Connect with us

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

NATO și Uniunea Europeană au demarat planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa, a anunțat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni a miniștrilor Apărării aliați cu Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini, și omologii lor din Finlanda și Suedia. Oficialul aliat a punctat că UE a prezentat deja un plan de investiții în acest sens și a reamintit că NATO a adoptat joi o importantă decizie în acest sens prin înființarea comandamentului logistic de la Ulm (Germania) pentru mobilitate militară în Europa.

”Am început procesul”, a spus Stoltenberg într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, adăugând că la summitul din luna iulie va semna împreună cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o nouă Declarație Comună NATO-UE, la doi ani distanță de la cea de la Varșovia.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro cu privire la latura specifică a acestei cooperări, secretarul general al Alianței a precizat că NATO a transmis solicitările sale către UE și a insistat asupra coerenței acestor eforturi.

Am început procesul. UE a prezentat un plan de acțiune și finanțare pentru investiții în infrastructură. Este important ca aceste investiții în poduri, drumuri și tuneluri să fie coerente în raport cu cerințele necesare pentru a muta echipamentele militare și personalul NATO. Am transmis președințiilor Juncker și Tusk solicitările NATO, iar UE și NATO au început să lucreze la nivel tehnic pentru a ne asigura că ceea ce facem la nivelul mobilității militare să fie în întregime coerent”, a detaliat Stoltenberg.

Referirile înaltului oficial aliat la această temă, pe care în dese rânduri a catalogat-o drept emblematică pentru cooperarea NATO-UE, survin în urma unei dinamici concrete, de la pregătirea acestei decizii la reuniunile miniștrilor Apărării din noiembrie 2017 și februarie 2018 și până la lansarea de către Comisia Europeană, în martie 2018, a unui plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene.

Planul, la care s-a referit și Jens Stoltenberg, conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative. 

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Din cele trei domenii de acțiune prezentate de executivul UE, cel al infrastructurii de transport reprezintă cea mai mare provocare pentru România, țară parte a proiectului mobilității militare de la nivelul Uniunii sub egida PeSCo, dar și stat membru NATO care. CaleaEuropeana.ro a analizat în luna martie semnificațiile strategice pentru România ce decurg din acest proiect al mobilității militare. Un exemplu este dată de faptul că prin unul din cele două coridoare de transport europene la care România este racordată, țara noastră este legată de cel mai important port nordic din UE – Hamburg (coridorul Orient/est-meditaranean), dar și de zona Frankfurt – Stuttgart din Germania, acolo unde este găzduit Comandamentul militar al Statelor Unite în Europa (EUCOM). Totodată, ca urmare a deciziei NATO de a amplasa comandamentul pentru mobilitate militară la Ulm, această structură se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM de la Stuttgart.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Deciziile cu privire la cooperarea NATO-UE agreate la această reuniune ministerială se subsumează deciziilor de joi, când miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au decis amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Măsurile agreate de aceștia și care vor fi supuse unei decizii formale la summitul din 11-12 iulie vizează realizarea unei posturi de descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns, întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianței.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

Published

on

© European Union, 2014/ Source: EC - Audiovisual Service

România a început sâmbătă, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii Transgaz.

“Astăzi (sâmbătă – n.r.), la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze.

Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni.

Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chişinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova.

Transportul de gaze din România și către Republica Moldova completează eforturile Bucureștiului pentru securitatea energetică a țării vecine după ce România asigură Republica Moldova, încă de la începutul lunii noiembrie, cu energie electrică în proporție de aproape 90 la sută prin contractele comerciale, de pe bursa de electricitate și în baza contractului de avarie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

Published

on

© President Biden/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a avut vineri o scurtă întrevedere, la Boston, cu prinţul William, moştenitorul tronului Marii Britanii, înainte ca prinţul de Wales să prezideze în cursul serii o gală privind schimbările climatice, relatează sâmbătă AFP şi Reuters.

Joe Biden şi prinţul William şi-au strâns mâinile şi au făcut o scurtă plimbare, înainte de o întrevedere privată care s-a desfăşurat la Biblioteca şi Muzeul prezidenţial John F. Kennedy.

Cei doi urmau să discute despre “obiectivele climatice comune” şi “prioritizarea problemelor legate de sănătatea mintală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, înainte de întrevedere, relatează Reuters.

“Bun venit în Statele Unite, Prințul William”, a scris Joe Biden, pe Facebook

Prinţul şi prinţesa de Wales, William şi Kate, au încheiat vineri prima lor vizită în Statele Unite din 2014. Vizita de trei zile a cuplului britanic a fost prima în străinatate de la moartea reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie.

La finalul vizitei în Statele Unite, prinţul de Wales, în vârstă de 40 de ani, s-a întâlnit pentru a discuta despre schimbările climatice cu preşedintele Biden, la Boston, oraş istoric şi simbol al colonialismului britanic până la Războiul de independenţă al Statelor Unite la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

“A fost minunat să mă întâlnesc cu președintele SUA, în Boston, în această după amiază”, a scris și Prințul de Wales, pe Twitter.

Continue Reading

SUA

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

Published

on

© Secretary of Defense/ Twitter

SUA și-a făcut cunoscut vineri noul bombardier strategic stealth B-21 ‘Raider’, un aparat capabil să opereze fără echipaj şi să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acţiune, utilizând de asemenea armament clasic, informează France Presse, potrivit Agerpres.

Pentagonul intenţionează să se doteze cu cel puţin 100 de exemplare din acest avion de înaltă tegnologie, conceput de grupul industrial Northrop Grumman. Aparatul, care a fost prezentat la Palmdale, în California, îşi va efectua primul zbor în 2023.

“B-21 Raider este primul bombardier strategic în mai bine de trei decenii. Este o dovadă a avantajelor de durată ale Americii în ceea ce privește ingeniozitatea și inovația. Și este o dovadă a angajamentului pe termen lung al Departamentului de a construi capabilități avansate care vor fortifica capacitatea Americii de a descuraja agresiunea, astăzi și în viitor”, a declarat, în cadrul ceremoniei de prezentare, secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

În prezent, a indicat Austin, consolidarea și susținerea descurajării se află în centrul Strategiei de apărare națională a Statelor Unite. Avionul “este o dovadă a strategiei noastre de descurajare – cu capacitățile care să o susțină, de fiecare dată și oriunde”, a completat șeful Pentagonului.

Avionul, care ar urma să coste aproximativ 700 milioane de dolari pe exemplar, este primul bombardier comandat de armata americană de mai multe decenii. El urmează să înlocuiască progresiv modelele B-1 şi B-2, bombardiere ale căror prime decolări datează din perioada Războiului Rece.

Aparatul B-21 va deveni astfel un element-cheie al “triadei nucleare” americane, compusă din rachete şi bombe care pot fi lansate de pe uscat, de pe mare şi din aer.

Armata americană nu doreşte să dezvăluie prea multe informaţii despre capacităţile avionului B-21, ale cărui multe caracteristici tehnice rămân secrete. Dar acest nou model ar urma să prezinte progrese semnificative în raport cu flota aeriană existentă.

Bombardierul va oferi în special posibilitatea de a fi pilotat fără echipaj la bord.

La fel ca majoritatea modelelor recente din armata americană, în special avioanele de vânătoare F-22 şi F-35, aparatul B-21 va fi invizibil.

Această tehnologie, care permite minimizarea detectării unui aparat de către radare, datorită formei avionului şi a materialelor din care este construit, există de mai multe decenii. Dar, potrivit fabricantului Northrop Grumman, bombardierul va fi un avion “invizibil de nouă generaţie”, care utilizează “noi tehnici şi materiale” încă nedivulgate publicului.

Supranumele său, ‘Raider’, este inspirat dintr-un raid efectuat de colonelul James Doolittle pentru a bombarda Tokyo în 1942, prima lovitură americană asupra teritoriului japonez în cel de-al Doilea Război Mondial, ca represalii la atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane la Pearl Harbor, în Hawaii, cu un an mai devreme. 

Continue Reading

Facebook

U.E.11 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA20 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA23 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G723 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN2 days ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.2 days ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN2 days ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending