Connect with us

NEWS

INFOGRAFIE Sondaj INSCOP: Încrederea românilor în președinție crește constant

Published

on

Alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluţii sau involuţii semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie: preşedinţia cunoaşte o creştere spectaculoasă, în vreme ce Biserica îşi continuă trendul descendent, potrivit unui sondaj INSCOP, notează Adevărul.

origÎn cazul instituţiilor politice apar câteva modificări faţă de tendinţele anterioare, pe fondul încheierii şi începerii unui nou ciclu politic marcat de alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Preşedinţia este instituţia care beneficiază de o creştere uriaşă, de la 17,8% la 43,9% încredere multă şi foarte multă. Faptul este absolut normal având în vedere investiţia de încredere pe care publicul o face în câştigătorul alegerilor, aflat şi la prima prezenţă atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cât şi în cea de preşedinte.

Curtea Constituţională continuă tendinţa de creştere începută în octombrie şi ajunge la o cotă de 36,4% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,5% în octombrie. Încrederea în primării (37,9% faţă de 42,7% în octombrie) şi consilii judeţene (26% faţă de 29,7%) suferă o mică prăbuşire explicabilă probabil prin faptul că o serie de reprezentanţi ai celor două tipuri de instituţii au apărut în media în ultima vreme asociaţi cu cazuri de corupţie.

Guvernul îşi continuă tendinţa de erodare uşoară, dar de lungă durată a încrederii (25,5% faţă de 27% în octombrie), firească în condiţiile în care ne aflăm deja la jumătatea ciclului normal de 4 ani dintre alegerile parlamentare.

orig (1)Partidele rămân cele mai lipsite de încredere instituţii politice (12%, de la 10,9% în octombrie) cu o evoluţie relativ constantă pe durata întregului an. În mod surprinzător, încrederea în parlament înregistrează o creştere – 19,7% faţă de 16,8% în octombrie.

In rândul instituţiilor executive, cele mai semnificative creşteri de încredere sunt legate de instituţiile cu atribuţii de un fel sau altul în domeniul anticorupţiei sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliţie, ANI.

Topul încrederii în instituţiile sociale sau private rămâne dominat în continuare de Biserică cu 60,6% încredere multă şi foarte multă, în scădere faţă de 62,4% în octombrie.

În rândul instituţiilor internaţionale, schimbarea semnificativă faţă de măsurătoarea din octombrie ţine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creştere record de aproape opt procente faţă de măsurătoarea din octombrie. Totodată, de remarcat sunt creşterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană şi Parlamentul European.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, i-a propus președintelui francez, Emmanuel Macron, o ”restabilire a cooperării” după disputa declanșată de pactul de apărare și de securitate AUKUS.

În timpul unei convorbiri telefonice ce s-a desfășurat la cererea prim-ministrului britanic, Johnson și-a exprimat speranța că cele două țări vor putea să reia cooperarea ”în conformitate cu valorile și interesele noastre comune”, potrivit The Guardian și Politico Europe

Într-o dovadă a răcelii ce s-a instalat între cele două țări, liderul de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron, i-a transmis șefului Guvernului de la Londra că ”așteaptă propunerile sale” cu privire la modul în care să facă acest lucru, se arată în scurta declarație de la Elysee.

Downing Street a omis acest ultim detaliu în comunicatul dat publicității, în care este specificat că cei doi ”au reafirmat importanța relației dintre Marea Britanie și Franța și au convenit să continue să lucreze îndeaproape împreună în întreaga lume pe agenda noastră comună, prin intermediul NATO și bilateral.”

”Liderii au remarcat în special importanța strategică a cooperării noastre de lungă durată în Indo-Pacific și în Africa, inclusiv prin intermediul misiunii comune din Mali”, mai este precizat în comunicat.

Joi, premierul Boris Johnson a încercat să-l liniștească pe Emmanuel Macron,  îndemnându-l în ”frangleză” să-și revină.

”Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz). Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei”, a explicat Johnson.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Budapesta, Papa Francisc atrage atenția asupra ”antisemitismului care circulă încă în Europa și în alte părți”: Este ”un fitil care trebuie stins”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc, care a început duminică o vizită în Europa Centrală cu o primă oprire la Budapesta, a evocat în capitala Ungariei ”amenințarea antisemitismului care circulă încă în Europa și în alte părți”, completând că este vorba de ”un fitil care trebuie stins”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Cel mai bun mijloc de a-l dezamorsa este de a lucra împreună într-un mod pozitiv şi de a promova fraternitatea”, a spus Papa Francisc, la o întâlnire cu reprezentanţi ai confesiunilor creştine şi ai comunităţilor evreieşti din Ungaria, conform Politico Europe.

În 2019, Papa Francisc a atras un puternic semnal de alarmă în legătură cu înmulţirea atacurilor antisemite în diferite ţări.

Ungaria, unde locuieşte cea mai mare comunitate evreiască din Europa Centrală, cu 100.000 de membri, conform estimărilor, a părut relativ ferită.

Premierul suveranist Viktor Orban, care se consideră principalul bastion din Europa împotriva ”invaziei musulmane”, prezintă Ungaria ca un loc sigur pentru evrei.

Guvernul a decretat oficial o politică de ”zero toleranţă” faţă de antisemitism şi evidenţiază investiţiile făcute pentru renovarea şi întreţinerea a numeroase sinagogi şi cimitire evreieşti.

Cu toate acestea, Guvernul lui Orban a fost acuzat că a alimentat antisemitismul, dar și islamofobia și homofobia.

În 2017, Executivul de la Budapesta s-a confruntat cu critici dure pentru a afișat mii de panouri publicitare în întreaga țară cu o fotografie a finanțatorului George Soros, care este evreu, și cu sloganul ”Să nu-i permitem lui Soros să râdă ultimul”.

Viktor Orban a respins acuzațiile formulate împotriva sa.

Suveranul Pontif a avut de asemenea o scurtă întâlnire, cu uşile închise, cu premierul ungar suveranist Viktor Orban, înainte de a celebra o liturghie în închiderea unui mare congres religios internaţional.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Gazprom anunță finalizarea Nord Stream 2. O cantitate de 5,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale ar putea fi livrată prin acest gazoduct până la finalul anului

Published

on

© www.nord-stream2.com

Grupul Gazprobm a anunțat că lucrările de construcție a gazoductului Nord Stream 2 s-au finalizat în dimineața zilei de vineri, 10 septembrie, anunță Itar Tass, potrivit Agerpres. și Deutsche Welle

”La o reuniune operaţională care a avut loc la sediul Gazprom, directorul general al grupului, Alexey Miller, a informat la ora locală 8:45 (5:45 GMT) lucrările de construcţie la Nord Stream 2 au fost finalizate”, a informat grupul energetic controlat de statul rus într-un mesaj publicat pe Twitter.

Potrivit Gazprom, o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar putea fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an.

Conducta va permite așadar dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Aceasta a stârnit de-a lungul timpului numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, alimentate de acordul la care Statele Unite și Germania au ajuns la  22 iulie, Berlinul asumându-și prin acesta obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acest fapt a fost reiterat de Angela Merkel cu prilejul ultimei sale vizite în Ucraina în calitate de cancelar federal, dându-i asigurări președintelui Volodimir Zelenski că țara sa va apela la sancțiuni dacă Moscova folosește gazoductul ca ”armă geopolitică” după ce, anterior, oficialul german efectuase o vizită în Rusia

În cadrul aceleiași conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, Merkel a amintit că Uniunea Europeană are drept obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, astfel că gazul nu va mai fi necesar.

Afirmațiile sale vin să dea și mai mare amplitudine declarațiilor susținute de președintele Agenției germane de Mediu de la începutul lunii august. Dirk Messner semnala că Nord Strean 2 riscă să devină ”rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice”.

Finalizarea conductei va avea un impact și asupra prețurilor din România, potrivit mențiunilor ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Gazprom a mărit gazul pentru Europa. 40% din consumul Europei este dat de către Gazprom, automat este market-maker, face preţul la gaz şi cred că până nu va pleca conducta Nord Stream 2 nu vom asista la o reducere a preţului. Eu cred că după ce va pleca conducta Nord Stream 2, va fi funcţională, cred că preţul va reveni în parametri normali acolo unde era înainte de această mărire. Nu la preţul anului 2020 când era 4 euro, ci la preţul anului 2012, undeva la 20 – 22 de euro pe MW, acum fiind 44 – 46 de euro, practic dublându-se. Nu mă aştept să revină înapoi în această iarnă ci cred că imediat după ea”, a spus Virgil Popescu.

Gazprom speră ca luna viitoare să înceapă să livreze gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 2.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ14 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA15 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE17 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.17 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș20 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ22 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D23 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL24 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ14 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending