Connect with us

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg: NATO și Rusia se vor reuni pe 13 iulie, imediat după summitul de la Varșovia

Published

on

Consiliul NATO-Rusia se va reuni la câteva zile după summitul NATO de la Varșovia, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Reuniunea va avea loc pe 13 iunie la cartierul general al Alianței de la Bruxelles, imediat după summitul NATO de la Varșovia, mai precizează sursa citată.

FOTO: NATO

FOTO: NATO

”Consiliul NATO-Rusia poate juca un rol important în calitate de forum de dialog și schimb de informații pentru a reduce tensiunile și a spori previzibilitatea”, a declarat Stoltenberg, care a punctat că ”domeniul cooperării practice rămâne suspendat, însă menținem canalele pentru dialog politic deschise”.

”Discuția noastră se va concentra pe criza din și în jurul Ucrainei și necesitatea de implementare completă a Acordurilor de la Minsk. Vom aborda și chestiunea activităților militare, cu o atenție particulară pentru transparență și reducerea riscurilor, precum și situația de securitate din Afganistan”, a conchis liderul Alianței.

Transparența și reducerea riscurilor sunt principalele două subiecte ce au fost abordate și la precedenta reuniune. Pe 20 aprilie, după doi ani în care discuțiile Consiliului NATO-Rusia au fost suspendate, cei 28 de ambasadori ai țărilor membre NATO și ambasadorul Rusiei pe lângă Alianța Nord-Atlantică, Aleksandr Grușko.

Urmăriți și VIDEO NATO și Rusia rămân în dezacord: ”Nu vom reveni la o cooperare practică cu Rusia. Aliații nu recunosc anexarea ilegală a Crimeei”

NATO și Rusia au dezacorduri profunde și persistente. Întâlnirea de azi nu a schimbat acest lucru. Aliații NATO susțin cu fermitate că nu vom reveni la o cooperare practică cu Rusia, până ce aceasta nu revine la respectarea dreptului internațional. Dar vom menține liniile de comunicare deschise. Când tensiunile sunt la cote înalte, dialogul politic este necesar pentru a ne discuta divergențele și pentru a reduce riscurile incidentelor militare”, a declarat Jens Stoltenberg la finalul acelei reuniuni.

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

La summitul de la finalul acestei săptămâni, cei 28 de lideri ai Alianței sunt așteptați să ia decizii importante care să determine consolidarea flancului estic al Alianței. Statele membre vor urma să decidă asupra amplasării a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la Varșovia, șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre vor dechide și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Nu excludem ca activitatea şi prezenţa militară NATO în apropiere de frontiera rusă să crească semnificativ după summitul de la Varşovia“, a afirmat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în contextul pregătirii unei reuniuni cu Alianța Nord-Atlantică după summitul din Polonia.

Consolidarea poziției NATO a fost demarată în 2014 în fața unei Rusii considerate “mai agresive” după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei, fiind una fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

Published

on

© Andrei Muraru - Facebook

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, salută inițiativa senatorului american, Jeanne Shaheen, de a introduce în Senatul american proiectul de lege privind securitatea Mării Negre – Black Sea Security Act of 2022.

„Alături de Secretarul de Stat din cadrul MAE, Iulian Fota, am întâlnit-o săptămâna trecută pe doamna senator pentru a-i mulțumi pentru inițiativa lăudabilă, cu atât mai mult cu cât elaborarea unei Strategii a SUA pentru Marea Neagră reprezintă o temă constantă promovată de România în ultimii ani”, a transmis ambasadorul român într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Andrei Muraru explică importanța acestui proiect legislativ: „Acesta solicită Administrației de la Washington o politică mai robustă a SUA față de regiunea Mării Negre, inclusiv creșterea sprijinului pentru regiune din partea SUA, NATO și UE, asigurarea unei prezențe permanente și durabile pe Flancul Estic, precum și dezvoltarea relațiilor economice dintre SUA și regiunea Mării Negre.”

„Legea solicită elaborarea, în termen de 12 luni, a unei strategii a SUA inter-agenții, urmărind creșterea angajamentului SUA pentru țările din regiune, dezvoltarea asistenței militare și coordonării cu NATO și UE, aprofundarea relațiilor economice, întărirea democrației și securității economice și energetice. Procesul inter-agenții trebuie să identifice inclusiv resursele necesare implementării strategiei pentru perioada 2024-2026”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit ambasadorului român, a fost discutată importanța strategică a regiunii noastre și relevanța continuării sprijinului solid pentru Ucraina.

Totodată, eforturile României pentru exportarea cerealelor din Ucraina au fost totodată apreciate de oficialul american.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

Published

on

© MAE

România, prin ministrul său de externe, Bogdan Aurescu, ”condamnă ferm acțiunile militare ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”.

”Astfel de acțiuni nesăbuite sunt iresponsabile și comportă riscuri pentru întreaga Europă”, a precizat șeful diplomației române într-un mesaj publicat pe Facebook.

Îngrijorări au venit și din partea Uniunii Europene.

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Ministerul rus de Externe a făcut cunoscut luni că este dispus să faciliteze o vizită a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară, pe care trupele ruse o controlează practic încă de la începutul campaniei militare din Ucraina.

De cealaltă parte, Ucraina a acuzat Rusia că atacă centrala nucleară şi creează o ”situaţie extrem de periculoasă pentru toată Europa”.

Conform relatărilor Energoatom, compania publică ucraineană din domeniul energiei, centrala nucleară din Zaporojie funcţionează marţi cu riscul încălcării standardelor de siguranţă împotriva radiaţiilor şi la incendiu, informează Unian, citat de Agerpres.

Ca urmare a bombardamentelor ruseşti, unitatea de azot-oxigen şi clădirea auxiliară de la unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Zaporojie au fost grav avariate. Riscurile de scurgere de hidrogen şi de emisii de substanţe radioactive persistă, iar pericolul de incendiu este, de asemenea, mare, subliniază Energoatom.

Continue Reading

RUSIA

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Published

on

© European Union 2022

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Politico Europe.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Cu o zi în urmă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să introducă o interdicție de călătorie pentru ruși.

”Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat luni, adăugând că rușii ar trebui ”să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.

Kallas a subliniat că majoritatea intră în UE prin granița estică a UE cu Rusia, ceea ce reprezintă o povară pentru Estonia, Letonia și Finlanda, acestea fiind ”singurele puncte de acces”.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarat luni că ”poziția sa personală este că turismul ar trebui să fie restricționat” și că se așteaptă ca această problemă să fie discutată la următoarele summituri ale liderilor UE.

”Nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști. Nu este corect”, a declarat ea pentru postul public național de televiziune din Finlanda, Yle.

La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de măsură, declarând într-un interviu anterior pentru Politico că țările UE ar trebui să limiteze eliberarea de vize pentru ruși, cu excepția cauzelor de natură umanitară.

Uniunea Europeană a impus deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, printre aceste măsuri restrictive numărându-se și închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse și înmatriculate în Rusia, dar nu și închiderea căii rutieră. Astfel, turiștii ruși pot călători în UE cu ajutorul mașinii sau autocarului. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA8 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending