Premiera pe Calea Europeana. Primul interviu online, realizat cu europarlamentarul Petru Luhan

1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
Ma bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.
7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii
aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna
parte si din cauza statului roman, prin politicile sale
fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest
caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.
Europarlamentarul Petru Luhan, aflat la primul mandat, este unul dintre cei mai activi reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul UE. O dovada ar fi si interviul acordat paginii electronice a emisiunii Calea Europeana, un interviu pe care va invitam sa il cititi in continuare. Calea Europeana ramane deschisa si celorlalti reprezentanti ai statului roman din PE.
1. Care sunt prioritatile primului dumneavoastra
mandat de europarlamentar?
In calitate de membru titular in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European am ca scop prioritar simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene. A doua Comisie in care activez este cea pentru Libertăţi Civile, Justiţie si Afaceri Interne. Priorităţile mele in cadrul acestei comisii sunt legate de gestionarea frontierei externe a UE. România are peste 2070 km de frontiera terestra  si odată cu intrarea in Schengen, in 2011, aceasta frontiera va deveni frontiera de est a Uniunii Europene. Rolul României va creste atunci considerabil pentru ca noi vom fi responsabili cu paza si administrarea graniţei europene de est.  A treia prioritate a mandatului meu este derularea de campanii de informare a cetăţenilor pe teme europene de interes.
2. Cum se pot implica europarlamentarii romani in
deciziile luate la nivelul UE? Dar in desemnarea comisarului european al Romaniei?
Odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona Parlamentul European devine co-legislator alături de Consiliu. Parlamentarii romani, alături de ceilalţi europarlamentari,  vor decide aşadar asupra legislaţiei europene.
Desemnarea comisarilor este atributul exclusiv al Preşedintelui Comisiei Europene . Singurul lucru pe care il fac europarlamentarii este sa ii audieze pe comisarii desemnaţi de Preşedintele Barroso, consultare cu drept de veto. Rolul audierilor in Parlament este foarte important, dincolo de aura politica a fiecărui candidat, sunt testate capacitatile profesionale ale viitorilor comisari. In legislatura trecuta s-a înregistrat chiar o premiera in domeniul instituţional comunitar: respingerea de către o comisie a Parlamentului European a candidatului propus pentru ocuparea unui loc in viitoarea Comisie Europeana. Comisia pentru Libertati Civile din Parlamentul European a votat împotriva candidaturii italianului Rocco Buttiglione pentru ocuparea postului de comisar european in domeniul Justiţiei, Securităţii si Libertăţii.
Rocco Buttiglione, un conservator si romano-catolic devotat, a susţinut, in timpul audierii sale, ca homosexualitatea este un păcat iar rolul femeilor este de a avea copii si de a fi protejate de soţii lor.
Dupa votul in Comisie, Parlamentul va vota in decembrie pentru investirea Colegiului Comisarilor.
luhanbuzek3. Care vor fi principalele castiguri si puteri ale PE dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona?
Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptarii legislatiei si a bugetului. Parlamentul European va deveni un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitara iar noua procedura bugetara va asigura paritate deplina intre Parlament si Consiliu in aprobarea bugetului general  si a cadrului financiar multianual. Nu este puţin lucru faptul ca Parlamentul European s-a luptat şi a reuşit in timp să îşi facă loc în procesul decizional al UE. De la o simplă adunare consultativă, după intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul  va avea putere de co-decizie, egal cu guvernele statelor membre, pe cele mai multe dintre domenii.
4. Cand credeti ca UE va avea noul tratat functional?
Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a semnat Tratatul de la Lisabona luna aceasta, pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă ca ultimul obstacol in adoptarea legii fundamentale a Uniunii a fost îndepărtat. După cum a anunţat Preşedintele Comisiei Europene, tratatul va intra in vigoare la 1  decembrie sau cel târziu in ianuarie.
5.UE este preocupata de eliminarea vizelor de catre SUA pentru
cetatenii comunitari. Romanii inca au nevoie de vize. Cum
vedeti solutionata aceasta problema, pe care Romania se pare
ca nu o poate gestiona in relatia bilaterala cu SUA. Cum ne
poate ajuta UE?
luhansuaMa bucur ca ajungem sa discutam despre acest subiect pentru ca tocmai am participat la o delegatie a Parlamentului European la Washington si am avut ocazia sa abordez aceasta tema in discutia cu administratia americana.
Uniunea Europeana ne sprijina in acest demers dar foarte multe depind de noi. Trebuie sa intelegem ca legea in vigoare nu permite Congresului american sa scuteasca de vize toate tarile europene dintr-o data, nu e posibila o scutire de vize “in bloc”. Desi nu ne convine, trebuie sa acceptam acest lucru si sa respectam legislatia americana asa cum si noi le cerem sa ne respecte legile. Ei studiaza fiecare tara in parte si decid in fiecare caz ce sa faca. Pe de o parte este un dezavantaj pentru ca impreuna cu alte tari putem face un lobby mai puternic sa intram toti impreuna in programul de scutire al vizelor – asa numitul Program Visa Waiver – dar este si un avantaj pentru ca astfel nu depindem de eventualele esecuri ale tarilor vecine. In acest moment negocierile cu guvernul american sunt destul de avansate, s-a facut foarte mult lobby in ultimul an si cred ca daca continuam in felul acesta nu va mai trece mult timp pana cand cetatenii romani vor putea calatori fara viza in Statele Unite.
6.In 2011 ne-am propus sa aderam la Acordul Schengen. Suntem
pregatiti? Ce spun evaluarile expertilor?
Romania si-a propus sa adere la spatiul Schengen in martie 2011. Pentru a fi acceptati in spatiul Schengen trebuie sa fim evaluati la sase capitole principale: cooperare politieneasca, protectia datelor personale, regimul de acordare al vizelor, situatia frontierelor maritime, aeriene si terestre. Noi am fost deja evaluati la primele patru capitole si am primit recomandari foarte bune, ultima evaluare a avut loc in septembrie anul acesta la capitolul frontiere maritime si Romania a fost chiar apreciata si prezentata ca si exemplu de buna practica. Mai trebuie sa trecem doua evaluari – cea pe frontiere aeriene, care va avea loc chiar in luna aceasta si cea pe frontiere terestre la care trebuie sa ne prezentam in martie 2010. Am avut la Bruxelles sedinte cu expertii pe zona Schengen si am analizat impreuna ce probleme ar putea sa apara la urmatoarele evaluari si va asigur ca facem tot posibilul sa le rezolvam la timp astfel incat sa ne respectam obiectivul declarat si anume intrarea in zona Schengen in martie 2011.

7. La aproape trei ani de la aderare, romanii sunt considerati si
de multe ori chiar sunt tratati ca cetateni comunitari de
mana a doua. Ce trebuie sa stie romanii atunci cand le sunt
incalcate drepturile in EU?
Aceasta este o problema majora la noi, intr-adevar am constatat ca in foarte multe domenii compatriotii nostri nu isi cunosc drepturile. Tocmai de aceea intentionez sa organizez mai multe sesiuni de informare in zona noastra pe diferite teme europene. In scurta vreme voi organiza doua sesiuni de informare pentru elevi, studenti si profesori in legatura cu fondurile europene disponibile pentru educatie si formare profesionala. Am invitat deja experti de la Bucuresti in programe europene si cabinetul meu va redacta o brosura de prezentare a diferitelor fonduri europene de care pot beneficia tinerii. In faza a doua, campania de informare va include si activitati dedicate diferitelor categorii socio-profesionale si nu-i voi uita nici pe cei de varsta a treia pentru care pregatesc ceva special. Informarea cetatenilor este una din prioritatile mandatului meu si sper sa primesc cat mai multe intrebari si solicitari din partea dumneavoastra pentru ca ma bucur de cate ori vad interesul oamenilor pentru munca mea in Parlamentul European si pentru temele europene.
8. Fara Dezvoltare Regionala (Descentralizare, Administratie, Investitii), sansele Romaniei de a atinge nivelul de bunastare al statelor occidentale sunt iluzorii. Ca parlamentar european, ce proiecte, ce solutii aveti?
Deviza mea este – Europa Unita trebuie sa fie o Europa a regiunilor. Este nevoie de stimularea si elaborarea de programe de subventionare a industriilor cu potential: agricultura, turism, idustria constructoare de masini.
Descentralizarea este o conditie obligatorie in viitorul apropiat. Prin aceasta calitatea serviciilor publice catre cetateni va creste semnificativ. Romania trebuie sa dea dovada de curaj in acest sens. Aceasta include automat si restructurare din punct de vedere administrativ, dar si alocarea resurselor necesare. Sistemul de colectare a taxelor si impozitelor ar trebui in mod corespunzator sa fie adaptat noii structuri administrative. Principiul de baza al fiscalitatii romanesti ar trebui sa fie “mai multi bani in buzunarele investitorilor si consumatorilor” pentru ca acestia sa decida cum sa-si foloseasca veniturilie. De mentionat in acest context este faptul ca investitorul avand mai multe mijloace financiare la dispozitie vor crea valoare atat pentru cetateni/angajati dar si pentru stat, iar statul va beneficia de mai mult “good will” prin surplusul de creativitate in economie bazat pe resursele financiare care ii raman in plus.
Prima mea prioritate in acest sens ca europarlamentar este de a obtine cofinantare 95%-100% in loc de actualmente 50%80% pentru unele instrumente financiare care le stau la dispozitie autoritatilor publice nationale si locale, dar si beneficiarilor din domeniul privat, respectiv IMM-uri, ONG-uri, Asociatii, etc.
O a doua initiativa a mea personala este de a facilita parteneriate bi- si multilaterale intre regiuni (administratii, firme private) din Romania si din alte tari EU cu potential si marimi asemantoare. Am inceput deja demersuri in acest sens cu regiuni din Belgia si Germnaia, dar mai am deschis discutii si cu altele din Italia, Suedia si Polonia.
A treia actiune concreta ar fi proiectul “Noua Guvernare” la care lucrez impreuna cu reprezentanti ai Regiunilor Mayenne (Franta) si Schwaben (Germania), care vizeaza “Optimizarea functionarii adminitratiei regionale”.
Intrebarea cheie este “Cum sa fie elaborate concepte optime de functionare mai ales prin implicarea sectorului privat regional in procesul de (co)finantare publica?”
Descentralizarea trebuie sa aiba loc cat se poate de curand, acest act reprezentand un pas important in ceea ce priveste ridicarea nivelului de bunastare a cetatenilor si evident adaptarea acestuia la nivelul occidental.
9. IMM-urile au fost grav afectate de criza economica, in buna parte si din cauza statului roman, prin politicile sale  fiscale. La nivelul UE, care este abordarea in acest caz?
Personal consider ca o economie sanatoasa este alcatuita din intreprinderi mijlocii caci acestea cumuleaza competitivitate, sunt mai stabile, implica mai putin risc. Consider ca in Romania este nevoie de solutii pentru ca statul sa preia o parte din credite. In alte tari ale UE exista proiecte concrete de finantare si subventii sectoriale care faciliteaza accesul la capital pentru IMM-uri.
In principiu avem nevoie de programe de subventionare pt industriile prioritare cu potential sporit de creare valoare pt. Economia romaneasca, apoi consider utile fonduri de garantare din partea statului pt. Facilitarea creditelor pt. Investitii si nu in ultimul rand cred ca ar trebui organizate campanii mai intensive de  informare a potentialilor beneficiari eligibili cu privire la fondurile europene de care acestia post dispune coroborat chiar cu sustinerea costurilor pt. Elaborare proiecte. In acest fel vom stimula realizarea mai multor investitii  injectarea de mai mult capital in economia romaneasca  si nu in ultimul rand obtinerea de coeziune economica, sociala si teritoriala, care reprezinta si un obiectiv al UE.
Tarile UE au stabilit programe concrete de subventionare, intervin in cazuri speciale, mai ales in domeniul financiar bancar si sprijina combaterea somajului cu masuri adecvate.
10. Criza pare ca nu se termina in Romania, desi in unele state
UE semnele redresarii au inceput sa apara. Ce sanse are
Romania sa iasa din criza si cum este conectata la solutiile
adoptate la nivel european?
Sa nu asteptam sa iesim din criza de azi pe maine in toate domeniile economice. Acest lucru ar reprezenta o perceptie si intelegere gresita a ceea ce inseamna criza si combaterea ei in sine.
Prima conditie pt functionarea economiei este aceea de a schimba comportamentul investitorilor si consumatorilor respectiv reducerea sau chiar eliminarea schepticismului acestora.
A doua conditie este simplificarea accesului la capital. Costurile de capital sunt nesustenabile in momentul de fata odata din cauza dobanzii foarte mari si apoi din cauza consumului respectiv incasarilor scazute. Sistemul bancar reprezinta motorul unei economii. Capitalul trebuie rulat pt a crea valoare.
Romania trebuie sa continuie elaborarea de masuri in in acest sens.
Exista insa si domenii care depind de economia internationala unde Romania va fi dependenta de evolutiile din tarile partenere pe domenii.
Personal consider ca vom incepe foarte curand sa mergem in sus d.p.v. economic. La jumatatea lui 2010 vom vedea mai mult optimism in acest sens.
Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Premiera pe Calea Europeana. Primul interviu online, realizat cu europarlamentarul Petru Luhan

  1. Pingback: Program devize - software si program devize de care ai nevoie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

thirteen + twenty =