Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Comisia Europeană a lansat miercuri două recomandări privind viitorul Uniunii Europene și ”drumul UE către Sibiu”, documente ce reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020 și chestiuni instituționale legate de alegerile europene din anul 2019.

Într-o conferință de presă inedită la sediul Comisiei Europene, după o reuniune a Colegiului comisarilor, Juncker a vorbit miercuri despre transformarea instituțională a Uniunii Europene în contextul viitoarelor alegeri europene din 23-26 mai 2019, punând acceptul pe procesul Spitzenkandidaten (n.r. – candidați cap de listă), componența viitorului Parlament European și a viitoarei Comisii Europene și readucând în discuție propunerea unui președinte cu mandat dublu în fruntea Comisiei Europene și a Consiliului European.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declarația de la Roma și acum Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe bună dreptate, pe crearea unei Uniuni care să le ofere cetățenilor săi rezultate concrete și tangibile cu privire la chestiunile care sunt importante pentru ei. Trebuie să continuăm pe această cale. Eu am spus mereu că funcția este mai importantă decât forma – acum nu este momentul să purtăm discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului. Există, însă, o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a ne realiza și mai eficient prioritățile principale. Există multe opțiuni, însă obiectivul trebuie să fie unul singur: crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor”, a spus șeful executivului european în prezentarea recomandării Comisiei Europene către liderii UE, intitulată ”O Europă care răspunde așteptărilor cetățenilor”. 

Candidații cap de listă: valorificarea experienței din 2014 de desemnare a candidaților cap de listă (”Spitzenkandidaten”)

Principala propunere privind anul electoral european 2019 este legată de continuarea procesului electoral care a debutat în anul 2014 și, în urma căruia, Jean-Claude Juncker a fost ales președinte al Comisiei Europene.

”Procesul electoral din 2014 a consolidat relația dintre cele trei instituții ale UE și a îmbunătățit eficiența activității lor. Le-a ajutat să se alinieze în jurul unui program de lucru comun pentru următorul mandat de cinci ani, ceea ce a permis Comisiei Juncker să își orienteze activitatea într-o direcție cu un caracter politic mai pronunțat și să se concentreze pe domeniile în care Uniunea obține rezultatele cele mai bune, lăsând restul în seama statelor membre”, motivează Comisia Europeană în document.

Printre altele, partidele politice sunt invitate să își aleagă candidații cap de listă mai devreme, înainte de sfârșitul anului 2018, și să înceapă campania electorală mai devreme. Astfel, alegătorii ar avea mai multe posibilități de a-i cunoaște pe cei care își prezintă candidatura și programele politice promovate de aceștia.

De altfel, Jean-Claude Juncker a făcut referire la faptul că acest proces de desemnare a președintelui Comisiei Europene conține o triplă legitimitate: cea acordată de voturile cetățenilor care optează pentru o anumită formațiune politică și, implicit, pentru candidatul acesteia la șefia Comisiei, cea determinată de votul de încredere acordat de membrii Parlamentului European, aleși în mod direct de către cetățeni, și cea generată de faptul că președintele Comisiei Europene este ales de șefii de stat sau de guvern din Consiliul European, care reprezintă țările membre și care, la rândul lor, au fost aleși direct sau indirect în funcție.

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a declarat că experimentul din 2014, și anume desemnarea unor „candidați cap de listă”, ar trebui să continue. Astăzi, Comisia Europeană prezintă modul în care procesul poate fi îmbunătățit pe baza tratatelor actuale, respectându-se totodată echilibrul dintre instituțiile UE și dintre statele membre. 

Totodată, Comisia recomandă, de asemenea, ca legătura dintre partidele naționale și partidele europene să devină mai vizibilă. Partidele politice de la nivel național ar trebui să indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora în materialele electorale și pe buletinele de vot. Acestea ar trebui, de asemenea, să își exprime o poziție clară referitoare la subiectele importante de interes european, intenția de a se înscrie în grupurile politice din Parlamentul European și candidatul pe care îl susțin pentru președinția Comisiei Europene.

Componența instituțiilor: Un Parlament European cu 705 membri; ”Dilema” alcătuirii viitoarei Comisii Europene

Liderii din cadrul Consiliului European trebuie să decidă, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 și ce se va întâmpla cu locurile rămase vacante, care ar fi trebuit să îi revină Regatului Unit. O opțiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscripție electorală transnațională.

Foto: European Parliament

Deși într-o rezoluție recentă (din 7 februarie), Parlamentul European a votat împotriva instituirii unei circumscripții electorale transnaționale, acesta a lăsat totuși loc de discuții viitoare. O serie de state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru această idee, în timp ce altele și-au exprimat dezacordul. O circumscripție electorală transnațională ar putea consolida dimensiunea europeană a alegerilor, oferindu-le candidaților posibilitatea de a interacționa cu un număr mai mare de cetățeni din întreaga Europă. Pe de altă parte, în mod normal, parlamentarii îi reprezintă pe alegătorii care i-au votat la nivel local sau național și comunică îndeaproape cu ei, atât din considerente de răspundere, cât și pentru a putea aborda preocupările exprimate de aceștia. Comisia se pronunță în favoarea ideii listelor transnaționale, însă aceasta va necesita acordul unanim în cadrul Consiliului și modificarea legislației electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.

În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru – în conformitate cu Decizia Consiliului European din 22 mai 2013. Înainte de desemnarea următoarei Comisii Europene, liderii vor trebui să decidă dacă păstrează principiul unui membru din fiecare stat sau dacă reduc numărul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, să fie mai ușor de gestionat și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor. Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției și ar pierde avantajul menținerii unui canal de comunicare politică directă cu cetățenii și autoritățile din țara lor de origine.

Un președinte cu mandat dublu pentru Comisia Europeană și Consiliul European

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Juncker a sugerat pentru prima dată ideea unui președinte cu mandat dubluAstfel, în recomandarea Comisiei este regăsită și propunerea ca o singură persoană să dețină funcțiile de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene, fapt ce ar putea eficientiza structura Uniunii.

Acest lucru este posibil în temeiul tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții. Președintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliul European; rolul lor este să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun”, argumentează Comisia Europeană.

”Cred că ar fi util să procedăm așa, dar evident că nu putem face acest lucru înainte de alegerile  europarlamentare din 2019. Pentru că UE, cu toate nuanțele sale, funcționează bine în prezent pentru că președintele Donald Tusk și cu mine ne înțelegem bine. Dar să ne imaginăm că ar fi o chestiune opusă, că ar exista un conflict deschis între președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European. Președintele Consiliului European ar face propunerile, iar președintele executivului european ar refuza să le pună în practică. Tratatul permite fuziunea acestor 2 funcții”, a mai spus Juncker.

Drumul UE către Sibiu prin convențiile cetățenești ale lui Emmanuel Macron

În recomandarea Comisiei Europene este cuprinsă și componenta dialogurilor cetățenești, o inițiativă pe care Comisia a lansat-o în anii precedenți și pe care acum vrea să o lege de summitul UE de la Sibiu, din data de 9 mai 2019, găzduit de România în contextul deținerii președinției Consiliului UE. 

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a anunțat miercuri că executivul european este pregătit să dea curs propunerilor de organizare a convențiilor cetățenești, idee lansată de Emmanuel Macron în cadrul celebrului discurs de la Sorbona în care președintele francez a prezentat ”Inițiativa pentru Europa”. Dacă în discursul privind Starea Uniunii din anul 2017, președintele Comisiei Europene a propus organizarea unui summit post-Brexit la Sibiu, pe 30 martie 2019 la o zi distanță după ieșirea programată a Marii Britanii din UE, Agenda Liderilor adoptată în octombrie 2017 a stabilit ca summit-ul de la Sibiu să aibă loc la 9 mai 2019, urmând să reprezintă prima reuniune din istorie a liderilor europeni în cadrul Zilei Europe.

”Comisia Europeană organizează periodic dialoguri cu cetățenii la care participă membri ai Comisiei, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai administrațiilor naționale, locale și regionale, precum și ai societății civile. Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de locații, iar Comisia va intensifica frecvența acestora până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze aproximativ alte 500 de evenimente. Comisia salută, de asemenea, inițiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri naționale cu cetățenii referitoare la viitorul Europei și este pregătită să ofere sprijin ori de câte ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni între acest proces și consultarea online privind viitorul Europei, care ar putea rămâne deschisă până la 9 mai 2019. Comisia va comunica beneficiile experienței sale statelor membre”, precizează documentul citat.

”Trebuie să implicăm mai mult cetățenii europeni în dezbaterea de la nivel european. Probabil să vă amințiti de Carta Albă. Mi-aș dori ca cetățenii să se intereseze de acest subiect. Până acum au avut loc 450 de dialoguri cu cetățenii și ne propunem ca până la finalul mandatului să ajungem la 500 de dialoguri. Deci, suntem pregătiți să dăm curs propunerii președintelui Macron”, a mai spus Jean-Claude Juncker.

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *