INTERVIU Mihnea Motoc, consilier al lui Jean-Claude Juncker: Fondul European de Apărare va sprijini statele UE inclusiv în onorarea angajamentelor asumate în cadrul NATO

Interviu realizat de Robert Lupițu

Eforturile Uniunii Europene în materie de apărare sunt menite să întărească pilierul european al securității din cadrul NATO și niciun scenariu lansat de Comisia Europeană privind apărării europene nu pune problema dublării rolului Alianței Nord-Atlantice, explică Mihnea Motoc, șef adjunct al Centrului European de Strategie Politică, calitate din care formulează recomandări strategice în domeniul politicii de apărare lui Jean-Claude Juncker, șeful executivului european.

Într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.ro, fostul ministrul al Apărării explică cum ar urma să funcționeze Fondul European de Apărare lansat miercurea trecută de către Comisia Europeană și prin care și-a propus alocarea în următorii ani a 500 de milioane de euro, grant-uri de la buget pentru cercetare și a peste 5 miliarde de euro, sub formă de co-finanțare pentru investiții privind dezvoltare militară și achiziții

FOTO: MApN

Totodată, Mihnea Motoc a prezentat și care este rolul documentului de reflecție privind viitorul apărării europene și care cuprinde un pachet cu trei scenarii: Cooperarea în domeniul securității și apărării; Securitate și apărare partajate; Securitate și apărare comune.

CaleaEuropeana.ro: În cazul scenariilor incluse în Carta Albă a președintelui Juncker au existat atât dezbateri, cât și disensiuni între membri, mai ales în privința celebrei sintagme a ”Europei cu mai multe viteze”. Scenariile pentru apărare par, din această perspectivă, mult mai precaute și mai orientate spre unitate. Cu toate acestea, Comisia Europeană precizează că ele nu se exclud reciproc. Astfel, pot cele trei scenarii privind viitorul apărării europene să coexiste ca diferite abordări pe care țările membre le-ar putea adopta, creând astfel niveluri diferite de integrare în privința apărării europene și eventuale disensiuni?

Mihnea Motoc: Documentul de reflectie pe marginea viitorului apararii europene este al patrulea prezentat de Comisie, dintr-o serie de cinci ce dezvolta teme definitorii pentru UE pana la orizontul 2025, enuntate in Carta Alba. Documentele de reflectie sunt o abordare noua a Comisiei, deschisa si fara preconceptii. Ele sunt insotite de disponibilitatea de a prelua propuneri indraznete si de a propune scenarii alternative. Ele sunt dezvoltate cu implicarea Statelor Membre si menite, pe de o parte, de a genera dezbatere, iar pe de alta, de a propune o viziune si mai multe scenarii dintre care Statele Membre vor lua deciziile politice ce se impun. Sintagma “Europa cu mai multe viteze” nu apare in Carta Alba, Comisia a facut repetat aprecieri pe marginea acestei dezbateri. Presedintele Juncker a adus cel mai recent precizarile necesare in aceasta chestiune vinerea trecuta, la Praga. Revenind la reflectia privind viitorul apararii europene, intr-adevar, cele 3 scenarii prezentate nu sunt nici exhaustive si nici nu se exclud reciproc. Nu este insa nici o legatura aici cu posibilitatea generarii unor nivele diferite de integrare in domeniul apararii, ci e vorba de faptul ca Statele Membre pot decide sa preia elemente din scenarii diferite; pot fi concepute si recompuneri cu elemente din mai multe scenarii. E util de revazut in acest sens, spre finalul Documentului, tabelul care defalca scenariile in raport de 4 elemente – principii, actiuni, capabilitati si eficienta.

Procesul in legatura cu care au aparut preocupari de genul celor din intrebarea dvs este cooperarea permanenta structurata din domeniu (PESCO), dar si in acel caz abordarea probabila va fi una cat se poate de cuprinzatoare (“inclusive”).

CaleaEuropeana.ro: În contextul în care anul trecut, țările UE care sunt membre și în cadrul NATO au alocat bugetelor Apărării sume de peste 140 de miliarde de euro (fără Marea Britanie), ce impact așteptați să aibă Fondul European de Apărare (cu alocări anuale post-2020 de 500 de milioane de euro pentru cercetare și 1 miliard pentru dezvoltare și achiziții)?

Mihnea Motoc: Dimensiunea de cercetare, finantarea avuta in vedere este 100% sub forma de grant-uri de la bugetul UE. In dimensiunea de capabilitati insa, banii europeni vor co-finanta intr-un anumit procentaj proiecte dezvoltate de mai multe State Membre din bugetele nationale respective. Interventia europeana e menita sa reduca riscul inerent fazei celei mai delicate din generarea unei capabilitati in domeniul apararii, aceea de la cercetare pana la obtinerea unui prototip, sa stimuleze utilizarea instrumentelor financiare cele mai adecvate si sa produca un efect de multiplicare (“leverage”), estimat a merge pana la un raport de 1 la 5. Prin urmare, nu e vorba de a compara ca dimensiuni resurse bugetare nationale cu interventia financiara europeana; pe de alta parte, resursele financiare ce se estimeaza a fi generate in modul descris mai sus sunt considerabil mai mari decat 1,5 miliarde de euro; pentru exercitiul bugetar ce incepe in 2020, anual vor fi 5,5 miliarde de euro destinati finantarii proiectelor colaborative din industria de aparare.

CaleaEuropeana.ro: Primele două scenarii abordează relația UE-NATO de pe coordonatele actuale ”complementaritate, non-duplicare, consolidare a cooperării”, în schimb cel de-al treilea – cel pentru securitate și apărare comune – ar angaja UE într-o transformare profundă și ar pune NATO în postura de a se reașeza strategic. Am avea, practic, doi piloni de securitate în Europa: unul exclusiv european și unul transatlantic. Cât de ridicat așteptați să fie nivelul de susținere pentru scenariul 3, în contextul în care există țări UE care își dedică eforturile de apărare în cadrul NATO, inclusiv România, și pledează pentru o relație transatlantică puternică în ciuda diferențelor de opinie cu administrația actuală a SUA?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Mihnea Motoc: Nu se pune nici un moment, in nici un scenariu, problema dublarii NATO. Parteneriatul UE cu NATO ramane absolut esential pentru viitorul nostru. Exista o acceptare larga, inclusiv la nivelul NATO, a faptului ca o Europa mai puternica pe linie de aparare inseamna ipso facto un NATO mai puternic. Vorbim de intarirea pilierului european al NATO, nu de pilieri diferiti. Va rog sa nu luati aceste afirmatii drept retorica ori complezenta; stimulentele pe care le propune Comisia urmaresc sa sprijine Statele Membre inclusiv in onorarea angajamentelor asumate in alte cadre congruente. Cel mai important, nu trebuie uitat ca “produsele” ce vor rezulta din actiunea colaborativa a Statelor Membre si finantarea europeana, sunt si raman “proprietatea” acestora. Statele Membre au un singur set de forte, asupra utilizarii caruia dispun suveran. Ar mai fi de adaugat aici ca dialogul politic si colaborarea concreta intre UE si NATO, ajunse acum la o cota fara precedent de ridicata, vor evolua in aceeasi linie si in continuare. 22 de membri UE sunt Aliati NATO, ei vor cauta cu siguranta sa asigure coerenta abordarilor si intarire reciproca, iar nu dublaje, in dezvoltarea capabilitatilor militare. Putem fi de acord ca dezvoltari precum cele evocate in intrebare in dreptul scenariului al treilea, sunt greu, daca nu imposibil, de conceput.   

CaleaEuropeana.ro: În eventualitatea unui consens pe termen mediu și lung pentru scenariul numărul trei, Europa ar reveni acolo de unde a eșuat să pornească în anii ’50 – o comunitate a apărării. De atunci, sarcina securității europene a stat cu succes pe umerii NATO, însă fezabilitatea scenariului numărul trei, inclusiv instituirea unei apărări comune în baza articolului 42, nu ar reprezenta un dublaj al apărării colective, piatra de temelie euro-atlantică?

Mihnea Motoc: Cateva precizari: ideea de Uniune (comunitate) a apararii nu cred ca trebuie asociata exclusiv scenariului 3; apoi, e nevoie sa observam ca nici o dezvoltare preconizata in Documentul de Reflectie si nici o notiune utilizata acolo nu se situeaza in afara Tratatelor existente. Sa ne amintim, la capitolul incursiuni in istoria constructiei europene, ca UEO (organizatie care a existat pana in 2011) avea in Tratatul fondator, tot la articolul 5, o clauza de aparare colectiva. Pana acum, articolul 42.7 a fost invocat o singura data, iar urmarile s-au mentinut preponderent in cadrul interguvernamental. Organizarea punerii sale in practica in viitor se va contura mai bine in timp. Mi-e greu sa citesc, chiar si printre randuri, chiar si in scenariul 3, vreo sugestie de punere in discutie a aranjamentelor actuale de aparare colectiva.

*

Răspunsurile exprimate în acest interviu prezintă opiniile intervievatului și nu reflectă în mod necesar poziția Comisiei Europene.

**

Mihnea Motoc a fost numit luna trecută șef adjunct al Centrului European de Strategie Politică, grupul de reflecție intern al Comisiei Europene, calitate din care furnizează recomandări strategice în domeniul politicii de apărare președintelui executivului european, Jean-Claude Juncker.

Mihnea Motoc s-a distins prin cariera sa în cadrul serviciului diplomatic și al guvernului României, ocupând funcția de ambasador al României în Țările de Jos în perioada 1999-2001, de reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite în perioada 2003-2008 și de reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană din 2008 până în 2015. Din 2015 până în 2017 a fost ministrul apărării naționale în România.

Centrul European de Strategie Politică este grupul de reflecție intern al Comisiei Europene, creat în noiembrie 2014 de către președintele Jean-Claude Juncker. Având misiunea de a inova și a sparge tiparele, Centrul European de Strategie Politică oferă președintelui Comisiei și colegiului comisarilor analize bazate pe fapte și consiliere orientată spre viitor cu privire la chestiunile în jurul cărora este articulată agenda strategică a Europei până în 2025 și după aceea.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *