Gândul: Indiferent de cine se duce la Bruxelles, Băsescu sau Ponta vor face doar figurație

Consiliul European din 28-29 iunie a devenit “securea” războiului politic dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. De mai bine de o lună de zile, cei doi îşi dispută dreptul de a merge, în numele României, la reuniunea de la Bruxelles, iar conflictul nu a fost soluţionat nici de decizia Curţii Constituţionale. Cu toate că magistraţii i-au dat câştig de cauză preşedintelui, premierul a anunţat că merge oricum la summit.

O posibilă explicaţie gestul lui Victor Ponta ar fi că decizia Curţii Constituţionale devine obligatorie abia în momentul în care este publicată în Monitorul Oficial, iar potrivit preşedintelui CCR, acest lucru se va întâmpla abia săptămâna viitoare.

Dincolo de orgoliile politice, însă, Consiliul European pune în faţa liderilor UE cele mai importante subiecte ale momentului. Miza este, deci, foarte mare, inclusiv pentru România, cu toate că, fără coaliţie cu alte state şi, deci, o strategie pregătită din timp, puterea României în Consiliul European este inexistentă.

Coroborând agenda oficială de pe site-ul Consiliului European, invitaţia preşedintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, precum şi agenda dineului informal, care a avut loc în 23 mai şi la care a participat preşedintele Traian Băsescu, rezultă că discuţiile pot fi grupate în patru mari teme:economia europeană, economiile naţionale, Schengen şi noul proiect pentru uniunea fiscală şi politică.

Solicitat luni de gândul, pentru a explica, pe puncte, care va fi poziţia României la Consiliul European faţă de aceste teme, Ministerul Afacerilor Externe nu a reuşit să “proceseze informaţiile” până la ora publicării acestui articol, potrivit explicaţiei oferite de purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ovidiu Dranga.

În prima categorie, aceea a politicilor economice europene, se află şi cel mai important subiect al summitului. Este vorba despre cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii pentru intervalul 2014-2020.

Concret, este o luptă între ţările cu statut de contribuitor net la bugetul Uniunii (Marea Britanie, Germania, Olanda etc.) şi autointitulaţii “Prieteni ai coeziunii” – statele care beneficiază de fondurile structurale şi de coeziune. Dacă bugetul UE va rămâne la fel sau va fi micşorat, cum vor marile puteri, estul şi sudul Europei, inclusiv România, nu vor mai avea bani pentru a implementa toate politicile structurale şi de coeziune proiectate.

Continuarea articolului AICI.

Foto: andreicristi.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *