculate cu privire la zona euro. De curand cancelarul Germaniei, Angela Merkel si premierul Italiei Mario Monti si-au intarit angajamentele bilaterale si au promis ca vor face tot posibilul si vor lua toate masurile pentru a salva zona euro. Astfel ca polemica cu privire la destramarea zonei euro si iesirea Greciei din club nu mai este de actualitate, sau cel putin nu mai face agenda mass-mediei.

Pe de alta parte nu putem nega ca exista o oarecare distanta intre promisiunile guvernului grec si faptele realizate. Pana acum au indeplinit doar o treime din cele 300 de referinte pentru reformele structurale si fiscale cuprinse de al doilea bailout. Saptamana trecuta, cei trei lideri ai partidelor de coalitie – Antonis Samaras, Evanghelos Venizelos si Fotis Kouvelis, s-au intalnit pentru a discuta despre reducerile de 11,5 miliarde de euro pentru urmatorii doi ani, una din cele mai importante masuri solicitate de creditorii internationali pentru a elibera transa din septembrie.

Pachetul de reduceri prezentat de catre ministrul de finante, Yannis Stournaras,  vizeaza diferite cheltuieli guvernamentale, pensiile publice, beneficii sociale, cheltuieli pentru asistenta medicala, salariile functionarilor publici si extinderea varstei de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani.

Liderii greci par a fi de acord cu acestea, dar in schimb cer o prelungire a perioadei de ajustare fiscala pana in 2016, adica o derogare de 2 ani. Cel mai probabil, daca Grecia nu va putea plati datoriile conform graficului stabilit se va recurge la o restructurare a platilor, chiar daca unii actori internationali par nerabdatori in a intra in posesia banilor.

De transa din septembrie depinde deblocarea Greciei si punerea in practica a strategiilor deja incepute. Daca nu ar primi acesti bani, Grecia ar putea intra in incapacitate de plata, iar eforturile facute pana acum vor fi compromise.

In mod real taierile operate de ministrul de finante au redus cheltuielile cu 8 miliarde de euro, astfel ca cererea grecilor de prelungire a perioadei de returnare si de implementare a unor masuri are obiect.

Sa un uitam ca Grecia a traversat si o criza politica de proportii ce a impiedicat implentarea imediata a cerintelor creditorilor externi, cu atat mai mult reducerea datoriei publice la 120% din PIB pana in 2020. Astfel ca, unii analisti estimeaza posibilitatea necesitatii acordarii unui nou acord bailout de 50 miliarde de euro.

FMI a sustinut ca nu acepta nicio amanare, iar la aceasta pozitie s-au raliat si tari precum Finlanda si Olanda, care si-au corelat contributiile cu participarea FMI la bailout. Un scenariu negativ, care probabil va fi omis.

De curand a avut loc si o vizita a fostului presedinte american Bill Clinton alaturi de o delegatie de oameni de afaceri greco-americani, iar reactia acestuia a fost foarte dura la adresa concentrarii excesive asupra austeritatii a creditorilor Greciei, declarand:„Este un lucru auto-distructiv….Oamenii au nevoie de ceva la care sa spere cu nerabdare atunci cand se trezesc dimineata – tinerii greci au nevoie de ceva in care sa creada astfel incat sa-si vada viitorul aici.”

Ar putea fi acest lucru valabil si pentru Romania?

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

8 + 5 =