HotNews: De ce e nevoie de noul Tratat pentru statele UE si care sunt posibilele efecte

Autor: George Stefan

Noul compact fiscal este parte aTratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare, si introduce un set de reguli care sa imbunatateasca disciplina bugetara la nivelul regiunii, aducand si penalitati automate pentru statele care au semnat tratatul. Acesta a fost agreat de catre cele 17 state membre ale zonei euro, in special, la care s-au alaturat si aproape toate celelalte state membre ale UE, cu exceptia Marii Britanii si a Cehiei. Noul compact fiscal se incadreaza in politica generala a UE de a sprijini cresterea economica sustenabila, crearea de locuri de munca, competitivitatea si coeziunea sociala.

In cazul ratificarii de Parlament si introducerii prevederilor sale in Constitutie, Romania si-ar asuma prin acest Tratat o pozitie bugetara pe termen mediu echilibrata sau excedentara, ceea ce era mentionat si in Pactul de Stabilitate si Crestere, la care s-ar adauga insa si o limita inferioara in ceea ce priveste deficitul bugetar structural, de 0,5 procente din PIB.

Obligatia statului membru este de a introduce in sistemul legislativ national, la nivel de Constitutie intr-o perioada de maxim un an de la semnarea Tratatului, acest obiectiv fiscal.

Exista si mentiunea ca atunci cand raportul dintre datoria publica si Produsul Intern Brut este semnificativ sub nivelul admis de 60% si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, limita inferioara pe termen mediu a deficitului structural ca pondere in PIB sa poata ajunge la 1,0%.

Atunci cand se inregistreaza o abatere de la acest obiectiv se declanseaza automat un mecanism de corectie, prin care statul membru in cauza va fi obligat sa aplice masuri pentru a se incadra in limitele stabilite. Daca acest lucru nu se intampla, pe baza  raportului de evaluare emis de Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene va fi sesizata si apoi, in urma hotararii Curtii, se vor impune sanctiuni financiare de maxim 0,1% din produsul intern brut al tarii. Aceste sume provenite din sanctiuni vor fi folosite fie ca fonduri ale Mecanismului European de Stabilitate (pentru statele sanctionate care fac parte din zona euro), fie in bugetul general al Uniunii Europene (pentru statele care nu sunt membre ale zonei euro).

Principalele obiectii fata de aceste reguli tin de:

  • Implicatiile pe care le au fata de tarile emergente, cum este si cazul Romaniei. Este posibil ca o astfel de impunere sa duca la rate de crestere suboptime pentru Romania. De asemenea, fara masuri complementare care sa sprijine cresterea PIB-ul potential (cresterea natalitatii, investitii in tehnologii, economisire, educatie, etc. ), regula fiscala doar aduce o mai mare disciplina bugetara.
  • Posibila slabire a cererii interne generata de reducerea deficitelor structurale la pragul de 0,5% din PIB care va ingreuna procesul de crestere economica  (reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar si cu salariile).
  • Sursele de finantare alternative care pot fi atrase si folosite de Romania, odata cu restrangerea cheltuielilor bugetare. Investitiile straine directe nu dau vrun semn de revenire, in timp ce in privinta atragerii fondurilor europene rezultatele nu ne incurajeaza sa le consideram drept un instrument care poate fi folosit pentru a creste si, respectiv, a converge catre media UE.

Articolul integral poate fi accesat AICI.

Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto:  yourhonor.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × 3 =