Connect with us

INTERVIURI

Interviu. Ministrul Apărării Mihai Fifor: România a cerut să găzduiască unul dintre noile comandamente NATO

Published

on

România a solicitat să găzduiască unul dintre comandamentele pe care NATO intenționează să le creeze, a anunțat ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, într-un interviu acordat Calea Europeană.

”Am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component”, a precizat Fifor.

Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei, cât și înființarea unui centru de operații cibernetice.

Totodată, Mihai Fifor a anunțat că în perioada 12-14 martie va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din țările B9 la București. Anunțul privind organizarea acestui summit a venit prima oară în luna octombrie la ceremonia de inaugurare a Centrului de Excelență NATO pentru Contrainformații Militare din Cracovia. Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă, în premieră, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic, a susținut Fifor.

Urmăriți înregistrarea video a interviului: 

Premieră: Reuniune B9 la București în luna martie

”Trebuie să punem în context ceea ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că tot ceea ce se va petrece la summitul din iulie se va circumscrie, practic, acestor activități de pregătire pentru participarea la summit. Dacă vreți, este o cursă a fiecărui participant la această reuniune, a fiecărei țări membre NATO, pentru a reuși să contribuie și să construiască o agendă cât mai consistentă pentru întâlnirea din iulie. 

În ce ne privește pe noi, ca țară, vreau să spun că am avut o agendă foarte încărcată, a fost dincolo de prezența în plen, ieri și astăzi au avut loc mai multe întâlniri bilaterale, am avut posibilitatea să mă întâlnesc omologul meu polonez, cu ministrul canadian al Apărării, cu secretarul Apărării domnul James Mattis în dimineața aceasta, dar la fel de importante au fost și celelalte întâlniri cu colegii de pe flanucl estic – toți miniștrii din formatul B9 pe care o să îl găzduim la București între 12-14 martie anul acesta. Chiar această reuniune B9 de la București, în parteneriat cu Polonia, nu face altceva decât să constituie o etapă în pregătirea summitului din luna iulie”, a transmis ministrul Apărării.

”Summitul NATO din iulie va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează”

”Agenda a fost una încărcată, de la discuțiile despre noua agenda nucleară și până la modul în care fiecare dintre țările membre își achită obligațiile asumate față de alianță și, în cazul nostru, față de partenerul strategic SUA. Au fost discuții foarte consistente pe modul în care NATO își va construi agenda în perioada următoare și, în opinia noastră, summitul va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează. Este o discuție întreagă legată de crearea unui hub pe sud cu o echilibrare a prezenței aliate sud-nord, dar în egală măsură noi am continuat să susținem punctul de vedere în care regiunea Mării Negre acolo unde România joacă cel mai important rol ca furnizor de securitate, chestiunea Mării Negre am solicitat să fie un capitol aparte în summitul NATO din această vară. Punctul nostru de vedere este acela că situația la Mare Neagră nu este deloc una îmbucurătoare, ba dimpotrivă credem că prezența Federației Ruse este tot mai agresivă și Rusia se întărește militar în peninsula Crimeea și nu mai este un secret pentru nimeni. Am discutat această chestiune în contextul mai larg al situaiei din regiunea Mării Negre cu situația tensionată din Ucraina, cu prezența militară rusă din Transnistria, cu bazinul Mării Negre care este tot mai întărit de Federația Rusă și am arătat că pe flancul estic trebuie întărită prezența în zona Mării Negre, un lucru de care am fost asigurați că se va întâmpla – atât de partenerii din Alianță, cât și de partenerul nostru strategic”.

Ministrul Mihai Fifor, întrevedere cu secretarul american al Apărării Jim Mattis. Oficialul american ar putea veni în România în prima jumătate a anului

”În întâlnirea cu secretarul Apărării James Mattis am prezentat aceste lucruri, am discutat despre modul în care România a continuat să aloce 2% din PIB pentru Apărare, anul trecut a fost pentru prima dată după mulți ani de când România, după o decizie politică susținută, corectă, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Nu a fost ușor pentru MApN să gestioneze acest 2%, însă ne-am achitat cu brio, consider eu, de această obligație încercând să derulăm programe majore din cele 8 programe de înzestrare pe care le-am aprobat în CSAT și Parlament. Să reamintim că anul trecut s-a semnat contractul pentru achiziția rachetelor Patriot și a și fost achitat primul sistem Patriot. Anul trecut a început procedura de achiziție pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5, împreună cu General Dynamics, o investiție care se va derula la Uzina Mecanică din București, deci practic întoarcem bani în industria de apărare românească. Acest contract s-a încheiat în mod bun pentru țară în 8 ianuarie”, a declarat Fifor.

Anul 2018, anul Marinei – 3 submarine și patru corvete multifuncționale

”Anul acesta continuăm: alocăm din nou 2% din PIB, este o sumă consistent mai mare pentru că România a înregistrat o creștere economică, deci și Produsul Intern Brut este mai mare. Chiar în momentele în care vorbim, are loc ședința de guvern în țară și acolo se aprobă proiectul de guvern privind achiziționare rachetelor HIMARS și tot astăzi în ședință va intra hotărârea de guvern pentru derularea procedurilor de construire a celor patru corvete multifuncționale cu două precondiții foarte ferme. Una dintre acestea este legată de faptul că cele patru corvete se vor construi într-un șantier naval din România, iar cu offsetul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care le avem deja în dotarea Forțelor Navale Române. Anul 2018, an centenar va fi Anul Marinei.

Asta înseamnă, că pe lângă corvetele multifuncționale, am găsit resursele necesare să pornim și programul privind bateriile de coastă pe care le vom achiziționa tot pentru întărirea apărării la Marea Neagră și tot anul acesta, vom duce în CSAT aprobarea unui nou program major de înzestrare, legat de lupta antisubmarină. Marina a solicitat și are nevoie să se întărească cu astfel de capabilități. Practic, vom încerca să construim într-un șantier naval în România, prin transfer tehnologic și în parteneriat, 3 submarine care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Una peste alta, toate lucrurile acestea au fost prezentate și în cadrul reuniunii miniștrilor, dar și în cadrul bilateralelor pe care le-am avut. I-am încredințat pe partenerii noștri că România rămâne un aliat de nădejde cu o determinare politică militară extrem de mare de a-și duce la bun sfârșit cele asumate”, a transmis ministrul.

Doar România și alte cinci state alocă 2% din PIB pentru Apărare

”Mai fac o precizare, sunt numai șase țări în momentul de față, în cadrul Alianței, care alocă 2% din PIB, dar discuțiile nu s-au referit doar la alocarea aceasta de fonduri. Se discută despre cei 3 C – cash, capabilities și contribution. România, la ora asta, acoperă toate cele 3 coordonate, acoperă 2% din PIB, își construiește noi capailități prin programe majore de înzestrare, iar în ce privește contribuția în teatrele de operații, noi contiuăm să fim prezenți cu aproape 700 de militari în teatrele de operații, la aceștia se adaugă și 23 de jandarmi pe care MAI îi va dispune în Afganistan și Irak”.

Am solicitat sprijin de la secretarul american Mattis, prin prezența americană la brigada multinațională”

Foto: Delegatia Permanenta a Romaniei la NATO

”Pentru cei care au avut răbdare să parcurgă Satrategia de Apărare a Administrației Trump, au remarcat că SUA identifică două potențiale amenințări: Rusia și China. Pe noi, ca prezență în flancul estic al Alianței și principal actor la Marea Neagră, ne interesează foarte mult amenințarea Federației Ruse. James Mattis a continuat să accentueze, la rândul său, toate aceste chestiuni și a dat asigurări că partenerul american va continua sp dezvolte capabilități în România.

La rândul nostru, noi l-am asigurat de tot sprijinul, de pildă, pentru dezvoltare bazei de la Mihail Kogălniceanu. Suntem în faza în care Ministerul Apărării pregătește o hotărâre de Guvern pentru înființarea unei noi baze aeriene la Kogălniceanu și totodată pentru a veni în spriinul partenerilor aemricani cu o hotărâre de guvern care să ducă la posibilitatea achiziționării terenului astfel încât baza de la Kogălniceanu să se poată extinde. Este o investiție foarte consistentă a partenerului american și România și-a asumat obligația de a sprijini aceată investiție și asta vom face în prima parte a anului.

Noi am solicitat sprijin de la secretarul Apărării Mattis pentru brigada multinațională, prin prezența americană la brigada multinațională și solicitarea noastră, conform celor spuse de secretarul Apărării Mattis, este în analiză și sperăm că va avea un răspuns favorabil.

În altă ordine de idei, am primit asigurări de la James Mattis că poate anul acesta, poate chiar în prima jumătate a anului, va efectua o vizită în România și vom putea prezenta toate aceste lucruri discutate și face o evaluare chiar la București, acolo unde este important” a declarat Fifor. 

România vrea să găzduiască un comandament NATO

Să nu uităm un lucru important pentru România, noi am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component. Dacă reușim să aducem în țară acest comandament de forțe terestre, putem spune că România este un jucător cu adevărat important în cadrul Alianței. Vreau să spun că propunerea noastră a fost bine primită, am discutat cu generalul Scaparotti (n.r. comandatul NATO în Europa) ieri de dimineață într-o întâlnire bilaterală, i-am prezentat motivațiile pentru care solicităm un astfel de comandament pe teritoriul României, solicitarea este în curs de analiză.

Suntem într-o competiție care este destul de strânsă, dar noi credem că România, așa cum spunea și Mattis, <România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trecele la o etapă următoare> și cred că reuniunea ministerială din debutul acestui an a demonstrat că România este la masa mare fără niciun fel de problemă”, a declarat Mihai Fifor.

PESCO nu este duplicarea NATO”

”Aseară la cina de lucru pe care am avut-o cu Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și cu participarea a două state invitate, Suedia și Finlanda, s-a discutat intens pe tema aceasta. Dacă în decembrie, lumea era ușor confuză neștiind exact încotro va evolua PESCO, și evident că lumea și-a exprimat îngrijorarea, nimeni nu dorește duplicarea NATO la nivel european, aseară, lucrurile păreau că se clarifică. Există o dezvoltare tot mai susținută în sensul acesta în care UE nu își dorește să dubleze, practic, NATO, ci să sprijne cu o forță integrată și coerentă în Alianță.

România încearcă să fie un partener foarte bun și în PESCO, suntem unul dintre cele 23 de state care au aderat la PESCO, dar, desigur, România este membru în Alianța Nord-Atlantică și rămâne membru NATO.

S-a discutat foarte mult despre cooperare industrială, despre Agenția Europeană pentru Apărare. PESCO intenționează să se concentreze pe aceste domenii, pe modul în care se va produce o cheltuire a banului european mult mai judicioasă, pe programe mult mai coerente la care să adere mult mai multe state europene. S-a vorbit despre fărâmițarea tipului de înzestrare militară pe care în momentul de față, statele UE îl au și s-a vorbit despre coerență, mobilitate militară. Una din temele foarte importante ce se vor dezbate la Summitul NATO din iulie va fi cea legată de readiness – de capacitatea de răspuns a fiecărui stat membru al Alianței în termenul solicitat de strategiile NATO. Eu cred că PESCO în această direcție va merge.

Pe 6 martie va fi o reuniune CAE la Bruxelles acolo unde vom participa, pentru că este în formatul miniștrilor Apărării, reuniune prezidată de Federica Mogherini și cu siguranță foarte multe lucruri se vor discuta și atunci și se vor clarifica. Cred că toată lumea a înțeles aseară: PESCO nu este duplicarea NATO și câtă vreme lucrurile sunt transparente și rămân în modul acesta, cu siguranță ele vor funcționa în parametri optimi.”

Conferința de Securitate de la Munchen. ”România este unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic”

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic.

”Este o premieră pentru mine, este pentru prima oară când particip la Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă conferință de gen din lume la acest moment. Merg împreună cu colegii într-o delegație consistentă, ni se alătură și consilierul pe securitate al domnului președinte Iohannis, domnul general Oprișor, desigur secretarul de stat din cadrul MAE domnul Ciamba, deci încercăm să reprezentăm România fără niciun fel de emoție în această conferință foarte importantă.

Mesajul este același pe care l-am dat și în cadrul reuniunii ministeriale de la NATO, România este un stat membru NATO care nu poate să nu fie luat în calcul, unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic și toate dezvoltările pe care le avem, cu sprijin politic consistent și cu srijin militar, arată că România intenționează să își întărească această poziție în cadrul Alianței și parteneriatului cu SUA.”, a declarat ministrul Apărării. 

 

 

.

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Published

on

© Government of Poland

Corespondență din Varșovia

România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări (3SI), iar Varșovia este recunoscătoare pentru rolul pe care Bucureștiul și-l asumă atât în cadrul 3SI, cât și la nivelul formatului București 9, a declarat Paweł Jabłoński, ministrul adjunct de externe al Poloniei, subliniind sprijinul pe care Statele Unite îl furnizează inițiativei și explicând importanța strategică a proiectelor în comun împărtășite de România și Polonia, îndeosebi autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea menită să lege porturile Gdansk și Constanța.

Ministru plenipotențiar al guvernului polonez pentru Inițiativa celor Trei Mări, Jabłoński a vorbit despre aceste aspecte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia.

“Ceea ce este de fapt important la Inițiativa celor Trei Mări și ceea ce o face diferită și mai ambițioasă decât cooperarea politică obișnuită de schimb de opinii între liderii politici este că această inițiativă se concentrează foarte mult pe rezultate tangibile în proiecte de infrastructură, transporturi, energie și digital. Aceștia sunt trei piloni cheie pe care i-am stabilit și care ne lipsesc în practică, în mare măsură, în integrarea noastră în Europa Centrală. Când am aderat la UE, noi în 2004, România în 2007, ne-am străduit să realizăm integrarea cu Occidentul. Am înțeles cât de important era să ne apropiem de vecinii noștri occidentali mai dezvoltați, cei mai avansați. (…) Dar am neglijat integrarea între țările noastre, vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Așa că acum trebuie să facem acest lucru și trebuie să ne explorăm pe deplin potențialul în Europa Centrală și să fim o parte mai puternică a UE“, a declarat el.

Întrebat dacă România și Polonia pot fi considerate “liderii principali” ai Inițiativei în contextul rezultatelor comune obținute, oficialul polonez a răspuns: “Categoric, da”.

Înființată în 2015 pentru a reuni 12 state membre ale UE din jurul a trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, Inițiativa celor Trei Mări a beneficiat de pe urma deciziilor luate la summit-urile de la Varșovia (2017) și București (2018), când SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit partenerii strategici ai 3SI. Mai mult, la summitul de la București a fost luată decizia înființării fondului de investiții al Inițiativei, a fost lansat Forumul de afaceri și a fost adoptată lista principalelor proiectelor de interconectare strategică regională.

Apreciem foarte mult angajamentul României, înțelegem cât de important este, atât pentru dezvoltarea regională, cât și din motive de securitate, și atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO și al formatului B9, este un lucru pentru care suntem foarte, foarte recunoscători. Pentru că avem nevoie ca o țară lider, precum România, să fie co-deținător al unor inițiative precum cele Trei Mări, precum B9, pentru ca noi să înțelegem cu toții aceleași provocări care ne așteaptă. Fără un astfel de angajament din partea României, dar și din partea altor țări din Europa Centrală (…), cooperarea noastră va fi considerată un eșec. Este necesar ca toate țările să înțeleagă în primul rând că este benefic pentru ele să coopereze, mai degrabă decât să concureze unele împotriva altora. Competiția este întotdeauna bună, dar este foarte important să înțelegem, de asemenea, că putem câștiga mult mai mult dacă lucrăm împreună, iar apoi putem fi mai puternici în UE și în NATO în ansamblu”, a precizat Paweł Jabłoński.

Comentând pe marginea “identității atlantiste” a Inițiativei, invocată într-un articol comun de miniștrii de externe ai Poloniei și României, diplomatul polonez a arătat că Statele Unite asigură cel mai puternic sprijin pentru Inițiativa celor Trei Mări.

El s-a referit și la nemulțumirea țării sale privind ridicarea sancțiunilor americane față de conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Europa via Germania și care va deveni în curând operațională, apreciind faptul că România “împărtășește o opinie similară”.

“Dar, în afară de aceasta, ne bucurăm în continuare, probabil, chiar și de cel mai puternic sprijin al SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta, la Sofia, a fost prezent președintele Biden, prin intermediul unei înregistrări video, evident, dar și-a exprimat și el sprijinul. Am avut sprijinul continuu al secretarului de stat Blinken în numeroase ocazii, în acest an, și sunt absolut sigur, mai ales când ne uităm la Congres, că și acesta a avut, de asemenea, o rezoluție unanimă bipartizană în sprijinul acestei cooperări. America recunoaște pe deplin importanța acesteia. Mai presus de toate, atunci când vorbim despre stabilitate în cooperarea în domeniul energiei, pentru că acest lucru este crucial atunci când dorim să fim cu adevărat independenți și puternici. Trebuie să ne bazăm pe diversificarea surselor de energie. America înțelege să ne sprijină în această analiză pentru a arăta că ne vom bucura de sprijin indiferent de administrația de la Casa Albă și de majoritatea din Congres”, a mai spus Jabłoński.

Cu privire la proiectele inițiativei, diplomatul polonez a arătat că țara sa va urmări să folosească toate instrumentele financiare disponibile, de la bugetul național la fondurile europene venite prin intermediul Cadrului Financiar Multianual și fondului de redresare, pentru a explora acest potențial.

De asemenea, el a subliniat că fondul de investiții al Inițiativei “capătă tracțiune”, inclusiv prin intermediul investitorilor privați.

Întrebat despre stadiul celor două proiecte strategice importante pentru București și Varșovia – autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea -, Paweł Jabłoński a vorbit despre importanța lor, fără a avansa detalii concrete privind stadiul de implementare.

“Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. Așa că sunt foarte optimist în această privință. Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a precizat el.

Inițiativa celor Trei Mări a dobândit o importantă forță de atracție în regiune, iar Paweł Jabłoński s-a referit și la cooperarea dintre țările 3SI și state partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Grecia.

În contextul reuniunii recente de la Chișinău dintre președinții României, Poloniei, Republicii Moldova și Ucrainei, diplomatul polonez a afirmat că Inițiativa reunește state membre ale UE din motive de reglementare și acces la proiecte comune, însă s-a arătat convins că această cooperare poate fi explorată.

În același timp, Paweł Jabłoński a salutat participarea Greciei la summitul celor Trei Mări de la Sofia, din vara acestui an, în condițiile în care unul dintre obiectivele Inițiativei este acela al conectivității dintre nordul și sudul Uniunii Europene.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Published

on

Corespondendță din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii din România ca aceștia să își facă vocea auzită în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, oficialul european a reiterat importana implicării tinerilor în spațiul politic european: „Vocea tinerilor trebuie auzită, este vorba despre viitorul lor, în primul rând, astfel încât ideile noi care sunt aduse în general de cei mai tineri pot reprezenta valoarea adăugată pentru tot ceea ce se dezbate la nivel european.”

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

În cadrul interviului a fost menționat și programul DiscoverEU, dedicat tinerilor de 18 ani. 

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50. 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 25 milioane EUR pentru DiscoverEU. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util în Portalul european pentru tineret.

Având în vedere interesul mare generat de DiscoverEU, Comisia lucrează în permanență la îmbunătățirea inițiativei, pe baza contribuțiilor călătorilor și a principalelor părți interesate. Până în prezent, participanții la prima rundă descriu DiscoverEU ca pe o experiență de învățare valoroasă și incluzivă, contribuind la implicarea civică, la dezvoltarea personală și a unor diverse cunoștințe.

Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Îndârjirea, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în acest sens. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența DiscoverEU. Unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

În mai 2018, Comisia a propus includerea DiscoverEU ca parte integrantă a viitorului program Erasmus pentru perioada 2021 – 2027. În măsura în care Parlamentul European și Consiliul își dau acordul, aceasta ar permite ca sute de mii de tineri cu vârsta de 18 ani să beneficieze de această inițiativă în cursul celor șapte ani.


Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

    

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA16 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE17 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ22 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D24 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL1 day ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending