INTERVIU VIDEO EXCLUSIV- MRU despre unificarea fortelor de dreapta: Daca iti asumi ca reprezentarea in PE nu este reprezentarea camarilei tale politice, ci a dreptei romanesti si a Romaniei, nu ai cum sa nu intelegi de ce e nevoie de unire

Presedintele Fortei Civice, Mihai Razvan Ungureanu vorbeste, intr-un interviu acordat pentru caleaeuropeana.ro, despre planurile Dreptei, calculele politice la alegerile europarlamentare si prezidentiale din 2014 si vizitele la Bucuresti a sefului CIA si a inaltului oficial rus pe probleme de securitate.

Dreapta e multicolora din cauza orgoliilor

Mihai-Razvan-Ungureanu

 

Dan Carbunaru: Cum vedeti, domnule Ungureanu, scena politica astazi? Pare ca aveti de-a face cu un Goliat mai mult sau mai putin articulat, care este foarte puternic, foarte prezent, guvernam autoritar, prin intermediul USL , un USL care se pregateste astazi de alegeri europarlamentare si de alegerile prezidentiale. Cum vede dreapta romaneasca, cel putin partea dreptei romanesti pe care dumneavoastra o reprezentati, aceasta situatie politica a Romaniei de astazi?

Mihai Razvan Ungureanu: Ma bucur ca ati vorbit despre Goliat ca nu a avut un sfarsit bun, a cazut in momentul in care cineva mult mai mic decat el si mai putin puternic, dar mai inteligent si mai vioi a reusit sa-l darame cu o piatra, nu cu mai multe. Probabil asa sfarsesc toate lucrurile care pornesc construite pe pamant deloc ferm. Dreapta, in momentul de fata, e mai curand un amestec de voci decat un proiect si impresia pe care probabil multa lume o are e ca in locul corului e un vacarm de cuvinte, de tonuri. Prima interpretare e ca dreapta e multicolora din cauza orgoliilor. Nu sunt orgoliile de vina aici, ci absenta unei rutini a colaborarii, rutina care putea sa continue daca ARD-ul, in toamna anului trecut, nu si-ar fi incheiat existanta in urma alegerilor. Rutina colaborarii este ceea ce si trebuie invatat de la USL. Intotdeauna spun “daca vrei sa iti gasesti loc, uita-te la ce face adversarul tau, competitorul principal. Invata din experienta sa si, in acelasi timp, gandeste-te la cum poti tu sa depasesti greselile pe care ei le fac”. USL-ul a invatat in trei ani de zile marile-micile diferende nu conteaza in proiectul comun, se inched intr-o sala, se cearta, si chiar daca partidele component ies ranite, tumefiate din cand in cand, odata ajunse in spatiul public, vorbesc aceeasi limba, folosesc aceleasi idei, le exprima la fel de clar, la fel de insistent, transformand, de fapt, minciuna, prin perceptie, in adevar.

VIDEO:

D.C. Daca acceptam aceasta logica, putem spune ca certurile in USL au pornit dupa ce au ajuns la putere. Nu cumva este prea devreme? Dreapta romaneasca sa fi inceput cearta intr-o perioada in care sunteti departe de a fi revenit la putere?

MRU Nu, nu, eu cred ca diferentele se amplifica in momentul in care ai de-a face cu impartirea prajiturii bugetare, dar principiul despre care vorbeam era principiul colaborarii. El lipseste. Lipseste nu pentru ca nu poate exista, ci pentru ca iti trebuie curaj de om politic pentru a merge in aceasta directie. Eu nu am sa vorbesc despre noi. Cu toate acestea, sa existe un  singur proiect de actiune comuna a dreptei, proiectul aliantei pentru dreptate si adevar, e cumva anormal, ar fi trebuit sa fie doua proiecte sau trei proiecte, deocamdata este unul singur, care inseamna lista comuna la europarlamentare a partidelor care se revendica de la Partidul Popular European, evident, sprijinirea unui candidat unic la prezidentiale. Si pe seama acestor doua proiecte de anul viitor, rutina colaborarii existand, undeva in orizontul lui 2016, o federare a formatiunilor politice, practic, o apropiere mult mai stransa pentru a putea castiga localele si generalele din 2016, avand acolo un argument suplimentar: resursa comuna si utilizare comuna a resursei comune. Pentru proiectul lista europarlamentare comuna, candidat prezidential comun, se poate merge si pe resurse diferite. Dar, asta inseamna, de fapt, o integrare, si inchei ce vroiam sa spun. Nu trebuie sa fim ipocriti, ceea ce cu totii asteptam, indiferent cum  votam, este ca, pe termen mediu, dreapta sa existe ca formula politica unica. Asta nu se poate face printr-o scamatorie. Iti trebuie un pic de exercitiu, cativa pasi preliminari, ca-n alcatuirea unei echipe bune.

Ovidiu Marincea: Domnule Ungureanu, care credeti ca este liantul care ii face pe cei de la USL sa vorbeasca pe o singura voce, lucru pe care alianta fortelor de dreapta nu-l are, evident, in acest moment?

MRU Eu cred ca raspunsul este simplu, este identificarea numitorului comun de interes. Accepti ca exista un interes si, in cazul USL-ului, este puterea, in mare spus.

O.M. Si inteleg ca, in cazul fortelor de dreapta, nu a existat inca un numitor comun de interes?

MRU Din pacate, nu l-au identificat nici macar pe acesta. Ceea ce poate sa para ciudat, dar acesta este adevarul asa cum il vad eu. 

Despre Traian Basescu: Noi, daca ne gandim ca liantul unei reprezentari politice poate fi doar o personalitate, ne inselam. O personalitate nu poate castiga un efect politic de asemenea amploare.

 

O.M. Pana acum, perceptia publica, cel putin, perceptia mea a fost ca liantul tuturor fortelor de dreapta in Romania a fost presedintele Traian Basescu.

MRU. Noi, daca ne gandim ca liantul unei reprezentari politice poate fi doar o personalitate, ne inselam. O personalitate nu poate castiga un efect politic de asemenea amploare. Nu inseamna ca nu este important, e foarte important, pentru ca e nevoie de repere personale, e nevoie de voci personale, iar vocea presedintelui este de mare autoritate. Dar nu e suficient. Cand spun asta, ma mai gandesc la ceva. Toata lumea asteapta miracole in politica romaneasca, nu exista miracole in politica. Exista doar constructii facute cu indarjire, cu mult talent, in timp, cu rabdare si, de multe ori, valorificand circumstanta. Apropo de presedinte, faptul ca a castigat in 2004 nu s-a intamplat pe seama unui miracol, ci pe seama unei pregatiri politice de mare mare substanta si anvergura. Surpriza reala, care a precedat 2004, a fost castigarea Primariei capitalei in 2000, dar si acolo s-a mers pe o constructie alcatuita din atomi care s-au sudat foarte bine intre ei. Trebuie, cred, pentru a nu genera confuzie in primul rand sa intelegem ca politica romaneasca nu se construieste pe un argument mesianic, politica romaneasca se salveaza pe sine sau deloc.

D.C. Suna foarte impresionant ce spuneti dumneavoastra, insa…

MRU Nu, credeti-ma, suna foarte foarte normal. Lumea vrea, si de multe ori am fost in situatia aceasta, vrea solutii bune pe termen lung . Nu petice care sa reziste putin timp si e normal.

D.C. Vorbim de salavarea politicii sau salvarea democratiei intr-un sens mai larg, intr-un context in care sunt foarte multi romani, intamplator sau nu aflati in cel mai sarac stat european. Iata, in sfarsit oficial, i-am intrecut si pe bulgari la acest capitol. Un procent care conteaza foarte mult pentru imaginea de tara si, probabil, si pentru statutul pe care il resimt romanii traind in propria tara sau facand  comparatie cu ce se intampla in alte tari. (O.M. Ca si cresterea economica, este un procent, dar conteaza). Cumva poate romanii se asteapta ca politicienii sa puna pe primul plan salvarea acestei situatia dificile in care se afla tara si apoi salvarea dreptei, salvarea stangii, mentinerea stangii sau mentinerea dreptei. Aceasta dificultate de a articula discursul, in raport cu acesti oameni, care au niste nevoi foarte concrete, o resimtiti in aceste intalniri pe care le aveti in ultimele luni cand mergeti foarte mult prin tara?

MRU. Fara discutie. De altfel, nici nu ma veti auzi vreodata, spre deosebire de altii, vorbind despre electorat. Electoratul este o abstractiune, nu poti vorbi decat de cetateni. Si daca un cetatean care voteaza stanga poate sa-si plateasca darile catre stat, are exact aceeasi importanta ca si cetateanul care voteaza  dreapta si isi plateste darile catre stat. E contributia ambilor, din punctual de vedere al principiului, nu al cuantumului, contributia ambilor la binele comun e egal importanta. Si da, cetatenii au o lista foarte clara de asteptari.

Puterea nu face nimic pentru salvarea locurilor de munca

D.C.Exista o asteptare foarte mare catre zona de dreapta pentru a veni cu o solutie. Una singura, nu mai multe. Eventual si o viziune comuna, despre care dumneavoastra ati vorbit la inceput. Exista la un moment dat riscul ca aceasta asteptare sa se transforme intr-o nevoie de a salva mai degraba politicienii de dreapta, de a-i reconfirma si repozitiona pe scena politica si in zona puterii. Pare ca in locul salvarii electoratului, se doreste salvarea dreptei in sine. Ca suntem de stanga sau de dreapta, in realitate avem o singura tara indiferent in ce culori e vopsita.

MRU Cred ca vot pot raspunde foarte simplu la chestiunea aceasta. In lista prioritatilor individuale, si aici ma refer la fiecare cetatean, in capul listei se afla stabilitatea locului de munca. Atunci cand te adresezi cu solutii sau, ma rog, cu ipoteze de lucru in rezolvarea acestei chestiuni, nu salvezi un partid, salvezi o situatie economica. De ce e nevoie de o asemenea gandire? Pentru ca Puterea, astazi, nu face nimic pentru salvarea locurilor de munca. Si atunci, inevitabil, ajungem ca preocuparea pentru stabilitatea locului de munca si marirea numarului locurilor de munca sa se identifice cu asteptarea Opozitiei. Despre asta este vorba. Acum, ca in spatele Opozitiei se afla dreapta, partide, oameni politici, are mai multa sau mai putina importanta. Peste tot pe unde merg si cred ca in ultimele luni am facut de vreo trei ori turul Romaniei, prima problema invocata de oameni este stabilitatea locului de munca. A doua, tine de politicile sociale mari ale statului: sanatatea si educatia. Si abia undeva pe ultimele locuri vine interesul pentru oamenii politici. Raspunsul pe care il asteapta cetatenii nu este un raspuns tehnic in acest moment. De genul vreau sa stiu daca se micsoreaza TVA. Ei stiu ca toata lumea a promis si nu s-a tinut decuvant sau nu a fost consecventa. Voi, daca ajungeti la putere, puteti sa fiti consecventi pe aceste solutii? In momentul in care esti consecvent, nu vei avea decat doua raspunsuri. Am avut succes sau am esuat.

DC. Sau am pierdut mandatul de prim-ministru.

MRU. Implicit!

DC. Am mai vazut acest lucru.

MRU. Da, numai ca acolo a fost altceva. Acolo a fost un joc politic.

 

Nu cred ca PDL s-a prabusit. Refuzul de a face orice pentru a castiga in 2014 este un mod de a te sinucide politic. Esescul la europarlamentare  si esecul la prezindentialele  din 2014 face previzibil esecul in 2016.

O.M. De ce credeti ca s-a prabusit PDL? Spuneti-mi un alt motiv decat cel invocat de presedintele Traian Basescu si Emil Boc, respectiv, din cauza masurilor nepopulare de reducere a cheltuielilior publice, masuri care au salvat Romania de la colaps. Va intreb ca pe un politician.

MRU. Haideti sa nu va dau un raspuns de politician. Eu urasc cuvantul de politician, va spun sincer.

O.M. Dar faceti politica…

MRU. Da, fac politica in calitate de cetatean. Incerc sa ma profesionalizez.

O.M. Si de tehnocrat…

MRU. Tehnocrat sunt in domeniile mele. Nu e de rau. Asta inseamna ca esti serios cu ceea ce ai fost mandatat sa faci.

Eu nu cred ca PDL s-a prabusit. In general, partidele din Romania nu mor. Se micsoreaza, e adevarat, dar nu mor. Pot ajunge la dimensiuni microscopice. Spre deosebire de alte piete politice din Europa, ale noastre nu mor. Sa va dau un raspuns tehnic. Partidele mari, cand ies de la putere, ca si oamenii, in urma unui accident, sufera un soc. Psihologii numesc acest lucru socul post-traumatic. Adica, nu prea stii ce sa faci in momentul acela. se schimba totul. Lumea s-a prabusit peste tine. Depresie, incruntare, cauti vinovati peste tot, nu-i gasesti in tine, ii gasesti alaturi, in vecini, in omul de pe strada, in pisica de acasa… Zbaterea aceasta, care este perfect naturala si la oameni si la partide, se sfarseste in doua moduri: suicid sau recompunere. Dar recompunerea, adica revenirea, se face in momentul inc are accepti situatia si iti spui indarjit in fiecare zi tu, partid sau om, ca trebuie sa faci ceva sa iti iei mintea de la aceasta situatie.

O.M Si PDL este in proces de recompunere?

MRU. Eu asa o vad…

O.M. Inseamna ca inainte a fost descompus

MRU. Nu, nu in sensul acesta. In sensul ca isi readuna fortele.

D.C. Pe logica dumneavoastra, in Romania niciun partid nu se poate sinucide, pentru ca partidele noastre nu mor niciodata.

MRU. Se poate sinucide politic, ceea ce inseamna sa refuze motivul esential pentru care exista un partid intr-o democratie. Acela de a prelua puterea. Si revin la ce spuneam la inceput. Refuzul de a face orice pentru a castiga in 2014 este un mod de a te sinucide politic. Esescul la europarlamentare  si esecul la prezindentialele  din 2014 face previzibil esecul in 2016.

DC. Bun, europarlamentarele reprezinta un test, este acest cliseu care circula prin spatiul public pentru ce se va intampla la prezidentiale. Cum vedeti dumneavoastra rezultatele dreptei romanesti la alegerile europarlamentare? Cati europarlamentari credeti ca veti avea?

Dreapta cu legatura in PPE poate trimite la Burxelles 12, 13 europarlamentari

„MRU. Aici depinde de modul in care formatiunile politice de dreapta, si aici ma refer la cele au legatura cu PPE, deci PNTCD, FC, PDL si UDMR, vor intelegere ca prin colaborare, prin strangerea fortelor, lista de candidati pentru Parlamentul European va putea trimite la Bruxelles 12, chiar 13 europarlamentari.

DC. Aproape jumatate…?

MRU. Da, si acum putem vorbi de aproape jumatate.

DC. Credeti ca exista o oportunitate pentru fortele de dreapta faptul ca USL nu va cadida incorpore ci va avea candidati pentru fiecare formatiune din cadrul aliantei? Sau e un dezavantaj?

MRU V-as raspunde la intrebarea aceasta doar tactic in momentul in care incepe campania, pentru ca pana atunci sunt prea multe lucruri de facut ca sa ne uitam peste gardul vecinului sperand ca de acolo vine salvarea. Daca se merge separat, Alianta Dreptate si Adevar poate sa scoata trei europarlamentari, PDL ar putea scoate opt, iar mai departe nu stim.

O.M. PDL-ul, opt? Cum sa scoata PDL opt?

MRU. Eu vorbesc de ar putea, atentie! Un maxim pe datele de astazi.

DC. Sunteti optimist in ambele situatii…

MRU. Eu pledez pentru o lista cu candidati comuna pentru fortele de dreapta si din alte motive, care sunt pana la urma de intelegere simpla. Legislativul european a capatat de curand puteri enorme, pe care Comisia Europeana nu le mai are. Discutia pe buget modul in care Legislativul european se pronunta pe buget ne arata ca sediul puterii pe politicile profunde, strategice, este in Parlamentul European. Comisia devine executiva si executorie. Batalia la europarlamentarele de anul viitor este o batalie intre PPE si stanga. Este o batalie care se duce astazi pe numarul de oameni, pe indivizi, nu se mai duce pe cifre mari. Nu vom mai putea vorbi de o diferenta de 40, 50, 100 de parlamentari intre dreapta,PPE, si stanga socialista. Si atunci concentrarea pe un numar cat mai mare de europarlamentari de dreapta care sa intre in Legislativ este absolut necesara. Si inca ceva. De felul in care se va manifesta PPE la alegerile parlamentare depinde culoarea plotica a Comisiei. Si acum ne punem intrebarea: ce fel de comisar european vrem? Vrem unul care merge acolo cu idei oportuniste propus de stanga sau vrem, cum este cazul domnului Ciolos, un comisar tehnocrat propus de dreapta? Pentru ca Ciolos nu este un om politic.

O.M. Inseamna ca pe listele fortelor de dreapta vom gasi candidati tehnocrati?

MRU. Nu, vorbeam de Comisie. Pe liste, daca vreti sa vorbim de detalii de estetica, n-as v rea sa apara clientii politici.  Nu cred ca au ce sa caute clientii politici, mai ales intr-o lista comuna de europarlamentare.

O.M. Dar dupa ce criterii credeti ca voteaza romanii un candiat la europarlamentare?

MRU. Notorietatea justificata. Justificata profesional.

D.C Dar cum vedeti in acest context ca persoane din familia celor mai importanti trei oameni din statul roman, trei femei, sunt europarlamentari? Vorbim de fiica lui Traian Basescu, sotia lui Victor Ponta si cea a lui Crin Antonescu.

MRU. –  In momenul de fata nu vad aceasta situatie decat ca eficacitate politica in PE. De multe ori copiii isi intrec parintii. Nu trebuie sa judecam ingust. Nu cred ca ce naste din pisica, soareci mananca. Eu va intreb asa: ati vota o lista in care ar fi numele lui Andrei Plesu? Este o capacitate profesionala recunoscuta in mediul profesional romanesc? Da.

DC. – Plesu va candida pe listele aliantei DA?

MRU. – Nu, am dat un exemplu. Sau un mare medic roman, un mare chirurg sau un mare ziarist? Un om de presa foarte recunoscut, dar care sa fie capabil ca acolo sa nu se reprezinte pe sine, ci sa inteleaga ca reprezinta o tara. Stanga, centru, dreapta, toti laolalta. Sigur, sub o obladuire politica. Eu pentru acest tip de compunere a listei europarlamentare insist. Ma uit la exemplul polonez. O treime din cei peste 40 de europarlamentari au reusit sa ajunga sefi de comisii, vicepresedinti etc.

O.M. – Dar credeti ca electoratul roman a votat dupa notorietate justificata atunci cand i-a trimis in PE pe George Becali si pe CV Tudor?

MRU.- Eu am sa zic altfel. Pentru ca daca as zice da sau nu la intrbarea dumneavoastra as afirma ca electoratul roman este pur si simplu lipsit de ratiune sau nu are criterii de a alege. Votezi ceea ce ti se ofera spre vot. Nu poti vota ceva ce nu ti se ofera.

D.C. – Dar poti s-alegi…

MRU. – Da, dar votezi ceea ce ti se ofera. Daca ti se ofera calitate politica joasa, vei vota asta. Daca ti se ofera calitate politica inalta, vei vota altceva. Imaginati-va ca nu ar fi existat numele de care pomeniti dumneavoastra in liste, ci numele de care pomeneam mai inainte. Evident ca ai fi votat altceva. Lista este prin natura ei exclusiva.

 

Daca iti asumi ca reprezentarea in PE nu este reprezentarea camarilei tale politice, ci a dreptei romanesti si a Romaniei, nu ai cum sa nu intelegi de ce e nevoie de unire.

 

O.M.-  Eu nu cred asta. Daca eu ma inscriu maine in PSD, daca ei ma accepta si vor sa ma transforme in europarlamentar, se poate realiza acest lucru. Bani cred ca au sa imi faca o campanie buna, imi pue portretul  pe toate blocurile din Bucuresti si fac pariu cu dumneavoastra ca ajung europarlamentar. Cred ca electoraul din Romania voteaza la tot tipul de alegeri partidul, nu neaparat omul cu o notorietate justificata. Daca pe listele Fortei Civice veti avea pe cineva care a demonstrat ca este un monument de profesionalism, insa pe listele PSD este un „no name” dar bine sustinut de masinaria de partid, ghiciti cine va castiga?

M.R.U. –  Nu faceti altceva acum decat sa imi spuneti argumentul decisiv pentru a avea o lista comuna. Succesul unei liste comune este garantat in momentul inc are toate formatiunile politice ale dreptei se aliniaza in spatele ei. Pentru ca altminteri se va intampla exact ce spuneti. Un nimeni sustinut de un partid de 30% intentie de vot si se poate promova si o matura. Aici e diferenta intre barbatii de stat si politicenii de taraba. Daca iti asumi ca reprezentarea in PE nu este reprezentarea camarilei tale politice, ci a dreptei romanesti si a Romaniei, nu ai cum sa nu intelegi de ce e nevoie de unire.

MRU – …una dintre intrebarile pe care mi-ati pus-o privea factorii care ar putea duce la unificare in actiune a partidelor din dreapta. Factorul intern este cel logic, mai in detaliu, daca intelegi logic ca uniunea face puterea, ai castigat. Nu intelegi, ai pierdut. Exista si factorii exteriori, cum ar fi necesitatea, pentru ca viata politica din Romania este dezichilibrata in acest moment. In acest sens, daca cele 70 de procente din parlament voteaza unitar, ne pot obliga pe toti sa purtam, de exemplu, tricouri rosii cu Che Guevara. A doua chestiune este urgenta pentru ca anul 2014 este foarte aproape.

DC – Nu pare ca va grabiti privind lucrurile din perspectiva urgentei.

MRUUnii nu se grabesc, dar partidul pe care am onoarea sa-l reprezint, da.

DC – Va grabiti pe culoare separate?

OM – Nu a fost inca identificat numitorul comun.

MRUMa obligati sa fac o analogie. Imaginati-va ca unu dintre dvs trebuie sa alcatuiasca un cor. Constati ca unii canta, altii nu, dar s-ar putea sa fie unii chiar foarte buni, dar fara educatia corului, adica sa stii sa canti si alaturi de ceilalti. Cei care au talent dar nu au educatie trec printre-o faza de scoala si la sfarsit corul va fi unul destul de bun. Marea majoritate a vocilor singulare trec prin faza corului, pentru ca este o educatie in sine a corului.

OM – Coristii sunt aceiasi.

MRUProblema corului in dreapta este altfel. Ai corul si vrei sa-l faci sa cante aceasi partitura, dar, din pacate, fiecare membru se vede ca si tenorul de exceptie.

DC – Sunt foarte multe prime viori care isi doresc acelasi scaun.

MRUProblema este cum faci sa le spui tuturor ca, pentru a ajunge la nivelul de tenor sau diva, trebuie facuta practica de cor si asa te educi mai departe.

DC – Este timp pentru aceasta practica?

MRUNu este mult timp. Urgenta inseamna ieri.

DC – Presupunand ca veti ajunge la configurarea acestui cor, cat de placuta va fi aceasta prestatie pentru a avea si rezultatele despre care vorbeati la europarlamentare si la un optimism tur doi la prezidentiale?

MRULa un moment dat, se plictiseste lumea de cei care nu vor sa inteleaga ca trebuie sa intre in cor. Politica romaneasca, mai ales in dreapta, nu duce lipsa de personalitati accentuate.

OM – Acest lucru este trist tocmai pentru ca nu duce lipsa de personalitate.

 

PNL a invatat sa fie oportinist, e un adversar politic. USL e strans de relatia personala Ponta-Antonescu

MRU –  Problema este ca nu este suficient sa fii personalitate accentuata ca sa faci politica. Iti trebuie si un gram de luciditate si de inteleptciune. Nici una nici alta nu se afla pe taraba politica a dreptei in momentul acesta si nici nu le poti cumpara daca nu le ai in tine. Unii din stanga le au. Formatiunile politice din dreapta nu invata din experienta buna a adversariilor politici.

DC – PNL-ul a invatat?

MRUPNL-ul a invatat sa fie oportunist, dar e un adversar politic.

OM – De la cine, de la UDMR?

MRUNu cred ca se poate pune problema in felul acesta.

OM – Daca PNL-ul trece in opozitie, ce credeti ca se intampla in parlament?

MRUEzit sa raspund pentru ca nu vad PNL-ul trecand in opozitie. PNL-ul se afla in situatia specifica a partidelor care au ajuns repede la putere si apoi sufera un proces intern de autodistrugere, ca si in cazul PNT. Ajungi foarte repede la putere si uiti ca intre membrii tai trebuie sa primeze calitatea si nu cantitatea si devii atractiv pentru triburi intregi de oportunisti.

OM – Din punct de vedere al PSD-ului, ca ar face fara PNL?

MRUPNL-ul ar avea foarte multe de pierdut.

OM – PNL-ul ar putea sa iasa de la guvernare fara sa-si doreasca acest lucru.

MRUUSL-ul se tine, in momentul de fata, mai strans intr-o singura veriga, aceasta fiind relatia personala intre domnii Ponta si Antonescu care isi acopera datoriile reciproc. Domnul Ponta a fost salvat prin lovitura constitutionala de anul trecut, altfel ar fi pierdut partidul in aprilie sau in mai. L-a salvat incapatanarea lui Antonescu. Relatia intre ei este foarte buna. Cata vreme aceasta relatie functioneaza si USL functioneaza. In teritoriu se intampla altceva, sunt lupte. Cel care castiga este primul si cel care pierde este al doilea. Domnul Antonescu ar pierde sprijinul ipotetic pentru candidatura sa la prezidentiale. PNL-ul nu si poate permite sa piarda acest sprijin. In momentul de fata, nu cred ca exista optinea desfacerii USL. A existat un asemenea proiect si este in fisetele PNL-ului.

 

Crin Antonescu este un candidat al stangii

DC – Asta inseamna o orientare catre dreapta. Vom asista la o confruntare intre doi candidati revendicati de dreapta?

MRUNu suntem in situatia asta si PNL-ul ramane in USL.

DC – Il vedeti pe domnul Antonescu candidat al stangii asumat?

MRU –  In momentul de fata este evident.

DC – Domnia sa este presedintele Partidului National Liberal.

MRU – Este candidatul USL.

DC – Adica un candidat al stangii?

MRUDa, este un candidat al stangii.

DCDaca n-ar mai fi un candidat al USL, ar deveni un candidat al dreptei?

MRUNu. E proiectul personal, nu un proiect politic.

 

Glumind, ramane sa mai spunem ca USL-ul construieste o constitutie pentru mine.

DC – Multa lume vorbeste despre revizuirea constitutiei, ca fiind un proiect croit in functie de anumite interese. Se vorbeste despre reducerea prerogativelor prezidentiale. Pare sa vi se croiasca un costum special dupa experienta dvs profesionala.

MRUGlumind, ramane sa mai spunem ca USL-ul construieste o constitutie pentru mine.

DC – Vreti sa candidati?

MRUEste chiar dictatul unei formatiuni politice majoritare felul in care se raporteaza la modificarea constitutiei.

DC – In cazul in care ati candida, v-ar avantaja un astfel de profil prezidential, constitutional vorbind?

MRUUn asemenea profil pune o problema de pregatire profesionala si de experienta in materie. S-ar putea ca, pana la urma, campania de anul viitor sa fie una de proiecte interesante, nu de oameni.

OM – In momentul in care ati ajuns premier, erati considerat urmatorul candidat la presedentie al dreptei.

MRUEste prematur sa vorbim despre candidaturi cata vreme nu stim daca agreem pe principiu…

OM – Nu aveti stofa de orator sau manipulator al maselor. Faceti un exercitiu si spuneti daca aveti sau nu lipici la electorat.

MRUDvs m-ati vota?

OM – Eu v-as vota. Puteti sa va dati o nota de la unu la zece?

MRUNotele evolueaza pe masura ce evolueaza si omul.

DC – Vi se pare ca ati evoluat de la momentul in care ati fost premier?

MRUEste o intrebare personala.

DC – Este o intrebare pentru un om politic care si-a asumat o zona care a avut nevoie de o evolutie.

MRU: Fara discutie. Nu ai cum sa nu evoluezi, cand capeti atata experienta pe parcursul fiecarei zile. Pentru ca marea mea bucurie, si de fapt motivul pentru care sunt incurajat sa merg mai departe, intalnindu-ma nu doar cu membrii nostri de partid, ci cu nenumarati cetateni, de fiecare data cand ies din granitele Bucurestiului, experienta aceasta este fantastic de imbogatitoare, este incredibila. Sa cunosti Romania in cea mai intima si mai fina fibra a sa, adica, practic sa-i cunosti oamenii, nu sa cunosti abstractiunea numita electorat.

 

Sunt singurul lider de partid politic care se identifica cu opozitia si care umbla prin tara

OM:Oamenii din Arad va iubesc?

MRU: Ce inseamna sa iubesti?

OM: Daca oamenii din Arad cred in proiectele dumneavoastra politice, va iubesc ca politician si v-ar vota?

MRU: Votul pe care l-am primit in decembrie m-a adus in Parlament.

OM: Dar de ce v-ati dus la Arad.

MRU: (rade). Vreau sa revin la o chestiune pe care ati spus-o mai inainte. Stiti ce ma nedumireste pe mine? Desi cu totii intelegem ca astazi partidele politice, mai ales partidele mari, traiesc in ozon, nu se mai leaga de cetateni, nu mai au sensibilitate.

OM: La vot se leaga.

MRU: Da, din pacate. In acele patru saptamani. Sa constati ca aceasta concluzie e adevarata e si mai dureros. Cum se face ca sunt singurul lider de partid politic care se identifica cu opozitia si care umbla prin tara? La Satu Mare, Baia Mare, Zalau, chiar si la Cluj.

DC: Ceilalti lideri politici nu se misca?

MRU: Nu. Nu se vad.

DC: Ati prefera sa mergeti la aceste intalniri cu alti lideri ai dreptei? Simtiti aceasta nevoie?

MRU: O fac oricum cu Aurelian Pavelescu, dar sa constati ca inclusiv oameni votanti traditionali ai PSD vin catre tine si iti spun ce bine ca ati venit, nu vine nimeni de la Bucuresti, e foarte dureros.

OM: Deci nu faceti referire doar la colegii dumneavoastra? Pentru ca am sesizat, apropo de gasirea numitorului comun, ati spus spre deosebitre de altii, eu vorbesc de oameni si nu de electorat. Cand ati spus altii va refereati la colegii dvs din fortele de dreapta? Este a doua oara cand spuneti ca e trist cand merg pentru ca doar eu merg.

MRU: Altii inseamna o intreaga clasa politica.

OM: Deci nu-i bagati doar pe cei din fortele de dreapta?

MRU: Nu. Pe toti. Schimbarea in bine a politicii in Romania nu poate veni cu acest comportament politic arogant, pe care oamenii politici de astazi il au fata de cetateni. Aici nu intelege lumea de fapt. Ca unul dintre marile motoare de simpatie ale lui Traian Basescu a fost in chiar relatia lui directa cu cetatenii Romaniei. Indiferent de felul in care ar vota. E o pilda privind ceea ce intuitia si experienta reusesc sa faca dintr-un om politic. Si sunt convins ca l-a ajutat si faptul ca a fost primar, si faptul ca a reusit, in felul acesta sa fie foarte des prezent in publicul real, nu in publicul din studioul de televiziune. Eu am invatat din lectia asta, sau cred ca am invatat din ea.

 

Experienta politica a lui Traian Basescu este, din punctul acesta de vedere, exemplara

DC: Interesant. Intr-unul dintre interviurile acordate candva de dvs, spuneati ca nu il vedeti neaparat ca model pe Traian Basescu, si, cu toate acestea, in cateva randuri, astazi ati facut trimitere la un astfel de model.

MRU: Depinde ce intelegeti prin model. Cand spun ca nu exista model de om politic, o spun asumandu-mi urmatoarea chestiune. Oamenii politici nu pot fi luati la gramada. Fiecare in sine, cu personalitatea sa, cu profilul sau, modul sau de prezenta, expresie, proiect. De asta ezit cand e vorba de model. Bratianu a fost model pentru cine, ca nimeni din generatia lui nu si l-a asumat ca model? Depozitar al experientei politice, da, ca lider da, dar nu ca model. Intelegeti ce spun? E o diferenta. Experienta politica a lui Traian Basescu este, din punctul acesta de vedere, exemplara. Vedeti ca nu folosesc cuvantul model, ci exemplu. E vorba de un sir de gesturi politice pe care merita, pe seama efectului lor probat, garantat, sa le faci.

DC: Ati ales Aradul si ma gandeam ca poate fi si un simbol al aproierii dvs de valorile Vestului.

MRU: Sa stiti ca Aradul in sine e foarte interesant ca oras. Capitala istorica a Aradului nu e Bucurestiul. Poate fi Viena, Budapesta. De altfel, ei cand spun, cu zambet, ”ma duc la cumparaturi” nu inseamna cam merg la Mall Baneasa. Inseamna cam merg mai la Vest, la magazin ajung in patru ore.

 

Vestul e directia strategica. Noi acolo ne cautam viitorul

DC: Intre timp lumea se recalibreaza si iata asistam la normalizari ale relatiei cu Rasaritul. Avem si o vizita a opozitiei, o parte din ea, in China, avem, si o vizita  a unui important oficial rus la Bucuresti, unde au fost discutii cu presedintele Traian Basescu. Domnia sa a spus ca nu a fost invitat, dar parca s-ar duce la Moscova.  A fost o perioada in care valorile  Vestului presupunea o excludere a apropierii de Est, de Rusia in mod special. Astazi contextul generat si de realitatile internationale, focare de conflict, potentiale sau active au pus Romania pe o zona a stabilitatii, dupa framantarile de politica interna de anul trecut. Cum vedeti aceasta situatie?

MRU: Niciodata nu a existat o excluziune intre relatiile cu Vestul sau o interdictie care sa contrapuna relatiile cu Vestul relatiilor cu Estul. Vestul e directia strategica. Noi acolo ne cautam viitorul.

DC: Spre Est ce cautam? De ce ne lasam cautati?

MRU: Spre Est cautam parteneri. Viitorul nostru este de tara occidentala moderna. Asta este viitorul nostru. E desenul foarte mare a ceea ce vrem noi sa fie Romania. Unii traduc mai simplu. Macar sa fim ca Elvetia.  Daca relatia cu Vestul e o relatie care are si o buna incarcatura de ordin politic si simbolic, relatia cu Estul trebuie sa fie una foarte pragmatica. La urma urmei ce e Estul pentru noi? Asia Centrala, CSI? O piata. Si bunele relatii economice garanteaza bunele relatii politice. Pentru ca si la Moscova, Astana, in Caucaz, dialogul politic are ca punct de pornire dialogul economic. Nu vorbim de ideologii, e vorba de marfa. Vorbim  de ce poti sa dai.

OM: Pasii acestia i-am cam facut.

MRU: Nu suficient. Niciodata nu o sa ma auziti spunand da, relatiile economice cu Federatia Rusa au ajuns la un nivel satisfacator. Nici pe departe. Azerbaidjan Georgia, Asia Centrala, Kazahstan, Turkmenistan, din fericire sunt deja tinte vizate. Culmea este ca Federatia Rusa a fost descoperita foarte tarziu. Sau redescoperita foarte tarziu. Oferta si cererea  economica in relatiile bilaterale Bucuresti-Moscova depasesc cu mult ideile noastre, se poate face un comert exceptional acolo. Cunosc oameni care au ”indraznit” sa investeasca in Federatia Rusa. Unitati, capacitati industriale de productie. De la mobile la industrie alimentara, usoara. Rezultatul a fost uluitor. Si nu neaparat in Moscova. In zona Uralilor, in zona siberiana.

OM: In Iasi e un exportator de mobila in Rusia.

MRU: Da. Sunt in mai multe loc. Mobila romaneasca e vanduta si pe seama unei nostaligii, era foarte bine receptata in casele rusilor. E vorba de productia industriala de mare finete. In plan politic, exista in inventarul intrebarilor reciproce cateva puncte in care raspunsul nostru nu e satisfacator pentru partea rusa si invers. Dar acele sunt niste contencioase care se rezolva in timp. Prin negociere si dialog politic. Economia nu tine cont de ele. Niciodata nu veti vedea o relatie economica cumva sugrumata din cauza aceasta.

 

Relatiile serviciilor romanesti cu partenerii externi sunt foarte bune si productive

OM: Ca fost ministru de Externe si sef SIE, cum comentati vizita sefilor de servicii secrete din SIA si Rusia la Bucuresti, la diferenta de o zi?  Nu cred ca s-a mai intamplat vreodata in istoria Romaniei.

MRU: Va surpinde ca au venit aproape concomitent?

OM: Da, eu ma gandeam la  ce treaba aveau in Romania, sa se intalneasca cu premierul Ponta si presedintele Basescu?

MRU: Intalnirile sunt protocolare. Faptul ca s-a intamplat sa fie aproape in aceeasi zi e o pura coincidenta. Deci aici nu avem ce specula. Altceva insa merita spus, relatiile serviciilor romanesti, SIE in primul rand, SRI, in al doilea rand, cu partenerii lor externi. Ca e vorba de Occident sau Rasarit,  e acelasi lucru, sunt foarte bune si productive, din punctul de vedere al competentelor si intereselor serviciilor. Aceasta e, de fapt, concluzia sau substanta acestor vizite.

OM: Aceste vizite sunt rodul acestor  relatii foarte bune pe care le au serviciile romanesti cu alte servicii?

MRU: Cu serviciile din Occident, partenerii transatlantici si din Rasarit, fireste. Este, si vorbim din punct de vedere al experientei pe care o am, e garantia faptului ca serviciile romanesti, o data, sunt deschise catre toate azimuturile, cand e vorba de interese comune, de la lupta impotiva criminalitatii transfrontaliere pana la lupta  impotriva terorismului si e recunoasterea  absoluta a calitatii serviciilor romanesti. Ce vine in urma discutiilor e alta socoteala.

 Suntem printre ultimii in Europa care mai procedam, in materie de vot, cam cum se facea acum 100 de ani

DC: Ne apropiem de finalul acestei intalniri. As vrea sa continuam cu situatia romanilor din diaspora. Drumul spre Vest a fost gasit de 3,5 milioane de romani. Statisticile OECD ne plaseaza in 2007, in primul an de la aderare, pe primul loc, inaintea chinezilor la migratie catre statele dezvoltate. Am cazut pe locul doi, apoi, dar ne mentinem, cam 500 de mii de romani plecand anual din tara. Pare ca orientarea spre Vest e una cat se poate de fizica. Vorbeati de o urgenta in refacerea Dreptei. Poate ca ar fi si una in legatura cu modul in care statul roman isi administreaza nu doar bunurile, dar si oamenii. Cum comentati si in context cum coment situatia romanilor din diaspora. S-au saturat, multi dintre ei, de modul in care statul a inteles sa le administreze destinele, acesti romani pot sa voteze si au fost situatii in care votul lor a inclinat balanta de o parte sau alta a celor care se confruntau electoral. Ati spus ca ati fost mult prin tara. Ce veti face pentru a va intalni si cu cei de afara?

MRU: Pentru Romanii din afara granitelor, primul proiect de lege pentru votul prin corespondenta apartine Ministerului de Externe pe cand eram ministru. E vorba de aprilie-mai 2005. L-a oprit o circumstanta politica atunci. Nu vorbesc despre asta acum. Odata, voi  vorbi, insa. A fost un exemplu de orbire  si de calcul politic prost. L-a reluat ministrul de Ext Baconschi, de asemnea a esuat. L-am repus intre amendamentele noastre, ale Fortei Civice, la textul constitutional. A fost eliminat.

De fapt, e vorba de un raspuns simplu, legea votului prin corespondenta este necesara pentru romanii care pot vota si au nevoie de exercitiul dreptului de vot fiind la distanta de centrele de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe, care sunt putine. Suntem printre ultimii in Europa care mai procedam, in materie de vot, cam cum se facea acum 100 de ani. Votul prin corespondenta este necesar, este legitim si subliniaza dreptul de expresie politica a fiecarui cetatean.

SFARSITUL PRIMEI PARTI

INTERVIU realizat de Dan Carbunaru si Ovidiu Marincea pentru caleaeuropeana.ro, cu sprijinul HDFX

In curand, vom prezenta si inregistrarea VIDEO a interviului.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *