Connect with us

INTERVIURI

Interviu. Ministrul Apărării Mihai Fifor: România a cerut să găzduiască unul dintre noile comandamente NATO

Published

on

România a solicitat să găzduiască unul dintre comandamentele pe care NATO intenționează să le creeze, a anunțat ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, într-un interviu acordat Calea Europeană.

”Am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component”, a precizat Fifor.

Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei, cât și înființarea unui centru de operații cibernetice.

Totodată, Mihai Fifor a anunțat că în perioada 12-14 martie va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din țările B9 la București. Anunțul privind organizarea acestui summit a venit prima oară în luna octombrie la ceremonia de inaugurare a Centrului de Excelență NATO pentru Contrainformații Militare din Cracovia. Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă, în premieră, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic, a susținut Fifor.

Urmăriți înregistrarea video a interviului: 

Premieră: Reuniune B9 la București în luna martie

”Trebuie să punem în context ceea ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că tot ceea ce se va petrece la summitul din iulie se va circumscrie, practic, acestor activități de pregătire pentru participarea la summit. Dacă vreți, este o cursă a fiecărui participant la această reuniune, a fiecărei țări membre NATO, pentru a reuși să contribuie și să construiască o agendă cât mai consistentă pentru întâlnirea din iulie. 

În ce ne privește pe noi, ca țară, vreau să spun că am avut o agendă foarte încărcată, a fost dincolo de prezența în plen, ieri și astăzi au avut loc mai multe întâlniri bilaterale, am avut posibilitatea să mă întâlnesc omologul meu polonez, cu ministrul canadian al Apărării, cu secretarul Apărării domnul James Mattis în dimineața aceasta, dar la fel de importante au fost și celelalte întâlniri cu colegii de pe flanucl estic – toți miniștrii din formatul B9 pe care o să îl găzduim la București între 12-14 martie anul acesta. Chiar această reuniune B9 de la București, în parteneriat cu Polonia, nu face altceva decât să constituie o etapă în pregătirea summitului din luna iulie”, a transmis ministrul Apărării.

”Summitul NATO din iulie va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează”

”Agenda a fost una încărcată, de la discuțiile despre noua agenda nucleară și până la modul în care fiecare dintre țările membre își achită obligațiile asumate față de alianță și, în cazul nostru, față de partenerul strategic SUA. Au fost discuții foarte consistente pe modul în care NATO își va construi agenda în perioada următoare și, în opinia noastră, summitul va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează. Este o discuție întreagă legată de crearea unui hub pe sud cu o echilibrare a prezenței aliate sud-nord, dar în egală măsură noi am continuat să susținem punctul de vedere în care regiunea Mării Negre acolo unde România joacă cel mai important rol ca furnizor de securitate, chestiunea Mării Negre am solicitat să fie un capitol aparte în summitul NATO din această vară. Punctul nostru de vedere este acela că situația la Mare Neagră nu este deloc una îmbucurătoare, ba dimpotrivă credem că prezența Federației Ruse este tot mai agresivă și Rusia se întărește militar în peninsula Crimeea și nu mai este un secret pentru nimeni. Am discutat această chestiune în contextul mai larg al situaiei din regiunea Mării Negre cu situația tensionată din Ucraina, cu prezența militară rusă din Transnistria, cu bazinul Mării Negre care este tot mai întărit de Federația Rusă și am arătat că pe flancul estic trebuie întărită prezența în zona Mării Negre, un lucru de care am fost asigurați că se va întâmpla – atât de partenerii din Alianță, cât și de partenerul nostru strategic”.

Ministrul Mihai Fifor, întrevedere cu secretarul american al Apărării Jim Mattis. Oficialul american ar putea veni în România în prima jumătate a anului

”În întâlnirea cu secretarul Apărării James Mattis am prezentat aceste lucruri, am discutat despre modul în care România a continuat să aloce 2% din PIB pentru Apărare, anul trecut a fost pentru prima dată după mulți ani de când România, după o decizie politică susținută, corectă, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Nu a fost ușor pentru MApN să gestioneze acest 2%, însă ne-am achitat cu brio, consider eu, de această obligație încercând să derulăm programe majore din cele 8 programe de înzestrare pe care le-am aprobat în CSAT și Parlament. Să reamintim că anul trecut s-a semnat contractul pentru achiziția rachetelor Patriot și a și fost achitat primul sistem Patriot. Anul trecut a început procedura de achiziție pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5, împreună cu General Dynamics, o investiție care se va derula la Uzina Mecanică din București, deci practic întoarcem bani în industria de apărare românească. Acest contract s-a încheiat în mod bun pentru țară în 8 ianuarie”, a declarat Fifor.

Anul 2018, anul Marinei – 3 submarine și patru corvete multifuncționale

”Anul acesta continuăm: alocăm din nou 2% din PIB, este o sumă consistent mai mare pentru că România a înregistrat o creștere economică, deci și Produsul Intern Brut este mai mare. Chiar în momentele în care vorbim, are loc ședința de guvern în țară și acolo se aprobă proiectul de guvern privind achiziționare rachetelor HIMARS și tot astăzi în ședință va intra hotărârea de guvern pentru derularea procedurilor de construire a celor patru corvete multifuncționale cu două precondiții foarte ferme. Una dintre acestea este legată de faptul că cele patru corvete se vor construi într-un șantier naval din România, iar cu offsetul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care le avem deja în dotarea Forțelor Navale Române. Anul 2018, an centenar va fi Anul Marinei.

Asta înseamnă, că pe lângă corvetele multifuncționale, am găsit resursele necesare să pornim și programul privind bateriile de coastă pe care le vom achiziționa tot pentru întărirea apărării la Marea Neagră și tot anul acesta, vom duce în CSAT aprobarea unui nou program major de înzestrare, legat de lupta antisubmarină. Marina a solicitat și are nevoie să se întărească cu astfel de capabilități. Practic, vom încerca să construim într-un șantier naval în România, prin transfer tehnologic și în parteneriat, 3 submarine care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Una peste alta, toate lucrurile acestea au fost prezentate și în cadrul reuniunii miniștrilor, dar și în cadrul bilateralelor pe care le-am avut. I-am încredințat pe partenerii noștri că România rămâne un aliat de nădejde cu o determinare politică militară extrem de mare de a-și duce la bun sfârșit cele asumate”, a transmis ministrul.

Doar România și alte cinci state alocă 2% din PIB pentru Apărare

”Mai fac o precizare, sunt numai șase țări în momentul de față, în cadrul Alianței, care alocă 2% din PIB, dar discuțiile nu s-au referit doar la alocarea aceasta de fonduri. Se discută despre cei 3 C – cash, capabilities și contribution. România, la ora asta, acoperă toate cele 3 coordonate, acoperă 2% din PIB, își construiește noi capailități prin programe majore de înzestrare, iar în ce privește contribuția în teatrele de operații, noi contiuăm să fim prezenți cu aproape 700 de militari în teatrele de operații, la aceștia se adaugă și 23 de jandarmi pe care MAI îi va dispune în Afganistan și Irak”.

Am solicitat sprijin de la secretarul american Mattis, prin prezența americană la brigada multinațională”

Foto: Delegatia Permanenta a Romaniei la NATO

”Pentru cei care au avut răbdare să parcurgă Satrategia de Apărare a Administrației Trump, au remarcat că SUA identifică două potențiale amenințări: Rusia și China. Pe noi, ca prezență în flancul estic al Alianței și principal actor la Marea Neagră, ne interesează foarte mult amenințarea Federației Ruse. James Mattis a continuat să accentueze, la rândul său, toate aceste chestiuni și a dat asigurări că partenerul american va continua sp dezvolte capabilități în România.

La rândul nostru, noi l-am asigurat de tot sprijinul, de pildă, pentru dezvoltare bazei de la Mihail Kogălniceanu. Suntem în faza în care Ministerul Apărării pregătește o hotărâre de Guvern pentru înființarea unei noi baze aeriene la Kogălniceanu și totodată pentru a veni în spriinul partenerilor aemricani cu o hotărâre de guvern care să ducă la posibilitatea achiziționării terenului astfel încât baza de la Kogălniceanu să se poată extinde. Este o investiție foarte consistentă a partenerului american și România și-a asumat obligația de a sprijini aceată investiție și asta vom face în prima parte a anului.

Noi am solicitat sprijin de la secretarul Apărării Mattis pentru brigada multinațională, prin prezența americană la brigada multinațională și solicitarea noastră, conform celor spuse de secretarul Apărării Mattis, este în analiză și sperăm că va avea un răspuns favorabil.

În altă ordine de idei, am primit asigurări de la James Mattis că poate anul acesta, poate chiar în prima jumătate a anului, va efectua o vizită în România și vom putea prezenta toate aceste lucruri discutate și face o evaluare chiar la București, acolo unde este important” a declarat Fifor. 

România vrea să găzduiască un comandament NATO

Să nu uităm un lucru important pentru România, noi am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component. Dacă reușim să aducem în țară acest comandament de forțe terestre, putem spune că România este un jucător cu adevărat important în cadrul Alianței. Vreau să spun că propunerea noastră a fost bine primită, am discutat cu generalul Scaparotti (n.r. comandatul NATO în Europa) ieri de dimineață într-o întâlnire bilaterală, i-am prezentat motivațiile pentru care solicităm un astfel de comandament pe teritoriul României, solicitarea este în curs de analiză.

Suntem într-o competiție care este destul de strânsă, dar noi credem că România, așa cum spunea și Mattis, <România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trecele la o etapă următoare> și cred că reuniunea ministerială din debutul acestui an a demonstrat că România este la masa mare fără niciun fel de problemă”, a declarat Mihai Fifor.

PESCO nu este duplicarea NATO”

”Aseară la cina de lucru pe care am avut-o cu Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și cu participarea a două state invitate, Suedia și Finlanda, s-a discutat intens pe tema aceasta. Dacă în decembrie, lumea era ușor confuză neștiind exact încotro va evolua PESCO, și evident că lumea și-a exprimat îngrijorarea, nimeni nu dorește duplicarea NATO la nivel european, aseară, lucrurile păreau că se clarifică. Există o dezvoltare tot mai susținută în sensul acesta în care UE nu își dorește să dubleze, practic, NATO, ci să sprijne cu o forță integrată și coerentă în Alianță.

România încearcă să fie un partener foarte bun și în PESCO, suntem unul dintre cele 23 de state care au aderat la PESCO, dar, desigur, România este membru în Alianța Nord-Atlantică și rămâne membru NATO.

S-a discutat foarte mult despre cooperare industrială, despre Agenția Europeană pentru Apărare. PESCO intenționează să se concentreze pe aceste domenii, pe modul în care se va produce o cheltuire a banului european mult mai judicioasă, pe programe mult mai coerente la care să adere mult mai multe state europene. S-a vorbit despre fărâmițarea tipului de înzestrare militară pe care în momentul de față, statele UE îl au și s-a vorbit despre coerență, mobilitate militară. Una din temele foarte importante ce se vor dezbate la Summitul NATO din iulie va fi cea legată de readiness – de capacitatea de răspuns a fiecărui stat membru al Alianței în termenul solicitat de strategiile NATO. Eu cred că PESCO în această direcție va merge.

Pe 6 martie va fi o reuniune CAE la Bruxelles acolo unde vom participa, pentru că este în formatul miniștrilor Apărării, reuniune prezidată de Federica Mogherini și cu siguranță foarte multe lucruri se vor discuta și atunci și se vor clarifica. Cred că toată lumea a înțeles aseară: PESCO nu este duplicarea NATO și câtă vreme lucrurile sunt transparente și rămân în modul acesta, cu siguranță ele vor funcționa în parametri optimi.”

Conferința de Securitate de la Munchen. ”România este unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic”

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic.

”Este o premieră pentru mine, este pentru prima oară când particip la Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă conferință de gen din lume la acest moment. Merg împreună cu colegii într-o delegație consistentă, ni se alătură și consilierul pe securitate al domnului președinte Iohannis, domnul general Oprișor, desigur secretarul de stat din cadrul MAE domnul Ciamba, deci încercăm să reprezentăm România fără niciun fel de emoție în această conferință foarte importantă.

Mesajul este același pe care l-am dat și în cadrul reuniunii ministeriale de la NATO, România este un stat membru NATO care nu poate să nu fie luat în calcul, unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic și toate dezvoltările pe care le avem, cu sprijin politic consistent și cu srijin militar, arată că România intenționează să își întărească această poziție în cadrul Alianței și parteneriatului cu SUA.”, a declarat ministrul Apărării. 

 

 

.

INTERVIURI

INTERVIU | Ministrul de externe al Albaniei: Contăm pe sprijinul nemijlocit al României în aderarea la UE; Rusia și China vor să slăbească influența occidentală în Balcani, dar deseori acționează independent

Published

on

© Embassy of Albania

Ministrul de externe al Albaniei, Igli Hasani, a subliniat cooperarea europeană și rolul crucial al NATO în consolidarea securității regionale, evidențiind sprijinul continuu al României pentru aderarea Albaniei la UE și importanța colaborării bilaterale pentru atingerea acestui obiectiv, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Albania este recunoscătoare României pentru sprijinul politic ferm pe calea europeană (…) Din punct de vedere politic, Albania contează pe sprijinul nemijlocit al României în viitor în cadrul Consiliului“, a declarat șeful diplomației de la Tirana.

Igli Hasani a efectuat în această săptămână o vizită de la lucru la București, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe Luminița Odobescu, cu ministrul de interne Cătălin Predoiu și cu ministrul muncii Simona Bucura Oprescu, fiind, de asemenea, primit la Palatul Cotroceni de către președintele Klaus Iohannis.

În interviul acordat, ministrul a discutat despre Planul de acțiune pentru cooperare 2024-2025 dintre Albania și România, care vizează domenii esențiale precum educația, cultura și infrastructura, și despre intensificarea cooperării militare în cadrul NATO.

Hasani a subliniat, de asemenea, necesitatea unei abordări coordonate în fața provocărilor de securitate și a influențelor externe în Balcanii de Vest, cu precădere Rusia și China, punctând angajamentul Albaniei față de integrarea euro-atlantică și de consolidarea flancului estic.

În timp ce Rusia se concentrează pe destabilizare și pe crearea de pârghii politice, abordarea Chinei este mai mult axată pe economie, urmărind să își construiască influența prin investiții și proiecte de infrastructură în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI). Atât Rusia, cât și China au un interes comun în slăbirea influenței occidentale în Balcani, dar deseori acționează independent“, a evaluat ministrul de externe al Albaniei.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru de externe Hasani, vizita dumneavoastră în România are o simbolistică importantă. România a fost prima țară care a recunoscut statul albanez independent. Cât de importante sunt relațiile Albaniei cu România și cum intenționați să le duceți mai departe?

Igli Hasani: Albania consideră România o țară prietenă, cu legături istorice și culturale deosebite. Relațiile noastre nu au fost niciodată periferice, ele au fost întotdeauna importante. România este prima țară care a recunoscut statul albanez independent. Anul trecut am sărbătorit cea de-a 110-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice. Anul 2024 marchează cea de-a 70-a aniversare a deschiderii ambasadelor și cea de-a 30-a aniversare a semnării Tratatului de prietenie. Albania consideră România un aliat important în cadrul NATO și o țară parteneră în drumul său spre integrarea în UE. Consolidarea relațiilor noastre, intensificarea dialogului nostru politic și consolidarea în continuare a cooperării bilaterale cu România rămân printre prioritățile politicii externe regionale a Albaniei. Albania va continua să colaboreze îndeaproape cu România în cadrul organizațiilor internaționale și regionale cu privire la problemele care privesc regiunea noastră, continentul și dincolo de acesta.

CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră aici, la București, urmează vizitei omologului dumneavoastră, doamna Odobescu, la Tirana, anul trecut. Cu acea ocazie ați semnat un document bilateral, Planul de acțiune pentru cooperare 2024-2025. Care este scopul acestui acord, care include și cooperarea sectorială în domeniul educației, culturii, infrastructurii și așa mai departe?

Igli Hasani: Planul de acțiune pentru 2024-2025 este un document prin care țările noastre se angajează să intensifice nu doar dialogul politic, ci și cooperarea sectorială, cu scopul de a avansa agenda bilaterală în domenii precum educația, cultura, energia, turismul, infrastructura etc. În timpul acestei vizite am semnat un acord foarte important în domeniul protecției sociale/pensiilor, care va afecta direct și va aduce beneficii cetățenilor noștri. Împreună cu ministrul Odobescu am semnat astăzi un memorandum de înțelegere pentru cooperare în domeniul formării diplomatice. Între timp, suntem în negocieri pentru a finaliza acorduri în domeniul educației și culturii. Aș dori să vă împărtășesc tendința foarte pozitivă a sectorului turismului. Odată cu înființarea unui zbor direct Tirana-București, pe parcursul anului 2023 numărul turiștilor veniți din România a crescut cu 62%, iar în perioada ianuarie-mai 2024 a făcut un salt de 170%. Ne-am angajat să consolidăm acest spirit de cooperare și în alte sectoare.

CaleaEuropeană.ro: Dle Hasani, Albania și România sunt aliați politici și militari, având în comun statutul de membru NATO, dar nu au în comun apartenența la UE. După un drum lung, Tirana a început negocierile de aderare la UE în 2022. Care sunt domeniile în care expertiza tehnică și politică a României vă poate ajuta să vă pregătiți pentru a deveni un stat membru al UE?

Igli Hasani: România este un membru activ al Uniunii Europene. Acesta este un bun teren comun pentru a lucra împreună la integrarea Albaniei în UE. Albania este recunoscătoare României pentru sprijinul politic ferm pe calea europeană. Niciun progres până în prezent, inclusiv începerea oficială de către Albania a negocierilor de aderare la UE, în iulie 2019, nu ar fi fost realizat fără poziția dumneavoastră națională pozitivă. Trebuie să dăm curs domeniilor de cooperare din Planul de acțiune pentru cooperare pentru perioada 2024-2025.

Din punct de vedere politic, Albania contează pe sprijinul nemijlocit al României în viitor în cadrul Consiliului. Așteptăm cu nerăbdare să deschidem negocierile reale cu Uniunea Europeană și să începem discuțiile pe clustere: mai întâi pe cele fundamentale, dar sperăm că în curând și pe altele, cum ar fi piața internă sau relațiile externe.

Din punct de vedere tehnic, sperăm să colaborăm îndeaproape cu experți români, funcționari publici, pentru a sprijini cu asistență tehnică procesul nostru.

Există o mulțime de nevoi, în special în ceea ce privește măsurile prevăzute a fi puse în aplicare în Foaia de parcurs privind statul de drept sau măsurile referitoare la Agenda noastră de reformă în cadrul Planului de creștere.

De asemenea, i-am cerut omologului meu să facă o coordonare la nivelul administrației dumneavoastră pentru a vedea care și unde este cel mai mare interes pentru a contribui la procesul de integrare în UE a Albaniei, din perspectiva cooperării naționale pentru dezvoltare.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul UE există o dezbatere continuă despre aprofundarea vs. lărgirea Uniunii Europene, deci reformarea înainte de extindere, în timp ce alții, precum România, se străduiesc să realizeze un proces paralel, adaptând UE pentru extindere în timp ce procesul continuă să ia amploare. Din punct de vedere politic, cum vede Albania aceste evoluții? Ar trebui ca ciclul politic al UE din 2024-2029 să fie cel al extinderii?

Igli Hasani: Adevăratul declanșator în această discuție a fost agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, care a forțat UE să ia anumite decizii politice în domeniul politicii de extindere, acordarea perspectivei europene pentru Ucraina și Republica Moldova și începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Acestea duc totalul la 10 țări care au o perspectivă UE, ceea ce ar putea aduce UE la 37 de membri.

Din punct de vedere istoric, în timpul primei extinderi spre est, Comisia a avut în 1997 „Agenda 2000, pentru o Uniune mai puternică și mai largă”, care a reprezentat o pregătire cuprinzătoare pentru a-i primi pe noii veniți.

Așadar, acest discurs al reformei UE ar trebui să însoțească în mod normal următoarele faze ale procesului de extindere.

Dar ceea ce speră Albania este ca această dezbatere privind reforma UE să nu întârzie deciziile politice privind dosarele unice ale țărilor candidate.

După cum ați subliniat corect, discuția privind următoarea agendă strategică, programul politic al noii Comisii 2024 – 2029 ne poate arăta prioritățile UE pentru următorii 5 ani. Sper că extinderea rămâne să fie prezentă.

Mai departe, dezbaterea privind noul cadru financiar multianual – care va începe cel mai probabil la mijlocul verii anului 2025 – ne va da o indicație despre cât de serios ia în considerare UE aderarea noastră pentru perioada 2028 – 2034.

Pe lângă toate acestea, nu cred că imperativul geopolitic ar permite UE să se mai joace cu credibilitatea sa, sau să adâncească decalajele, să creeze noi diviziuni.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce războiul Rusiei din Ucraina este cea mai dificilă provocare de securitate, nu trebuie să uităm de interferențele Moscovei în stabilitatea Balcanilor de Vest. Cum evaluați acest lucru în Albania? Și cum interferează activitățile hibride ale Rusiei cu parcursul dumneavoastră euroatlantic și european, dar și cu influența Chinei în regiune?

Igli Hasani: Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a stârnit îngrijorări cu privire la riscul unei interferențe maligne sporite a Moscovei și la un posibil efect de propagare în Balcanii de Vest. Interesele Rusiei în regiune se învârt, în principal, în jurul a două obiective specifice: îndepărtarea regiunii de aspirațiile NATO și/sau UE, sau cel puțin încetinirea procesului și exercitarea unei influențe asupra piețelor economice și energetice din regiune și din Europa. În acest scop, Moscova și-a intensificat acțiunile destabilizatoare în regiune, inclusiv prin intermediul diferiților proxies. Aceste acțiuni urmăresc să exploateze diverse vulnerabilități regionale și includ, printre altele, operațiuni cibernetice și hibride, manipularea elitelor politice și a instituțiilor locale, subversiunea politică, investiții țintite în sectoarele energetic, financiar și mediatic, precum și utilizarea propagandei, a dezinformării, a narațiunilor anti-NATO și anti-UE.

În ultimii ani, Albania s-a confruntat cu provocări semnificative legate de activitățile hibride orchestrate de actori externi. Influența Rusiei în Albania și, mai larg, în Balcanii de Vest face parte din efortul strategic al acesteia de a submina stabilitatea și de a contracara integrarea euro-atlantică. Această interferență este executată, de obicei, printr-o combinație de activități hibride, inclusiv campanii de dezinformare, manipulare politică și economică și stimularea tensiunilor etnice și sociale.

Albania a oferit o contribuție fermă și concretă la procesul dificil de normalizare a relațiilor dintre Kosova și Serbia, aflat în curs de desfășurare. Albania sprijină cu fermitate punerea în aplicare a angajamentelor asumate și va continua să își joace rolul în promovarea păcii, a stabilității și a cooperării regionale între toate țările din vecinătatea noastră. Tot ceea ce s-a convenit trebuie să fie pus în aplicare fără întârziere. Albania sprijină suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei, pe baza principiilor egalității și nediscriminării tuturor cetățenilor și popoarelor constitutive, astfel cum sunt consacrate în Constituția Bosniei și Herțegovinei, precum și procesul de reformă pe calea sa europeană și continuarea dialogului Pristina-Belgrad condus de UE.

În timp ce Rusia se concentrează pe destabilizare și pe crearea de pârghii politice, abordarea Chinei este mai mult axată pe economie, urmărind să își construiască influența prin investiții și proiecte de infrastructură în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI). 

Atât Rusia, cât și China au un interes comun în slăbirea influenței occidentale în Balcani, dar deseori acționează independent. Influența Chinei este, în general, mai puțin politică evidentă și se concentrează mai mult pe integrarea economică pe termen lung. Prin mijloace diferite, ambele țări urmăresc să își extindă influența în Balcanii de Vest. Este imperativ ca Albania să navigheze cu atenție printre aceste influențe, asigurându-se că drumul nostru rămâne ferm aliniat cu aspirațiile noastre euro-atlantice și europene.

În timp ce Balcanii de Vest se confruntă cu provocări multiple din partea activităților hibride ale Rusiei, Albania rămâne angajată pe calea integrării sale euro-atlantice și europene. Este esențial să ne sporim rezistența la astfel de interferențe prin consolidarea instituțiilor democratice, prin îmbunătățirea sensibilizării publicului și a cunoștințelor mediatice și prin promovarea unei cooperări strânse cu partenerii noștri occidentali.

CaleaEuropeană.ro: În calitate de membri NATO, Albania și România împărtășesc aceleași preocupări în materie de securitate și investesc în apărare între 2 și 2,5% din PIB. Intenționați să intensificați cooperarea militară Tirana – București și ce ne puteți spune despre acest lucru?

Igli Hasani: În fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, Albania și România rămân totuși angajate într-o abordare cuprinzătoare a securității internaționale, pe care o considerăm esențială pentru a aborda amenințările din toate unghiurile. Albania și România împărtășesc acest punct de vedere, în special în ceea ce privește menținerea atenției asupra unor regiuni strategice precum Balcanii de Vest și Marea Neagră.

Apreciem profund contribuțiile tangibile ale României la securitatea regională prin desfășurările în KFOR și în Bosnia și Herțegovina.

Albania este ferm angajată în favoarea securității colective, contribuind activ la operațiunile internaționale de aproape trei decenii. Menținem desfășurările în cadrul forțelor terestre înaintate din Letonia și Bulgaria, sporindu-ne în același timp prezența în KFOR și EUFOR Althea. În plus, forțele noastre navale continuă să patruleze în Marea Egee și rămânem hotărâți în ceea ce privește desfășurările noastre în Irak.

De asemenea, am îndeplinit obiectivul de 2% din cheltuielile de apărare și intenționăm să îl menținem sau să îl depășim, acordând prioritate modernizării.

Creșterea investițiilor în domeniul apărării servește, de asemenea, la îmbunătățirea capacităților forțelor aliate. Recenta transformare a aeroportului Kuçova în prima bază aeriană tactică NATO din Balcanii de Vest arată angajamentul Albaniei de a consolida securitatea în regiune și dincolo de aceasta. De asemenea, investim în Coridorul VIII, prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și planificăm să investim în portul Porto Romano. Aceste investiții strategice consolidează sprijinul pentru forțele terestre NATO din Bulgaria, România și KFOR, sporind mobilitatea și durabilitatea.

Albania și România au înregistrat o consolidare semnificativă a cooperării în domeniul securității și apărării, în special în cadrul NATO. Albania și-a demonstrat în mod constant angajamentul prin contribuția cu personal militar la Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și la Divizia Multinațională Sud-Est din România. În plus, Albania a promis recent o unitate de nivel pluton la Grupul de Batalioane al Forțelor Terestre Înaintate din România, condus de Franța, subliniind disponibilitatea sa de a contribui și mai mult.

Acest angajament puternic față de securitatea regională este exemplificat de Planul de acțiune pe doi ani de cooperare cu România, pe care am avut onoarea de a-l semna împreună cu stimata mea colegă, doamna Odobescu, în timpul vizitei sale la Tirana în noiembrie anul trecut. Planul asigură o colaborare continuă în aceste chestiuni importante prin consultări anuale privind politica de securitate și securitatea Alianței. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm colaborarea cu România în toate domeniile de securitate și apărare, consolidând și mai mult stabilitatea în regiune.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru de externe Hassani, NATO este pe cale să își schimbe conducerea politică până la summitul de la Washington. Știm că există un proces în spatele ușilor și negocieri cu reguli nescrise, în timp ce există doi candidați pentru acest post. Cum credeți că acest proces va influența viitorul Alianței și ce așteptări are Albania, în calitate de membru NATO, de la următorul secretar general?

Igli Hasani: Numirea viitorului secretar general al NATO la viitorul summit de la Washington vine într-un moment critic. Agresiunea Rusiei în Ucraina evidențiază amenințările imediate la adresa zonei euro-atlantice, dar provocările NATO se extind dincolo de acest aspect. Problemele globale și interconectate, inclusiv concurența strategică și șocurile recurente, definesc mediul de securitate mai larg. Pentru a rămâne relevantă, NATO trebuie să continue să se adapteze rapid și eficient.

În calitate de aliat al NATO, Albania acordă prioritate unor calități specifice în ceea ce privește viitorul secretar general. Promovarea unității transatlantice și susținerea principiului fundamental al apărării colective sunt primordiale. Acest lucru necesită un angajament continuu pentru consolidarea flancului estic al NATO. În plus, Albania subliniază importanța unei abordări de securitate la 360 de grade, care să cuprindă regiuni importante din punct de vedere strategic precum Balcanii de Vest și Marea Neagră. Albania consideră, de asemenea, că diversitatea geografică este un principiu-cheie. Un secretar general care înțelege provocările de securitate cu care se confruntă diferite regiuni poate asigura mai bine o abordare holistică a strategiei de apărare a NATO.

În acest moment critic, Albania, alături de majoritatea aliaților NATO, și-a anunțat public sprijinul pentru candidatura premierului olandez Mark Rutte. Deși recunoaște alte candidaturi distinse care au fost prezentate recent, Albania rămâne fermă în convingerea sa că un lider cu un consens puternic este esențial pentru a face față provocărilor viitoare. Sperăm că la summitul de la Washington D.C. se va găsi o soluție care să proiecteze un mesaj unitar în momentul în care NATO își va alege următorul secretar general. În acest fel, ne putem asigura că NATO rămâne o forță robustă și adaptabilă pentru securitatea globală în anii următori.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei. 

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din  Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.  

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în  toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din  afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are. 

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România a aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mathieu Michel, secretar de stat belgian: A venit timpul ca UE să încetinească reglementarea și să accelereze implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate

Published

on

@ European Union 2022

A venit timpul ca Uniunea Europeană să încetinească reglementarea și să accelereze aplicarea și implementarea legislației în domeniul digitalizării pentru a fi competitivă, a afirmat, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Mathieu Michel, secretar de stat pentru digitalizare în cadrul guvernului Belgiei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună”, a declarat Michel.

El a menționat exemplul legislației UE privind Inteligența Artificială, precizând că Uniunea Europeană vrea să evite 27 de interpretări naționale diferite privind IA, mai ales că aspectele legată de etică și responsabilitate privind utilizarea inteligenței artificiale vor fi legate de relația cu companiile și IMM-urile.

“Ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. (…) Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare”, a explicat secretarul de stat belgian, în contextul în care președinția belgiană a Consiliului UE l-a însărcinat pe fostul premier italian Enrico Letta să elaboreze un raport pentru impulsionarea pieței unice europene și stimularea competitivității UE.

Vorbind și despre viitorul industriei telecomunicațiilor în contextul unei așteptate comunicări din partea Comisiei Europene, Mathieu Michel a evocat importanța securității cibernetice. “Un scut de protecție comun“, a spus el, precizând că legea privind reziliența cibernetică este legată de telecomunicații.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Sunteți unul dintre responsabilii Președinției belgiene a Consiliului UE pentru Europa digitală, pentru avansarea Europei ca actor tehnologic și, de asemenea, în industria digitală și de telecomunicații. Aș dori să începem acest interviu cu o discuție despre transformarea digitală a Europei și aș dori să ne spuneți care sunt prioritățile cheie ale Președinției belgiene în ceea ce privește transformarea digitală.

Mathieu Michel: A existat o evoluție a reglementărilor pentru actorii digitalizării: DSA, DMA, GDPR. Aastfel, un prim mesaj legat de toate acestea este că a venit timpul să încetinim reglementarea și să accelerăm aplicarea și implementarea acestora. De exemplu, GDPR. Modul în care am implementat GDPR în toată Europa, prin intermediul celor 27 de state membre, a fost ca un fel de siloz și credem că este timpul să construim o guvernanță comună, o implementare mai coerentă a regulamentului. De aceea, primul nostru mesaj ar fi să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Acest lucru este strâns legat de competitivitate. Rețeaua este compusă dintr-o mulțime de industrii, companii, dar și IMM-uri, iar cel mai bun mod de a le ajuta să își exercite capacitatea modelului lor de afaceri este să le ajutăm să aibă o piață unică, reală atunci când vine vorba de implementare. Primul lucru ar fi să construim o guvernanță comună. Situația este aceeași dacă vorbim despre IA. Tocmai am încheiat discuția despre Legea privind IA. Modul în care vom aplica AI va fi foarte important și trebuie să acceptăm provocarea. Haideți să încetinim reglementarea și să accelerăm implementarea. Este ceva foarte important.

CaleaEuropeană.ro: Ați atins câteva idei și acum vreau să trec prin fiecare. Întrucât ați menționat Legea privind inteligența artificială, despre care știm cu toții că este prima de acest gen din Europa și acum, practic, continuați, pe baza președinției spaniole, moștenirea acestui act. Cum intenționați să facilitați sau să contribuiți, în cadrul președinției dvs., la dezvoltarea unui cadru cuprinzător pentru inteligența artificială în ceea ce privește etica, dar și în ceea ce privește transparența și responsabilitatea?

Mathieu Michel: Trebuie să stabilim misiunea IA. Cine va face parte din biroul IA, va fi foarte important. O contribuție importantă a Belgiei în ultimele săptămâni a fost aceea de a aduce o discuție despre definițiile care se regăsesc în legea privind IA. Biroul IA va fi autoritatea care va însoți punerea în aplicarea Legii privind IA. Acesta este un lucru foarte important. Dacă ne uităm la GDPR, în cazul GDPR era prevăzut că fiecare țară trebuia să implementeze o autoritate pentru protecția datelor. Înseamnă că, alături de GDPR, aveți 27 de autorități de protecție a datelor diferite. Aceasta înseamnă 27 de interpretări diferite ale GDPR. Este exact ceea ce dorim să evităm cu legea privind IA, să nu existe breșe atunci când implementăm IA în România, în Italia sau în Franța. Trebuie să se confrunte cu aceeași interpretare a textului. Și aici biroul IA este foarte important. Ați vorbit despre etică, responsabilitate, cum o definim? Cum cerem raportarea către IMM-uri? Trebuie să fie o modalitate simplă pentru ele de a raporta ceea ce fac. În acest rol, cred că biroul AI va avea un rol important de jucat: să evite acele silozuri în ceea ce privește interpretarea sau punerea în aplicare.

CaleaEuropeană.ro: Unul dintre punctele forte ale președinției dumneavoastră va fi competitivitatea. Vreau să spun că aceasta face parte și din viitoarea agendă strategică a UE pe care liderii o vor stabili în cadrul președinției belgiene. Sunteți pe cale să prezentați un raport realizat de fostul premier italian Enrico Letta și, având în vedere această parte a Europei digitale, cum intenționați să promovați inovarea și competitivitatea? Pentru că ați menționat, de asemenea, accelerarea punerii în aplicare, reducând în același timp reglementarea. Cum vedeți relația cu industria în această parte?

Mathieu Michel: Cred că ceea ce își dorește industria este simplificarea reglementării, dacă ne uităm, de exemplu, la legea privind IA. În Belgia avem un sistem de sănătate puternic. De exemplu, în ceea ce privește dispozitivele medicale, există deja o mulțime de reglementări privind dispozitivele medicale care folosesc inteligența artificială. Va fi important să negociem raportarea. Ei sunt de acord cu reglementarea, dar ne roagă să o facem cât mai simplă de aplicat. Să fie simplu de pus în aplicare în viața noastră de zi cu zi. Acest lucru este foarte important, deoarece, dacă ne uităm la companii mari precum Meta, Google și așa mai departe, acestea au mulțimi de juriști care pot însoți aceste companii prin reglementarea europeană. Cred că competitivitatea se bazează pe afacerile mai mici de astăzi și pe modul în care acestea vor putea avea o viață ușoară în implementarea modelului lor de afaceri. De aceea, nu reglementarea este o problemă, ci modul în care o punem în aplicare. Pentru viitor, cred că trebuie să găsim un echilibru. Dacă ne uităm la inteligența artificială, aceasta este o inovație, dar trebuie să avem o inteligență artificială demnă. 

CaleaEuropeană.ro: Ne puteți oferi câteva informații despre acest lucru? Din punctul de vedere al opiniei publice, se pare că este în oglindă cu ceea ce face Comisia cu raportul lui Mario Draghi privind piața unică. De asemenea, am văzut raportul anual privind piața unică, iar acesta se referă la competitivitate. Vor fi ele complementare?  Ce credeți că va aduce acest raport, cel comandat de președinția belgiană?

Mathieu Michel: Raportul pe care îl vom primi ne va arăta trecutul pentru a însoți mai bine competitivitatea industriilor noastre. Dacă iau exemplul GDPR, GDPR este un regulament bun, dar punerea sa în aplicare se face ca în silozuri. Modul în care a aplicat, de exemplu, o companie regulamentul GDPR nu este același cu cel al Autorității pentru protecția datelor din Belgia. Pentru un IMM, care implementează modelul de afaceri în vigoare din Belgia, va avea două moduri diferite de a implementa și de a-și schimba proiectul, iar acest lucru nu ajută la competitivitatea activității. Acesta este motivul pentru care, atunci când vorbim despre reglementare și despre accelerarea acesteia, trebuie să le oferim companiilor o modalitate mai coerentă de implementare a reglementărilor, în special în ceea ce privește digitalizarea, inteligența artificială și modul în care putem desfășura și ajuta IMM-urile noastre să își desfășoare creativitatea. Este foarte important să înțelegem acest lucru. Trăim într-o competiție globală în întreaga lume. Modul în care vom pune tot mai multe reglementări în bancă pentru companii și IMM-uri nu le va ajuta să fie competitive. Vom găsi echilibrul corect între a le permite să implementeze inovația și a le da încredere printr-o guvernanță puternică. De aceea, biroul pentru inteligență artificială nu este acolo pentru a le spune IMM-urilor: “Bine, faceți ce vreți”. Este acolo pentru a le spune: “Vă vom ajuta să vă folosiți creativitatea”.

CaleaEuropeană.ro: Practic, susțineți că forța de atracție pentru IMM-uri, pentru companii, va fi acest echilibru între accelerarea implementării și simplificarea reglementărilor?

Mathieu Michel: Dacă doriți să implementați în 27 de țări diferite cu 27 de strategii diferite, acest lucru, sigur le va face viața IMM-urilor mai complexă.  Acesta este un punct de vedere. Nu vă puteți imagina 27 de autorități de protecție a datelor în Europa. Așa că aceasta este calea pe care trebuie să o urmăm.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, un lucru important pe care dorim să îl menționăm este faptul că Comisia Europeană va prezenta o comunicare pentru viitorul industriei de telecomunicații, care este legată de competitivitate și, de asemenea, de digitalizare, tehnologie și securitate cibernetică. Care este angajamentul Președinției belgiene pentru acest viitor al industriei de telecomunicații și cum vedeți acest lucru în ceea ce privește reglementarea, dar și accelerarea unei mai mari conectivități în întreaga Uniune Europeană?

Mathieu Michel: Pot să vă spun că există două lucruri foarte importante în ceea ce privește securitatea cibernetică. Primul este punerea în aplicare a acestui instrument. Este ceva cu adevărat important. Cred că acest scut de protecție comun pentru Europa are nevoie de o definiție tehnică despre scheme de securitate dezactivate, care pot fi foarte importante pentru a vă proteja pe dumneavoastră sau pe toți actorii din UE. Dacă vorbim despre securitate cibernetică, trebuie să protejăm pe toată lumea: spitale, IMM-uri, reactoare nucleare, dar și apărarea. Așadar, trebuie să dovedim că putem. Legea privind reziliența cibernetică este mai mult legată de telecomunicații, deoarece este modul în care ne construim hardware-ul și modul în care lumea noastră este protejată împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice. Așadar, acestea sunt două dintre cele cinci măsuri importante pe care va trebui să le urmăm.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA56 mins ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA5 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.5 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE6 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.7 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.8 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE8 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

CONSILIUL UE8 hours ago

Cu o zi înainte de ancorarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, România solicită o abordare strategică a Uniunii față de regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending