Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Este important să nu ne lăsăm intimidați de ascensiunea discursurilor extremiste și populiste

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj participanților la Consiliul Tineretului Partidului Popular European, în care afirmă că este important ca pentru Uniunea Europeană ca ascensiunea discursurilor extremiste și populiste să nu intimideze. Șeful statului a susținut, totodată, că România își propune să fie o sursă de stabilitate și democrație în regiune.

” (…) Este, cu siguranță, nevoie de implicarea tinerilor în găsirea de soluții pentru provocările serioase cu care se confruntă astăzi proiectul european. Experiența mea de om politic și de Președinte al României m-a făcut să văd cu claritate care sunt beneficiile implicării tinerilor în deciziile politice și în actul de guvernare: de la înaltul grad de profesionalizare pe domenii specifice, până la participare activă și deschiderea pentru dialog prin mecanisme flexibile și inovatoare. Mai mult, am obținut mandatul de Președinte al României şi datorită mobilizării la vot a tinerilor, şi de aceea mă bazez pe ei pentru a îndeplini multe din proiectele de reformă din programul meu, iar în momentele critice pentru guvernare au fost parteneri de dialog deosebit de valoroși”, le-a transmis șeful statului tinerilor prezenți.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Proiectul european, dar și sistemele politice naționale, traversează astăzi dificultăți care sunt, în opinia mea, înrădăcinate mai curând în deficitul democratic despre care vorbim de decenii, și mai puțin în natura specială a crizelor cu care ne confruntăm. Criticile privind mecanismele europene rigide, ineficiente și insuficiente, reflectă, de fapt, nivelul înalt de așteptare privind dialogul real, consultarea și participarea, dublate de transparență și de răspundere politică. Iar istoria ne arată că tinerii sunt cei mai deschiși, în mod natural, către aceste valori și cei mai dispuși să le respecte în calitatea lor de cetățeni sau de lideri politici.”, a susținut președintele.

Șeful statului a susținut că neîncrederea, resemnarea sau temerile sunt indicii ale unei “crize de legimitate politică cauzate de deficitul democratic”.

“Lipsește sentimentul că sunt consultați și ascultați, că cei care decid, răspund apoi politic. Criza de legitimitate pune sub semnul întrebării deciziile luate la nivel național sau comunitar și se concretizează în susținere oferită soluțiilor populiste, în ascensiunea forțelor extremiste, în opțiunea pentru poziții anti-sistem, în replieri cu valențe naționaliste și xenofobe”, afirmă Iohannis.

”Cu toate acestea, nevoia de pace și prosperitate, idealuri care i-au inspirat pe fondatorii Uniunii și care reprezintă rațiunea acesteia de a fi, sunt aceleași și astăzi. În mod egal, valorile europene, valori ale democrației liberale și ale dreptei, nu și-au pierdut susținerea cetățenilor. Euroscepticismul și extremismul se dezvoltă tocmai pentru că aceste valori sunt puse în practică uneori prea rar sau prea formal, mai ales în momente de criză. Nu ar trebui să uităm că instrumentele democrației liberale sunt extrem de eficiente pentru a lua și legitima decizii, tocmai în momente critice și pe teme critice.

Aici rezidă, de fapt, principala soluție în a aborda pericolele externe cu care se confruntă azi Uniunea: depășirea provocărilor din interiorul proiectului european enumerate mai sus.

Cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect. Am spus-o de nenumărate ori, un astfel de scenariu este inacceptabil pentru noi. Tocmai aceste provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar ne amintesc şi că există ceva mai puternic ce ne ţine împreună. Realizările proiectului european nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acțiune comună și continuă ar fi o mare eroare.” a continuaat președintele.

”De altfel, România își propune să fie o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată cum este cea a noastră, inclusiv prin loialitatea față de valorile și principiile proiectului european. Mă bucur, de altfel, să constat că cetățenii români susțin cu tărie proiectul european. Sprijinim, de asemenea, eforturile statelor ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia pentru integrarea pe traseul european, dar și extinderea Uniunii către Balcanii de Vest.

Criticile privind criza de legitimitate și deficitul democratic sunt prea mult îndreptate către instituții, însă soluțiile vor veni tot din zona cetățenilor și a partidelor – actorii principali în democrația liberală. Partidele trebuie să-și revitalizeze funcția de canale de transmisie între cetățeni și instituții. Vedem azi o creștere a interesului cetățenilor, în special al celor tineri, pentru forme noi de participare și implicare, flexibile și neconvenționale. În opinia mea, aceasta este o oportunitate pentru partidele politice de a se reconecta la societate și de a guverna eficient, revitalizând astfel solidaritatea și principiile pe care se bazează proiectul european.

Nu cred într-o criză a ofertei și soluțiilor politice ale partidelor tradiționale, în mod particular ale dreptei, ci într-un deficit de atenție și de comunicare în relația dintre partide şi cetățeni. Participarea politică, în sensul ei clasic, a fost cheia succesului dreptei în România, în fiecare din momentele cheie ale istoriei noastre postcomuniste, inclusiv în alegerile prezidenţiale din 2014, când am câştigat mandatul de Președinte al României.  Cel mai probabil, istoria statelor din care proveniți oferă o lecție similară.

Este important să nu ne lăsăm intimidați de ascensiunea discursurilor extremiste și populiste. Lideri politici maturi, lideri ai partidelor politice cu repere doctrinare solide, așa cum sunt cele care aparţin dreptei europene şi în special Partidului Popular European, știu că partidele extremiste nu pot oferi soluții reale problemelor curente ale cetățenilor și statului; nu propun politici fezabile în educație, sănătate, infrastructură, etc. Dar forța acestei convingeri poate fi transmisă doar dacă și-au construit parteneri de dialog în societate.

Mesajul meu de azi către dumneavoastră este unul de solidaritate, de încredere şi de susţinere a proiectului european și a dreptei europene, încurajându-vă să multiplicați scenele și partenerii de dialog la nivel național și european. Numai împărtăşind cunoştinţe, competenţe şi idei, cu mult dincolo de granițele lumii politice, pot fi identificate soluțiile la provocările pe care le trăim azi în Europa și în întreaga lume.

În încheiere, permiteţi-mi să vă urez să aveţi în aceste zile, în întâlnirea dumneavoastră de la Bucureşti, discuţii fructuoase care să ducă la o revitalizare a discursului şi acţiunii politice a dreptei europene. Mult succes!”

.

.

POLITICĂ

Marcel Ciolacu, recunoscător președintei Parlamentului European pentru spriijnul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a efectuat o vizitiă oficială la Bruxelles unde s-a întâlnit cu înalți oficiali europeni, printre care președinta Parlamentului European și cancelarul german Olaf Scholz. Cu acest prilej, președintele PSD i-a mulțumit Robertei Metsola pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. 

„Îi mulțumesc președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru sprijinul oferit României în vederea aderării la spațiul Schengen. Modul în care autoritățile române au gestionat situația de la granița de Est a Uniunii Europene, în contextul actualelor tensiuni regionale, demonstrează suplimentar faptul că Romania îndeplinește, de facto, toate condițiile pentru a fi acceptată în spațiul Schengen”, a precizat Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook. 

De asemenea, acesta a transmis că România își dorește o nouă rezoluție care să „ne susțină demersul la nivel european și care să fie votată pe parcursul următoarei președinții a Consiliului UE.”

În ședința de ieri a Partidului Socialist European (PES), Marcel Ciolacu a susținut necesitatea acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova: „Totodată, am pledat pentru proiectul României de a deveni un jucător regional activ, un hub pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii, pornind de la reconstrucția Ucrainei”, a mai transmis acesta. 

Citiți și: Marcel Ciolacu va pleda, la Bruxelles, pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru R. Moldova și Ucraina și va cere sprijin pentru aderarea României la Schengen

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă salută acordarea statutului de țări candidate Ucrainei și R. Moldova: România va fi alături de cetățenii lor și ai Georgiei în calea lor europeană

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, subliniind că România va fi alături de cetăţenii din cele două state şi Georgia în parcursul lor european.

“Salut decizia istorică a Consiliului European. România va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei în calea lor europeană”, a scris Nicolae Ciucă, joi seară, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, dar și de președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

În ceea ce privește Georgia, Consiliul European s-a declarat “pregătit să acorde Georgiei statutul de țară candidată după ce vor fi abordate prioritățile specificate în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Georgiei”.

Progresul fiecărei țări către Uniunea Europeană va depinde de meritele proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

Citiți și “De 27 de ori da!”. Reacții ale liderilor UE după ce au acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderare

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Albania are în plan să solicite UE ca cererea sa de aderare să fie tratată separat de cea a Macedoniei de Nord în cazul în care nu se vor înregistra progrese în privința parcursului european al celor două state din Balcanii de Vest, după reuniunea de săptămâna viitoare a liderilor europeni, a declarat premierul Edi Rama, într-un interviu acordat publicației Politico.

De altfel, premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca summitul UE de săptămâna viitoare să deschidă calea pentru ca țara sa să înceapă negocierile de aderare la UE, dând vina pe Bulgaria.

Toate guvernele UE au convenit încă din martie 2020 să dea undă verde Albaniei și Macedoniei de Nord pentru a începe negocierile de aderare. Cu toate acestea, discuțiile nu au început încă, deoarece Bulgaria face presiuni pentru concesii din partea Macedoniei de Nord într-o dispută între cele două țări privind limba, istoria și identitatea.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, UE preferă să analizeze împreună ofertele de aderare ale Albaniei și Macedoniei de Nord, astfel încât și Tirana este practic blocată.

UE a acordat statutul de candidat Macedoniei de Nord în 2005 și Albaniei în 2014, dar negocierile cu ambele țări nu au început încă.

Citiți și Olaf Scholz cere UE să demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania pentru a-și îndeplini promisiunea de integrare a Balcanilor de Vest

În context, Rama s-a declarat pesimist.

„Nu am așteptări. Nu cred că se va întâmpla ceva. Albania și Macedonia de Nord nu vor începe în mod oficial negocierile de aderare”, a declarat el la Tirana.

Întrebat dacă vreunul dintre liderii UE a dat un semnal că discuțiile ar putea începe în curând, Rama a răspuns: „Ce semnale pot da? Nu este vorba despre ei. Este vorba din nou despre Bulgaria. Toți sunt de acord, toată lumea susține, toți cred că acest lucru ar trebui să se întâmple și că ar fi trebuit să se întâmple deja. Dar marja lor de manevră este limitată de Bulgaria.”

Premierul albanez a declarat că nu se așteaptă ca liderii bulgari să își schimbe poziția, deoarece au făcut din această dispută o problemă atât de mare încât este foarte dificil să facă concesii.

„Aceasta este o spirală. Au intrat într-o spirală. Și este foarte, foarte dificil să iasă din această spirală”, a declarat Rama, care va participa la Bruxelles la o reuniune a liderilor din Balcanii de Vest și din UE înainte de summit.

Oficialii bulgari își apără poziția, insistând că doresc pur și simplu ca Macedonia de Nord să își onoreze angajamentele anterioare și să caute să protejeze drepturile bulgarilor din țară, scrie Politico.

La rândul său, Macedonia de Nord susține că face eforturi de bună credință la cererea Sofiei și subliniază că o dispută bilaterală nu ar trebui să împiedice începerea negocierilor dintre UE și un viitor membru.

Rama a confirmat că, dacă nu se înregistrează progrese în această lună, va cere ca cererea de aderare a Albaniei să fie analizată separat de cea a Macedoniei de Nord, o măsură pe care UE a fost până acum reticentă să o ia. Oficialii susțin că stabilitatea regională ar fi mai bună dacă cei doi vecini ar avansa împreună.

„Dacă nu se întâmplă nimic în iunie, vom dori să fim separați de acest cuplu care se pierde în interpretare”, a declarat Rama. „Sunt convins că asta este ceea ce trebuie să facem, iar apoi dacă (liderii UE) vor fi de acord sau nu, vom vedea”, a adăugat acesta.

De asemenea, în același interviu, Rama a susținut ideea președintelui francez Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, o organizație care va fi deschisă atât membrilor, cât și celor care nu sunt membri.

Macron și-a formulat planul în parte ca răspuns la războiul din Ucraina, propunând comunitatea ca o modalitate de a integra Kievul mai rapid în structurile politice europene decât lungul proces de aderare la UE.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA19 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending