Deputatul PNL Ionuț Stroe: În urma modificărilor aduse asupra Directivei privind lucrătorii detașați, vor fi discriminate firmele româneşti care lucrează în afară, iar lucrătorii români detaşați îşi pot pierde locurile de muncă

Parlamentarul liberal Ionuț Stroe a susținut marți o declarație de presă la Palatul Parlamentului în care a atras atenția asupra modificărilor la Directiva privind lucrătorii detașați. Politicianul avertizează că firmele româneşti care lucrează în afară vor fi afectate, iar lucrătorii români detaşați îşi pot pierde locurile de muncă. 

Redăm mai jos comunicatul integral transmis de Ionuț Stroe:

”Am susținut astăzi o declarație de presă la Palatul Parlamentului, în care am atras atenția asupra modificărilor la Directiva privind lucrătorii detașați. Consider că în urma acestor modificări vor fi discriminate firmele româneşti care lucrează în afară, iar lucrătorii români detaşați îşi pot pierde locurile de muncă. Dreptul de a munci în alte țări UE este cel mai important beneficiu dobândit în urma aderării noastre la Uniunea Europeană. Zeci de mii de români sunt în pericol să îşi vadă acest drept afectat, iar ce mă îngrijorează şi mai tare este lipsa de reacție a Guvernului.

Luna aceasta vor începe negocierile între Comisie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru forma finală pe care o vor lua aceste modificări, dar liniile mari au fost deja decise.

Un aspect este că perioada de detașare va scădea considerabil. Actualmente, este de 24 de luni. Consiliul a adoptat o poziție care prevede numai 12 luni, cu posibilitate de extindere în anumite cazuri până la 18 luni. În plus, va fi afectat nivelul remunerației pentru muncitorii detașați. Acest proiect de modificare a Directivei 96/71 EC din 1996 e un mar otrăvit. Pentru noi, ca țară, există riscuri importante.

  • În primul rând, aproape 50.000 de români vor deveni mai puțin competitivi pe piața muncii din Vest. Un studiu realizat de Labour Mobility Initiative arată că cel puțin 2/3 din numărul muncitorilor detașați își vor pierde locul de muncă sau vor fi forțați înspre zona gri sau neagră a economiei. Statele care au promovat această modificare, ca de exemplu Franța, au comunicat public că urmăresc prin asta eliminarea competiției pe piața muncii pentru proprii cetățeni. Din păcate, libera circulație a forței de muncă și a serviciilor este etichetată în mod politicianist „social dumping”. Aceasta este o problemă falsă! Conform cifrelor făcute publice de Comisie, numai o treime dintre muncitorii detașați pleacă din țări cu venituri scăzute înspre țări cu venituri ridicate. În Franța, de exemplu, procentul este de numai 23%, restul de 77 de procente provenind din țări cu venituri medii (32,7%) și mari (44,3%).
  • În al doilea rând, firmele românești vor fi discriminate, mai mult chiar decât astăzi. Felul cum firmele românești sunt tratate peste hotare e semnificativ. Deși suntem cei mai căutați pe piața forței de muncă, firmele noastre au primit în decursul acestui an controale peste controale. Scopul este clar: de a descuraja activitatea firmelor românești și contractarea lor de către parteneri europeni. Este un abuz!
  • În al treilea rând, bugetul nostru de stat va fi văduvit de sumele importante care ar trebui să se verse lună de lună sub formă de impozite și contribuții. Dar autoritățile din România par indiferente față de aspectul acesta. Să vă dau un exemplu. De câteva luni, Formularul A1, esențial pentru oricine vrea să muncească peste hotare, a devenit aproape imposibil de obținut. În condițiile în care Polonia emite această hârtie on-line în aceeași zi, Casa noastră de Pensii susține că are probleme tehnice sau că nu are suficient personal să proceseze aceste formulare. Practic, statul român este cea mai mare piedică pentru cetățenii români care vor să lucreze în străinătate prin detașare. Ne privam singuri de venituri importante la buget.

Când vor intra în vigoare aceste modificări, în UE se va legaliza o formă de protecționism și izolaționism care e în contradicție flagrantă cu libertățile fundamentale: libera circulație a persoanelor și serviciilor. În plus, va fi călcat în picioare și principiul de bază al economiei de piață, anume că libera competiție este cea care decide prețul unui serviciu, nu Guvernul.

Dar veștile proaste nu se opresc aici! În cadrul Consiliului Uniunii Europene există Grupul de Lucru pentru Probleme Sociale (Working Party on Social Questions), care lucrează la o inițiativă de modificare a Regulamentului (EC) No 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care e cel mai important document în ceea ce privește drepturile sociale ale cetățenilor europeni care lucrează în alte state decât cele de origine. Din păcate, textul propunerii nu este încă public (ST 13458 2017 INIT // Interinstitutional File: 2016/0397 (COD) ), dar după informațiile pe care le am, vor fi afectate multe aspecte care țin de inserția pe piața muncii, alocațiile, beneficiile sociale și așa mai departe. Din grupul acesta de lucru fac parte experți din fiecare țară membră. Experții noștri guvernamentali de ce nu ne țin la curent cu ce se are în vedere într-un domeniu atât de important pentru țara noastră? Cetățenii europeni sunt egali în drepturi, indiferent de țara de origine. Pentru a apăra drepturile românilor, e esențial să cunoaștem sensul dezbaterilor europene.

Este total nepotrivit ca Uniunea Europeană să ia măsuri care să îi afecteze competitivitatea economică, tocmai acum când începem să lăsăm în urmă efectele crizei economice. Dar și mai grav e că asemenea măsuri ar putea să adâncească faliile dintre Vechea și Noua Europă. Conform unor sondaje recente, românii consideră că dreptul de a munci peste hotare este cel mai important beneficiu pe care l-am dobândit în urma aderării la UE. Orice acțiune care afectează acest drept fundamental riscă să scadă din simpatia pe care noi o simțim pe bună dreptate față de Uniunea Europeană.”

Citiți și:  Presa franceză consemnează prima victorie europeană a președintelui Emmanuel Macron: Reforma directivei lucrătorilor detașați, dovada unei ”Europe care protejează”

Cei mai mulți lucrători detașați (aproximativ 85%) ajung în țări din Europa de Vest, precum Germania, Franța, Belgia (aici ajung peste 50% dintre muncitori). Țările care trimit cei mai mulți lucrători detașați sunt Polonia (463.174 de lucrători), Germania (418.908) și Franța (177.674). Potrivit datelor puse la dispoziție UE și analizate de Calea Europeană, la nivelul Uniunii sunt 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care numai 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, doar 46.871 sunt români. Aceștia lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751). (mai multe detalii aici)

Revizuirea directivei a reprezentat principala miză a primei vizite în regiunea Europei Centrale și de Est a președintelui Emmanuel Macron. La acel moment, presa franceză consemna că liderul francez nu a primit un ”cec în alb” de la Klaus Iohannis privind directiva detașării lucrătorilor.

În negocierile privind reforma directivei lucrătorilor detașați de la nivelul Consiliului, principalele elemente pe care România le-a dorit tranșate în textul revizuit se refereau la modul de reglementare a detașărilor de lungă durată (o perioadă nu mai mică de 24 de luni), remunerația, sumele acordate lucrătorilor detașați (inclusiv transport, cazare, diurnă), neincluderea transportul rutier internațional în pachetul de tranziție și o perioadă de tranziție privind aplicarea directivei de patru ani.

Citiți și: Reforma Directivei privind lucrătorii detașați. Parlamentul European, pregătit să înceapă negocierile cu statele membre

 

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *