Connect with us

Bugetul UE

INFOGRAFIC Comisia Europeană explică bugetul de 1.279 miliarde de euro propus astăzi. Câți bani sunt alocați pentru fiecare domeniu

Published

on

Comisia Europeană a propus miercuri un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

FOTO: European Commission

„Ziua de astăzi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.” (Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene)

“Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice.” (Günther Oettinger, comisarul european pentru buget)

1. Un buget axat pe rezultate: resurse pe măsura ambițiilor

Uniunea Europeană cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB).

Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018. Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

2. Un buget modern, simplu și flexibil

Bugetul UE este modest prin comparație cu dimensiunea economiei europene și cu bugetele naționale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor – cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil:

Modern: O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

3. Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

4. Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente.

– Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

– O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul constituie factorul esențial. Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate.

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Bugetul UE

Siegfried Mureșan poate începe discuțiile cu țările membre privind bugetul UE pentru 2024. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Plenul Parlamentului European a votat miercuri, cu largă majoritate, 424 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 102 abțineri, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Parlamentul susține creșterea alocărilor către acele domenii care au nevoie de mai multă finanțare europeană, precum cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, tinerii fermieri, dar și Republica Moldova, Ucraina și Vecinătatea estică și Vecinătatea sudică ale Uniunii Europene. 

”Mulțumesc colegilor din Parlamentul European care au adoptat, cu largă majoritate, raportul meu și avem o poziție unită privind Bugetul UE din 2024. Vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, vrem să creștem sprijinul pentru domeniile care au nevoie de mai multă finanțare în următoarea perioadă. Alocăm aproximativ 100 de milioane de euro în plus pentru cercetare, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Tot aproximativ 100 de milioane de euro în plus alocăm pentru bursele de studiu «Erasmus+».  Vreau ca un număr cât mai mare de tineri din România și din UE să beneficieze de sprijin pentru a studia în străinătate. De asemenea, tot cu 100 de milioane de euro creștem alocările pentru Mecanismul privind Conectarea Europei prin care dezvoltăm infrastructura de transport transfrontalieră din Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen. 

Sprijinirea tinerilor fermieri, gestionarea migrației, întărirea Parchetului European, Programul European de Sănătate, Programul de sprijinirea a industriilor creative sunt domenii pentru care eurodeputatul va pune eforturi pentru a crește finanțarea, informează Parlamentul European într-un comunicat. 

”O altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene. Iar siguranța noastră depinde, într-o bună măsură, și de siguranța țărilor din vecinătatea noastră. De aceea, trebuie să avem suficiente fonduri în bugetul Uniunii Europene pentru a ne asigura că putem gestiona adecvat situațiile neprevăzute atât din interiorul Uniunii, cât și de la granițele noastre. Din 2020, când am adoptat Cadrul Financiar Multianual pe 7 ani al Uniunii pe baza căruia concepem bugetele anuale, au fost declanșate două conflicte armate la granițele noastre: războiul din Ucraina și atacurile teroriste ale Hamas în Israel”, a mai spus Mureșan.

Acesta este motivul pentru care Parlamentul European propune ”creșterea alocărilor în bugetul UE pentru Ucraina, Republica Moldova și restul țărilor din Vecinătatea estică și sudică ale Europei tocmai pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate de la granițele noastre”.

”Creșterea sprijinului pentru Ucraina și Moldova este cu atât mai importantă cu cât aceste țări sunt state candidate la Uniunea Europeană. Cum Cadrul Financiar Multianual, în forma adoptată în 2020, nu prevede suficientă flexibilitate pentru o creștere adecvată a alocărilor către aceste noi priorități de securitate, este necesară și revizuirea cadrului multianual.  Din acest motiv, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este aliniată cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027”, a continuat eurodeputatul. 

Citiți și: Siegfried Mureșan, negociatorul-șef pentru bugetul UE: PE se va asigura că Ucraina va cheltui eficient și responsabil cele 50 de miliarde de euro pentru 2024-2027. Încercăm să creștem alocările pentru R. Moldova

Executivul european a propus atunci ca bugetul UE pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Votul din Parlamentul European a reprezentat semnalul de start pentru cele trei săptămâni de discuții de ”consiliere” cu Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a ajunge în timp util la un acord, care necesită ulterior undă verde din partea celor două instituții cu rol de co-legislator.

Continue Reading

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO18 mins ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO58 mins ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO1 hour ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO1 hour ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO1 hour ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO2 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.16 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO18 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

ROMÂNIA19 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending