Connect with us

U.E.

INFOGRAFIC: Țara care va fi în fruntea UE în primele șase luni ale anului. Prima reuniune a Comisiei Europene pe 2016, la Amsterdam

Published

on

juncker-EUPreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se află în Olanda unde urmează să aibă întrevederi cu premierul Mark Rutte și cu Parlamentul, în contextul preluării de către Olanda a președinției prin rotație a Consiliului UE.

Olanda a preluat la 1 ianuarie președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, statut ce va fi oficializat după întrevederi la care participă comisari europeni.

Citiți și ANALIZĂ – Membrii fondatori UE rămân la conducerea Consiliului UE: Olanda a preluat de la Luxemburg președinția UE: Cum a devenit JAI cel mai important Consiliu

Prima întâlnire din 2016 a Comisiei Juncker are loc pe 6 și 7 ianuarie în Țările de Jos, ca urmare a preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Olanda, de la 1 ianuarie. Primarul orașului Amsterdam, Eberhard Van der Laan, ne-a întâmpinat călduros la dineul de lucru pe care îl găzduiește în această seară. Aștept cu nerăbdare discuțiile de mâine din cadrul reuniunilor de lucru pe marginea priorităților președinției olandeze a Consiliului UE”, a scris și comisarul pentru Politică Regională, Corina Crețu pe Facebook.

La asumarea președinției UE, Olanda și-a stabilit priorități în cinci domenii: ocuparea forței de muncă, creșterea economică și competitivitate; uniunea economică și monetară; energie și climă; politică externă; justiție și securitate.

Cu ocazia acestei președinții, Eurostat a lansat un infografic cu informații și statistici despre Țările de Jos.

infografic olanda

Astfel, Olanda are un PIB pe cap de locuitor de 39.300 de euro, față de 27.400 media UE. Și media duratei de viață a populației este peste cea a Uniunii (80.6 ani), în Olanda fiind 81.4 ani.

Nivelul ocupării locurilor de muncă pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este de 81.1% în Olanda și 75% în UE, același scor pozitiv pentru olandezi păstrându-se și la capitolul femei: 69.7%, față de 63.4% media Uniunii.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

Published

on

© European Union 2024

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.

Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.

Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.

Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.

Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.

Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.

Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.

Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.

 

Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital

Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.

Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.

“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.

“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.

De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.

În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.

Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România

Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat  “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.

Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.

Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.

“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta

“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.

În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.

În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.

Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.

Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

Citiți și Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă. 

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.

Continue Reading

U.E.

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

UE a instituit miercuri, 17 aprilie, Cadrul de investiții pentru Ucraina, ramura financiară și o componentă integrală a Facilității pentru Ucraina, în valoare de 50 miliarde de euro, în vederea stimulării investițiilor publice și private pentru redresarea și reconstrucția țării afectate de războiul cu Rusia, informează Comisia Europeană.

În cadrul reuniunii inaugurale a Comitetului Director al Cadrului de Investiții pentru Ucraina, care a avut loc la 17 aprilie, statele membre ale UE au adoptat regulamentul de procedură și orientările strategice ale Cadrului de Investiții pentru Ucraina, dând astfel startul lucrărilor privind primele programe de investiții, care urmează să fie semnate în cadrul Conferinței pentru redresarea Ucrainei, care va avea loc la 11 și 12 iunie la Berlin. Consiliul oferă orientări strategice și operaționale și asigură alinierea cu Planul pentru Ucraina, strategia de reforme și investiții a Ucrainei pentru următorii patru ani, care a fost evaluată pozitiv de Comisie în această săptămână.

Cadrul de Investiții pentru Ucraina este dotat cu un pachet financiar în valoare totală de 9,3 miliarde de euro, din care 7,8 miliarde de euro pentru garanții de împrumut și 1,51 miliarde de euro pentru finanțare mixtă. Se preconizează că, în următorii ani, cadrul de investiții din Ucraina va mobiliza până la 40 miliarde de euro în investiții publice și private.

Cadrul de Investiții pentru Ucraina se va concentra pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a municipalităților și a regiunilor, pe reconstrucția infrastructurii și pe promovarea tranziției ecologice și digitale. Reconstrucția Ucrainei înseamnă reconstruirea țării în conformitate cu normele și standardele UE. Prin urmare, în timp ce sprijinim Ucraina pe calea aderării, consolidăm, de asemenea, mediul de investiții bazat pe normele și standardele noastre, astfel încât creșterea economică și locurile de muncă să poată prospera”, a declarat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivier Várhelyi, în cadrul “Summitului privind viitorul Ucrainei” de la Bruxelles, co-organizat de Comisia Europeană și de președinția belgiană a Uniunii Europene.

Conferința reunește aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor, ai instituțiilor financiare și ai mediului de afaceri pentru a discuta despre oportunitățile oferite de UE pentru a mobiliza investițiile în redresarea și reconstrucția Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA14 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.15 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE17 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO18 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G718 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending