INTERVIU Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: Trei proiecte de succes finanțate prin cel mai important program european pentru sprijinirea domeniilor creative și culturii

Programul Europa Creativă al Uniunii Europene este cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului cu un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Pentru a oferi un cadru favorabil finanțării în vederea dezvoltării acestor domenii creative, programul înființat de Parlamentul European și de Consiliul UE, la inițiativa Comisiei Europene, este consolidat pe două subprograme: Cultură și MEDIA, urmând ca pe parcursul anului 2016 să fie dezvoltată și o componentă transsectorială dedicată garantării creditelor bancare pentru sectoarele culturale și creative și cooperării în domeniul politicilor culturale. 

CaleaEuropeana.ro a realizat o serie de interviuri cu beneficiari ai programului Europa Creativă Europa Creativa

Interviu cu Lila Passima, manager proiect Cu Tenda și cu Georgiana Vlahbei, asistent proiect Cu Tenda – Muzeul Țăranului Român, leader de proiect în cadrul programului Sub cultura – Europa creativă 2014-2020

Subprogramul CULTURĂ, șansa pofesioniștilor români de a deveni vizibili în mediul autohton

1. Care sunt oportunitățile, beneficiile concrete și valoarea adăugată pe care programul Europa Creativă al Uniunii Europene le aduce profesioniștilor români din industriile creative?

În primul rând li se creează acestora șansa de a deveni vizibili în mediul autohton, unde sunt prea puțin cunoscuți și promovați. Apoi, prin finanțarea creațiilor individuale, ale atelierelor sau micilor studiouri, li se oferă oportunitatea de a creea branduri, de a remodela inovator fondul tradițional al acestor industrii creative, de a revitaliza vechi tehnici și meșteșuguri valorificându-le creativ în produse culturale contemporane investite cu valoare universală. Se reface astfel în cultura română o legătură cu valorile culturale europene, situată între continuitatea tradițiilor și noile medii de dezvoltare ale culturilor urbane, o legătură ruptă brusc în perioada comunistă. Prin aceste mecanisme de susținere financiară apar noi oportunități și beneficii ale divesificării ofertei socio-culturale și a creării unui climat competițional bazat pe valoarea actului artistic și performativ care poate fi și un mediu de dialog și schimb intercultural cu industriile creative europene.

Din experiența în proiecte europene de până acum a Muzeului Țăranului, oportunitățile aduse de programul Europa Creativă al Uniunii Europene țin de: beneficiile contactului cu alți artiști și profesioniști în domeniul cultural-artistic europeni: instituția noastră a beneficiat de varii schimburi de experiență – culturale, profesionale, de posibilitatea de a experimenta contextul cultural artistic al altor state, de a înțelege și a lua contact cu mediile de lucru din afară, Un evident avantaj ține de lărgirea orizontului – tehnici și metode care pot fi apoi implementate la nivel organizațional (în cazul nostru) sau regional și chiar național (în sens larg, pentru operatorii culturali respectivi).

Astfel, beneficiile semnificative aduse de mobilitatea și circulația creațiilor și ale persoanelor, priorități ale programului, au ținut (țin) de efectele acestor interacțiuni cu omologi din statele partenere: dobândirea de noi aptitudini profesionale – o flexibilizare a modului de lucru, noi percepții, tipuri de raportare la profesie și domeniu, noi abilități de colaborare și lucru în echipă – efecte ce au adus un câștig pentru experiența profesională, dar și a întregii organizații de apartenență, precum și o experiență personală.

Valoarea adăugată ține de posibilitatea de a răspândi în noi contexte și spații culturale identitatea, imaginea și misiunea Muzeului. Creațiile echipelor din muzeu implicate în proiecte au avut ocazia de a ajunge la noi piețe culturale, la noi categorii de public – interacțiunea cu un public din altă cultură, cu o altă cultură a managementului și o altă evoluție a fenomenului creativ, posibilitatea de a testa un alt tip de recepție a publicului.

Cu TENDA, modalitate comprehensivă pentru culturile în mișcare din sud-estul Europei

2. Prin oportunitățile furnizate de subprogramul Cultura ați obținut un grant pe o linie de finanțare destinată proiectelor de cooperare pentru Muzeul Țăranului Român. Care sunt scopul și obiectivele proiectului și cum contribuie acesta la prioritățile culturale din cadrul programului Europa Creativă al UE?

Proiectul cu care Muzeul Național al Țăranului Român a fost selectat în cadrul sesiunii de finanțare octombrie/2015, a subprogramului Cultura, secțiunea proiecte de cooperare de scară mica se numește „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of southeastern Europe]. Proiectul este derulat de către Muzeul Național al Țăranului Român în calitate de leader de proiect, împreună cu 3 parteneri din spațiul sud-estului european: Association Center for Intercultural Dialogue, Kumanovo – Rep. Macedonia; O.R.S. Osservatorio Ricerca Sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerche Sociali – Italia; Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

Misiunile proiectului sunt conservarea, valorizarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al comunităților și minorităților culturale din Balcani și din sudul Italiei.

„CU TENDA” (călătorind „cu cortul”) propune o înțelegere a imaginarului culturilor în mișcare din sud-estul Europei. Folosind ca instrumente fundamentale creativitatea și inter-conectivitatea, proiectul caută să exploreze memoria vie a grupurilor culturale și etnice din Balcani și din sudul Italiei, urmând un drum simbolic prin timp și spațiu. În acest scop, proiectul își propune să: (1) faciliteze accesul la cunoștințele despre aceste grupuri culturale (cercetare/documentare a istoriei culturale, finalizate cu filme documentare și crearea unei arhive publice digitale și a unui web-site, publicații, promovare și diseminare);  (2) încurajeze și sprijine auto-repreentarea și manifestările creative ale proprie identități din partea acestor grupuri (prin piese de teatru, ateliere de creație); (3) încurajeze comunicarea și buna interacțiune dintre aceste culturi și dintre grupurile majoritate și minoritare (vizite interactive cu scopuri multiple, expoziții interactive și ateliere/sesiuni interculturale).

Proiectul răspunde priorităților programului Europa Creativă prin faptul că încurajează dezvoltarea de activități culturale legate de patrimoniul intangibil al grupurilor culturale din sud-estul Europei, având drept suport pentru acestea cooperare transnațională pentru: expoziții itinerante, ateliere interculturale, vizite reciproce de schimb interactive în 4 țări.

Proiectul va permite, astfel, profesioniștilor din domeniul cultural și creativ din țările partenere din SE Europei să coopereze pe plan internațional, oferindu-le mijloace prin care să își internaționalizeze carierele și creațiile (mobilitatea artiștilor fiind obiectivul de atins în acest caz): interacțiuni transnaționale, noi spații și medii de promovare,  dialogul dintre profesioniștii din domeniul cultural.

Un alt obiectiv stabilit prin program este acela de a atrage noi categorii de public, precum și de a consolida recepția publicului deja existent, obiectiv pe care proiectul îl va îndeplini prin stimularea interesului și îmbunătățirea accesului publicului – atât cel consolidat din cadrul organizațiilor partenere, cât și cel nou dorit, la creațiile culturale aparținând comunităților vizate. Această direcție mizează pe dezvoltarea unor strategii convenționale și în special neconvenționale de promovare.

3. Peste 40% din bugetul acordat programului Europa Creativă al UE pentru perioada financiară 2014-20 este destinat subprogramului Cultura. Cum răspund aceste oportunități financiare necesităților din domeniu?

Pentru programele culturale din domeniul muzeal, personal simțim nevoia unei mai mari finanțări și mai flexibile pentru a putea acoperi un teritoriu mai larg de valorificare a culturii rurale și urbane, etno-antropologice și artistice. Ar fi interesant de abordat și explorat prin metode interdisciplinare, apecte ale culturilor europene din perspectivă comparată, de la materiale de promovare și identitate audio -vizuală până la teme de cercetare și marketing muzeal, valorificate prin expoziții, publicații, concerte, workshopuri, performance-uri. Din experiența noastră bugetele pentru acest tip de acțiuni interdisciplinare sunt insuficiente atunci când există mai mulți parteneri, mai mulți actori culturali implicați, când sunt aduse mai multe produse culturale în structura proiectelor și apar cheltuieli extrabugetare pentru asigurarea unor obiecte de patrimoniu de exemplu, fără de care unele expoziții nu ar fi posibil de itinerat, pierzându-se astfel din mobilitatea specialiștilor culturali și a locurilor unde ar fi putut interacționa cu alte comunități și centre culturale europene. Termenul de artist și creativ ar trebui să cuprindă și alte interpretări care să lărgească aria tipurilor de proiecte selectate spre finanțare.

Necesitățile din domeniul industriilor creative, în cazul românesc, țin de contextul noutății acestui nou domeniu – manifestate mai degrabă ca un nou val, care nu a apucat să se sedimenteze. Astfel că necesitățile țin, cronologic, de o specializare – non-existența unei industrii creative propriu-zise (ci tendințe și nuclee disparate în jurul unor regiuni/ orașe/instituții, firme sau asociații) – nevoia de a pregăti și a forma cu metode și tehnici specifice domeniului, profesionale (nevoia de a consolida, de a face coeziune la nivelul acestor nuclee) – așadar o necesitate a mediului de a crește din interior și a se dezvolta. În acest sens, oportunitățile financiare ale programului Europei Creative aduc o contribuție importantă acestei categorii în dezvoltare în România – prioritățile stabilite de program pot favoriza creșterea industriilor creative românești și pot îmbogăți spațiul cultural și artistic din țară (în condițiile aplicării și derulării de succes a unor asemenea inițiative).

Proiectele viitoare, început pentru o mai bună și reală cunoaștere a unor fenomene culturale insuficient studiateuropa creativa

4. Care sunt perspectivele și proiectele culturale pe care vi le propuneți să le dezvoltați în viitor?

MNȚR a dezvoltat în cadrul programului său de activități câteva proiecte cu finanțări europene începând cu proiectul european Stone House (2006-2007) în cadrul subprogramului Cultura, ca lider de proiect, având ca parteneri: Epacte (FR), Institutul national de cercetare și dezvoltare pentru optoelectronică(RO), Universitatea din Plovdiv(BG), finanțat de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovisual și Cultură – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul  Culturii (50%). În anul 2008 MNȚR a dezvoltat în calitate de lider  proiectul Puzzle  având ca centru coordonator: Centrul de consultanță pentru programe culturale europene, finanțat de asemenea de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul Culturii (50%)și sponsorizat suplimentar de primăria Capitalei. Iar între anii 2011-2013 MNȚR a implementat în calitate de lider și coordonator, proiectul european Childhood. Remains and Heritage, având ca parteneri Lebork Museum (PL), Association ARTEES (FR), Institutul cultural Român, finanțat de asemenea de Comisia Europeană – Agenția pentru Educație, Audiovizual și Cultură  – de Anul european al dialogului Intercultural (50 %) și de Ministerul  Culturii (50%)

 În prezent, două dintre departamentele care au și preocupări interdisciplinare – secția programe etnologice și secția educație muzeală au în derulare două tipuri de programe structurale europene cu finanțări diferite, unul denumit Geosust, având ca lider de proiect Institutul de Geodinamică al Academiei Române, în care MNȚR este partener, realizat în cadrul programului Granturi norvegiene – EEA Grants și cel de al doilea în calitate de lider al proiectului Cu Tenda – Living memory in south-eastern Europe / images, memories and sounds on the move (2015 -2019) cu 3 instituții partenere din sud estul Europei; Universitatea din Plovdiv (BG), Centrul pentru Dialog Intercultural(MK), Observatorul pentru cercetare și studii sociale și politice (IT) în cadrul programului Europa Creativă, subprogramul Cultura. Experiența căpătată în implementarea acestor tipuri de proiecte creează premiza lărgirii și aprofundării unor teme de interes atât național cât și european și angajarea unor colaborări viitoare cu mai mulți parteneri europeni.

Demersul nostru va fi acela de a exploata în continuare, substanțial și pe diferite paliere, din perspectivă  etnografică, antropologică, artistică, cultura tradițiilor – ca re/sursă creatoare  și regeneratoare de valori în relație și dialog cu cultura urbană contemporană.  Colaborările existente cu parteneri suedezi de la Universitatea din Uppsala în teme de cercetare și valorificare a conceptului de Historical Ecology din perspectivă contemporană sau cu partenerii balcanici pentru studierea comunităților etnice existente în aceste teritorii  sunt doar începuturile unor viitoare și extinse cercetări pentru o mai bună și reală cunoaștere a unor fenomene culturale insuficient studiate.  Alte trei direcții de valorificare a patrimoniului cultural al MNȚR în dialog cu parteneri europeni sunt arhiva de imagine, atelierul de creativitate și  colecția Ethnophonie de muzici țărănești, fiecare dintre acestea dezvoltând o abordare creativă și neconvențională în studiul și practica  domeniilor explorate: de la primele imagini fotografice alb/negru, desenele și obiectele arhetipale ale lumii tradiționale prezente în patrimoniul muzeului la studierea istoriei trecutului recent, a memoriei colective sau a micro-istoriilor și colecțiilor de obiecte autobiografice sau comunitare ale sfârșitului de sec.XX, valorificate prin instrumente audio și foto-video de promovare și performare: expoziții, workshopuri creative, performance-uri, festivaluri, concerte, comunicări internaționale, etc.

Interviu cu Maria Tasoti – Grupul Editorial Art – câștigător grant linia de finanțare Traduceri Literare

1. Care sunt oportunitățile, beneficiile concrete și valoarea adăugată pe care programul Europa Creativă al Uniunii Europene le aduce profesioniștilor români din industriile creative?

Proiectele de traducere literară ale Subprogramului Cultura contribuie la dezvoltarea pieței de carte, prin întărirea capacității operaționale a editurilor, dezvoltarea publicului cititor și susținerea de modele de bune practici în domeniul editorial. Cel mai “palpabil” beneficiu este sprijinul financiar acordat proiectelor selecționate. Programul acoperă jumătate din costurile legate de traducere, redactare, tehnoredactare, tipărire și promovare, iar acest lucru facilitează prezentarea și distribuția operelor pe scară mai largă, accesul cititorilor la cele mai importante creații europene și dezvoltarea unor noi categorii de public. Lucru cu atât mai important, cu cât editurile au posibilitatea de a publica scriitori europeni a căror valoare este incontestabilă, însă care de multe ori nu provin din zona “mainstream”.

Un alt beneficiu major este promovarea traducătorilor și contribuția la profesionalizarea actului de traducere, care vine să sprijine eforturile făcute în acest sens de traducătorii literari din România.

Subprogramele finanțate de Europa Creativă, punte de legătură între scriitorii europeni și cititorii români

2. Prin oportunitățile furnizate de subprogramul Cultură ați obținut un grant pe o linie de finanțare destinată traducerilor literare pentru Grupul Editorial Art. Care sunt scopul și obiectivele proiectului și cum contribuie acesta la prioritățile culturale din cadrul programului Europa Creativă al UE?

Scopul proiectului nostru a fost să promoveze mari scriitori europeni care, în ciuda recunoașterii internaționale, erau insuficient (sau chiar deloc) cunoscuți în România. Și să creeze premisele unui interes cât mai mare pentru opera lor, prin atragerea unui număr mare și diversificat de cititori. Am avut permanent în minte efectele multiplicatoare ale proiectului și rezultatele pe care el le va produce după terminarea sa efectivă și ne-am gândit că, prin eforturile coerente de distribuție și promovare a autorilor, putem deschide un orizont de așteptare pentru mai multe titluri ale lor.

De asemenea, ne-am propus să sprijinim mai consistent traducătorii și să evidențiem rolul esențial pe care îl au în circulația literaturii europene, deoarece ei fac posibilă întâlnirea scriitorilor cu cititorii lor.

În ultimă instanță, proiectul a avut rolul de a pune în valoare și în dialog cei trei mari actori ai săi : literatura europeană de înaltă calitate, traducători și cititori.

3. Peste 40% din bugetul acordat programului Europa Creativă al UE pentru perioada financiară 2014-20 este destinat subprogramului Cultură. Cum răspund aceste oportunități financiare necesităților din domeniu?

În opinia mea, bugetul acordat proiectelor editoriale în cadrul subprogramului Cultura reprezintă un sprijin real și consistent pentru toate etapele importante ale publicării unei cărți (de la traducere până la promovare). Iar faptul că se bazează, procentual,  pe costurile efective pe care le presupun proiectele editoriale face ca sprijinul financiar sa fie relevant pentru piața de carte din România.

4. Care sunt perspectivele și proiectele culturale pe care vi le propuneți să le dezvoltați în viitor?

Ne propunem, în primul rând, să continuăm proiectele și liniile directoare care ne-au definit activitatea editorială de până acum: publicarea de cărți bune (fie titluri consacrate sau de debut), care să aducă o valoare adăugată cititorilor noștri.  Pe de altă parte, vom încerca să prezentăm într-o mai mare măsură, în portofoliul nostru, diversitatea scrierilor valoroase din întreaga lume și vom  dezvolta, în paralel, și proiectele legate de promovarea scriitorilor români (în special în domeniul literaturii pentru copii).

Urmăriți și VIDEO Dezbaterea ”Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative”, organizată de Biroul de Informare al PE și Biroul Europa Creativă România

Interviu cu Daniel Mitulescu- Festivalul KinOdiseea, filmul “Dincolo de calea ferată” și Caravana Metropolis (Europa Cinemas), proiecte finanțate prin subprogramul MEDIA

Promovarea culturii românești și europene prin programele finanțate de Subprogramul MEDIA

1. Care sunt oportunitățile, beneficiile concrete și valoarea adăugată pe care programul Europa Creativă al Uniunii Europene le aduce profesioniștilor români din industriile creative?

Programul Europa Creativă este extrem de important pentru industrie, fie că vorbim de sprijinul pentru dezvoltare de proiecte de film, de sprijin pentru festivaluri și pentru distribuția unui film european, fie ca vorbim despre sprijinul pentru cinematografele care proiecteaza film european. Aș putea spune că am experiență în aproape toate aceste mecanisme de finanțare. Aș putea chiar spune că fără acest program numărul filmelor de artă, și așa puține, ar scădea dramatic în România. E un mecanism care funcționează foarte bine în Europa și este esențial  în fața “concurenței” și puterii de marketing a filmului european. În România, singurul organism care acordă un sprijin similar, dar doar pentru filmul românesc, este CNC-ul. Vorbesc despre sprijin pentru dezvoltare, mult mai mic în comparație cu cel media, și așa insuficient. Alt sprijin este pentru festivaluri, dar și acesta este foarte mic iar procesul de selecție și cuantumul finanțării nu ține întodeauna de niște criterii și obiective clare. De exemplu, sprijinul dat de CNC pentru două proiecte ale noastre apreciate de către Europa Creativă prin subprogramele Media și „Europa Cinema”, „Kinodiseea” și „Caravana Metropolis” au o finanțare mai mică  în acest an decât în anii precedenți, deși aceste evenimente sunt în creștere, sunt dorite de public și bineînteles au nevoie de mai multe resurse.

2. Prin finanțările accesate ați realizat importante proiecte pentru domeniul cinematografic: festivalul „KinOdiseea”, filmul ”Dincolo de calea ferată”, dar și Caravana Metropolis. Cum au contribuit acestea la prioritățile asumate de subprogramul MEDIA din cadrul programului Europa Creativă al UE?

Proiectul “Dincolo de Calea Ferată” a făcut parte dintr-un slot de proiecte “Strada Film” finanțate pentru dezvoltare. Ca să fie pe ințelesul tuturor, dezvoltarea unui proiect înseamnă atât rescrieri ale scenariului, cât și găsirea de fonduri pentru a intra în producție și a finaliza proiectul. Scopul a fost atins iar acest film a fost finalizat, a intrat în cinematografe și într-o săptămână va avea premiera mondială în competiția prestigiosului festival de la Karlovy Vary. De asemenea, filmul va fi inclus în “Caravana Metropolis”, alături de alte titluri de film european. Scopul Media este circulația operelor într-o Europă multilingvă, multiculturală, cu piețe total diferite între ele. Inclusiv cultura mersului la cinematograf este diferită. Una este în Franta și alta este în România. Problema este că inițiativa “Europa Creativă” trebuie sprijinită în România prin alte măsuri ale statului român. Media și Europa Creativă fac ce poat, dar resursele sunt limitate. Vă dau un exemplu. După revoluție, grădinile de vară, foarte frecventate înainte, au intrat în paragină. Același lucru s-a întâmplat și cu rețeaua de cinematografe. La momentul actual, mai sunt doar câteva săli în țară care sunt la standard de confort europene. Deci unde să vedem filme europeane? La Mall? Mall-ul este prin excelență fieful filmului american.

Pe acest fond, acum 5 ani am creat “Caravana Metropolis”, care a strâns în tot acest timp peste 300.000 de spectatori. Este un proiect care a avut ecou iar “Europa Cinemas”, începând de anul trecut, a inclus proiectul în program. Dar este un proiect dificil. Trebuie instalat un cinema în aer liber cu tot ce trebuie, inclusiv scaune în fiecare oraș în parte. Experiența este unică pentru un cinefil. Din păcate, se poate doar vara și un pic din toamnă.

De asemenea, un alt festival pe care-l facem de 8 ani, “Kinodiseea”, este cel mai mare festival internațional de film pentru copii din sud-estul Europei. Face parte din ECFA (European Children Film Association) și a fost printre cele 4 festivaluri pe acest profil finanțate prin subprogramul Media. Aș putea spune că fără acest sprijin acest festival nu ar mai fi existat. Sprijinul celorlalte organisme ca CNC sau ICR este mai mic în comparație cu sprijinul MEDIA, deși ar trebui să fie invers. De ce e important “Kinodiseea”? Pentru că aduce în România cele mai bune filme pentru copii la momentul actual și se preocupă de educația audiovizuală a copiilor într-o lume super saturată de materiale video neorientate întodeauna spre educație și toleranță. De asemenea, este un punct de întâlnire între tinerii profesioniști care activează în domeniu și micii spectatori prin zeci de workshop-uri creative. Și, până la urmă, “Kinodiseea” pregătește viitorul public care va gusta filmul de artă în cinematograf, un public pentru toate festivalurile din România, un public cult, tolerant, curios, creativ, îndrăzneț, iubitor de frumos.

3. Peste 700 de milioane euro sunt fondurile disponibile pentru exercițiul 2014-2020 în cadrul subprogramului MEDIA. Cum răspund aceste oportunități financiare necesităților din domeniu?

Necesitățile sunt multiple în România. Cum am spus, celelalte organisme interesate de o dezvoltare a sectorului CNC și ICR nu sunt încă atât de eficiente. Să sperăm că aceste lucruri se vor schimba în viitor. Sperăm la un proces transparent de alocare a resurselor care să ia în calcul performanța, sustenabilitatea, necesitatea, impactul real asupra publicului. Concurența la nivel european este foarte mare și totuși aceste evenimente au fost finanțate. Sper că și în țară să fie sprijinite corespunzător.

4. Care sunt perspectivele și proiectele MEDIA pe care vi le propuneți să le dezvoltați în viitor?

Noi ne dorim să dezvoltăm aceste proiecte, dar considerăm că și sprijinul instituțiilor din România joacă un rol extrem de important.

Prezentarea Programului Europa Creativă al UE face parte din demersurile de promovare al evenimentului „Programul Europa Creativă al Uniunii Europene – Oportunități de finanțare a sectoarelor culturale și creative”, dezbatere ce a avut loc vineri, 24 iunie, începând cu ora 10.00 la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România. Organizatorii evenimentului au fost: Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Biroul Europa Creativă România din cadrul Ministerului Culturii – Unitatea de Management a Proiectului.

.

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to INTERVIU Programul Europa Creativă al Uniunii Europene: Trei proiecte de succes finanțate prin cel mai important program european pentru sprijinirea domeniilor creative și culturii

  1. Alice Popa 02/07/2017 at 16:16

    Bună ziua,

    Aș dori să fac o rectificare în ceea ce privește denumirea instituției care coordonează proiectul GeoSust. Este vorba de Institutul de Geodinamică al Academiei Române, nu cel de Geomecanică așa cum este menționat în text.

    Vă rog să modificați textul pentru a nu oferi informații eronate cititorilor.

    Mulțumesc anticipat,

    Alice Popa

    Echipa Proiectului GeoSust
    Geoparcul Ținutul Buzăului

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *