INTERVIU. Robert Negoiță, candidatul PSD la Primăria sectorului 3: Prioritatea noastră rămâne aceea de a atrage fondurile necesare reabilitării tuturor blocurilor din Sectorul 3

România va prelua conducerea rotativă a Uniunii Europene în anul 2019. Considerând faptul că la alegerile locale din 5 iunie va fi ales un primar ce va fi în funcție pentru următorii patru ani și având în vedere rolul important al Bucureștiului în politica europeană, Lavinia Șandru și Dan Cărbunaru realizează o serie de interviuri pentru site-ul www.caleaeuropeană.ro având ca tematică ”primarul european”.

Răspunsurile oferite de Robert Negoiță, candidatul PSD la Primăria sectorului 3, pentru Calea Europeană:

  1. România va deține, în 2019, președinția rotativă a UE. Ce lipsește cel mai mult Bucureștiului pentru a fi o capitală europeană, dincolo de coordonatele geografice? Care ar fi primul lucru pe care l-ați face pentru a reduce handicapul pe care-l are București față de alte capitale europene?

robert negoita fbCe lipsește cel mai mult Bucureștiului pentru a fi o capitală europeană? Dar Bucureștiul este o capitală europeană, chiar dacă una cu multe neajunsuri! Vedeți, în primul rând nouă, celor care locuim în acest oraș, ne lipsește abilitatea de a ne poziționa corect față de statutul pe care îl avem în rândul capitalelor europene. Avem percepția că România nu poate, nu știe și că e coruptă de la cap la coadă, percepție pe care o emanăm, inevitabil, în exterior. Nu putem aștepta de la străini să ne prețuiască – pe noi, românii, Bucureștiul – dacă noi nu facem mare lucru pentru a ne îmbunătăți imaginea de țară în plan european. E o chestiune pe care cu siguranță o putem regla până în 2019, când vom prelua Președinția UE. Sper să putem repeta performanța Poloniei, o țară mai puțin vizibilă la momentul aderării, dar care a reușit să se poziționeze bine în anii premergători preluării Președinției rotative în 2011. Astăzi, Polonia emite pretenții mari în politica europeană. Ce putem face noi, concret, până în 2019? Putem răspunde unei vechi provocări: aceea de a de a cheltui banii europeni la timp și pe proiecte bune. Pe cale de consecință, asta ar însemna o îmbunătățire a imaginii pe care o avem în Uniune.

În Sectorul 3, ne-am concentrat, în ultimii 4 ani, pe atragerea de fonduri europene, bani pe care i-am investit în reabilitarea termică a blocurilor. Din totalul banilor puși României la dispoziție pentru anvelopare, noi am reușit să aducem în sector 85% din fonduri, adică atât cât nu au reușit să absoarbă toate celelalte orașe la un loc. Consider că, astfel, ne-am făcut datoria de a cheltui banii europeni într-un mod util.

  1. Care este valoarea fondurilor europene absorbite în mandatul 2012-2016 de Primăria de sector/Primăria Capitalei la care candidați?

În primul meu mandat de primar, am reușit să aducem în Sectorul 3, în total, 152.389.090 euro. Sunt bani pe care i-am investit în proiecte care vizează schimbul de practici educaționale, plasarea în muncă a șomerilor și creșterea șanselor acestora de a-și găsi de lucru, dar și proiecte prin care îi încurajăm pe cei care vor să înițieze afaceri în Sectorul 3.

De departe, cei mai mulți bani europeni au mers către eficientizarea energetică, adică reabilitarea termică a blocurilor. Am preferat ca, din bugetul pe care îl aveam, să cofinanțăm programul european, astfel încât să reușim să anvelopăm un număr mult mai mare de blocuri decât am fi putut să facem dacă ne rezumăm la banii pe care îi aveam.

  1. Ați evaluat problemele care au generat o absorbție scăzută a fondurilor europene de către Primăria de sector la care candidați? Le puteți enumera?

Așa cum am spus mai sus, Sectorul 3 este campion la absorbția de fonduri europene. Asta nu înseamnă că nu se putea să luăm și mai mulți bani. Din păcate, conjunctura națională nu este una favorabilă. Nu întâmplător noi, ca țară, suntem pe ultimul loc în Europa la atragerea de fonduri europene.

În primul rând, abia de curând (începând cu 23 mai) avem o lege a achizițiilor publice care să sperăm că va reuși să pună ordine în administrație, în cheltuirea banilor veniți de la cetățeni. Până acum, legea prevedea să câștige licitația cine dădea prețul cel mai mic. Ori, disperați să câștige licitația, unii constructori dădeau prețuri atât de mici încât, apoi, realizau și ei că nu pot să execute lucrarea. Conform legii, noi, primăria, nu puteam rezilia contactul până nu îi expira termenul de execuție și uite așa rămâneam fără lucrare, deci și fără banii pe care ar fi trebuit să îi luăm de la Europa. În efortul nostru de a reabilita cât mai multe blocuri din fonduri europene, am trecut și prin astfel de situații extrem de neplăcute. Ca să nu mai spun că acești constructori neserioși nu au fost niciodată trecuți pe o listă neagră, așa că ei au putut participa în continuare la licitații la Cluj, de exemplu, chiar dacă în Sectorul 3 nu și-au respectat contractul.

Mi se pare foarte grav că România ar putea încheia și acest an cu absorbție zero fonduri europene. Ar fi al treilea an la rând și ar însemna că jumătate din acest exercițiu financiar a trecut degeaba. Noi, la Sectorul 3, așteptăm cu proiectele pe masă ca Guvernul să pună la dispoziție ghidurile funcționale, apoi să putem depune. Din păcate, în atragerea de fonduri europene lucrăm tot românește, adică lăsăm lucrurile pe ultima sută de metri. Dar, personal, nu îmi acrod altă șansă decât să fiu optimist!

  1. Cum ați putea depăși dvs. aceste probleme? Care este strategia dvs. în a atrage mai multe fonduri europene? (așteptăm exemple concrete, dincolo de principiile enumerate în programele electorale)

Având în vedere că suntem administrația publică cu cei mai mulți bani europeni atrași în exercițiul financiar precedent, incontestabil avem și cea mai multă experiență în acest sens. Tocmai de aceea, ne-am pus cunoștințele în slujba Guvernului, pentru a reuși să deblocăm situația actuală, în care România nu are încă ghidurile de finanțare aprobate și absorbție zero, deși suntem la jumătatea actualului exercițiu financiar.

Eu nu sunt doar primarul Sectorului 3, ci și președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), organizație care a fost un partener constant și efervescent al Guvernului în lucru la noua lege a achizițiilor publice, de la care am mari așteptări. Am avansat propuneri către Parlament și Guvern, am avut discuții repetate cu ministrul Vasile Dâncu și cu factorii decidenți din executiv. Ce avem noi, în România, la nivel de legislație, e un haos care nu există nicăieri în Europa. Și pentru că tot vorbim despre anul 2019, în care România va prelua președinția UE și urmează să realizăm un program comun cu Austria și Bulgaria (țările care ne preced la conducere), poate nu ar fi rău să ne inspirăm din legislația din Austria – o legislație care nu nu este perfectă, dar este funcțională. Trebuie să încetăm să mai inventăm legi, pentru că nu avem decât de pierdut… bani, dacă ne referim la fondurile europene.

Așadar, nu există măsuri pe care să le poată lua fiecare administrație locală în dreptul ei, ci vorbim de măsuri care trebuie luate la nivel de țară. Noi, la Sectorul 3, am dovedit că știm ce avem de făcut. Ne implicăm acum pentru crearea unei conjuncturi favorabile pentru toate administrațiile din România.

  1. Ce proiect ați vedea necesar a fi realizat cu prioritate cu fonduri europene, altul decât cele aflate deja în diverse faze de realizare?

În acest moment, prioritatea noastră rămâne aceea de a atrage fondurile necesare reabilitării tuturor blocurilor din Sectorul 3. Este un proiect foarte mare, ambițios, pe care vrem să îl ducem la bun sfârșit. Munca la documentația pe care trebuie să o depunem este infernală, am transportat în ultimii ani camioane de dosare la minister și înapoi. Dar cel puțin am stabilit un flux de muncă, știm ce avem de făcut, așa de acum ar trebui să meargă mult mai ușor.

Pe lângă reabilitarea termică, implementăm în acest moment un alt proiect finanțat cu bani europeni, foarte important pentru siguranța cetățenilor din Sectorul 3. În curând, 80% din Sectorul 3 va fi supravegheat video! 768 de camere cumpărate din bani europeni vor fi montate în miniparcuri, locuri de joacă, şcoli, grădiniţe, intersecţii, parcări şi în zona marilor parcuri din sector. Ne vom axa, în primul rând, pe monitorizarea locurilor de joacă, pentru ca micuţii să fie în siguranţă. Apoi vom monta camere în zonele unde poliţiştii aplică adesea amenzi pentru tulburarea liniştii publice. De asemenea, ne vom asigura că terenurile publice – pe care unii le confundă cu groapa de gunoi şi depozitează aici deşeurile din construcţii sau alte gunoaie în cantităţi mari, transformând astfel în focare de infecţie zone întregi locuite de oameni – vor fi şi ele supravegheate video.

  1. Aveți soluții pe care să le propuneți celor plecați să lucreze peste hotare pentru a se întoarce în Capitală?

A devenit o modă printre candidații la orice funcție publică – de la președinte, la primar de comună – să promită, în campania electorală, locuri de muncă. Românii trebuie să înțeleagă, pentru a nu se lăsa înșelați, că responsabil cu crearea de locuri de muncă, prin asigurarea unui climat favorabil dezvoltării mediului de afaceri, este Guvernul României. Da, este adevărat că și noi, celelalte autorități, putem contribui.

În Sectorul 3, prin reorganizarea infrastructurii rutiere, prin faptul că am înfrumusețat și crescut suprafața de spațiu verde, dar și pentru că am investit în reabilitarea blocurilor, am reușit să facem din ”orașul” nostru un mediu mai atractiv pentru investitori. De exemplu, în Sectorul 3 este aproape gata un mall, în zona Titan, care va genera în jur de 2.000 de locuri de muncă. Aceasta este cea mai mare investiție, dar sunt și altele mai mici, care adaugă potențial economic sectorului.

De asemenea, relansez tinerilor oferta de a veni să lucreze în administrația publică, pentru că eu sunt convins că doar infuzia lor de educație și energie poate crește eficiența statului în administrarea banilor publici. Din păcate, salariile neatractive îi țin pe tineri departe de administrație, deși avem atâta nevoie de ei… 

  1. Pe o scară de la 1 la 10, ce loc ar ocupa în prioritățile dvs. de primar transparența cheltuirii banului public? Vă angajați că, în caz că veți ajunge primar, veți transparentiza bugetul de venituri și cheltuieli al instituției? În ce mod veți proceda?

Cred că, în ultimii patru ani, am dovedit că ne preocupă transparentizarea actului administrativ. Primăria Sectorului 3 are un site dinamic, unde sunt făcute publice toate hotărârile de Consiliu Local, unde sunt prevăzute sumele pe care urmează să le investim în diverse lucrări din sector. Eu, personal, comunic constant cu cetățenii, atât față în față, cât și în online. Răspund întrebărilor care însoțesc, inevitabil, fiecare etapă a lucrărilor pe care le facem în sector. Știind ce se întâmplă în jurul lor, văzând în ce investim banii, cetățenii sunt mai deschiși colaborării cu autoritățile, iar asta înseamnă un câștig de ambele părți. Prin comunicarea deschisă, constantă, în Sectorul 3 primăria și cetățenii au reuzit să devină o echipă care mișcă lucrurile în bine de la o zi la alta.

Dacă vorbim despre situația la nivelul întregii țări, observăm că avem o lege a transparenței, dar care functionează șchiop sau deloc! Instituțiile publice sunt necorelate la nivel decizional, iar transparența bugetară este aproape inexistentă. În calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR), am semnat de curând un protocol de colaborare cu Asociația Orașelor din România (AOR), Asociația Comunelor din România (AcoR) și Confederația Patronală a Industriei, Serviciilor și Comerțului din România (CPIS), astfel încât din toamnă să colaborăm pentru implementarea E-local, un portal pe care toate primăriile să facă publice bugetele și Hotărârile de Consiliu Local. Portalul este util și pentru angajații din primării, care vor putea verifica dacă propunerile sau problemele cu care se confruntă au mai existat și în alte primării și cum au fost puse în practică respectiv rezolvate.

.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *