Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Axa Varșovia-București, linia de stabilitate în Europa de Est / Președintele Poloniei: Reuniunea cu Klaus Iohannis reprezintă pentru mine o închidere simbolică a summitului NATO

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Varșovia – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a participat, imediat după summitul NATO de la Varșovia, la o întrunire bilaterală cu omologul său polonez, Andrzej Duda, în care au discutat rezultatele summitului NATO și prezența consolidată și adaptată la întreg flancul estic, dar și despre abordarea comună româno-poloneză în ceea ce privește protejarea intereselor cetățenilor români și polonezi din Marea Britanie.

Suntem amândoi hotărâți să ne implicăm în negocierile care vor avea loc pentru a rezolva în modul cel mai bun situația cetățenilor noștri care trăiesc și muncesc în Marea Britanie”, au declarat ambii președinți.

Totodată, liderul de la Varșovia a ținut să precizeze că reuniunea cu președintele român este un ”pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit”.

Această reuniune cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit

UPDATE 10 iulie, ora 14.00

Declarația președintelui Poloniei, Andrzej Duda:

Cu mare bucurie l-am întâmpinat la această reuniune pe domnul Preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, cu mare bucurie din cauza faptului că, aşa cum ştiţi foarte bine, ieri în Varșovia s-a terminat Summitul Alianţei Nord Atlantice, care a adoptat unele hotărâri foarte importante pentru Europa Centrală şi de Est, nişte hotărâri pentru aşa numitul Flanc Estic al NATO, prin prezenţa înaintată care a fost stabilită la acest Summit. Această reuniune cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis pentru mine personal este o închidere simbolică a acestui Summit. Şi explic de ce. Aşa cum rețineți, în luna noiembrie a anului trecut, la Bucureşti, a avut loc reuniunea celor nouă state ale părţii noastre a Europei, care aparţin Alianței Nord Atlantice. Noi am vorbit acolo despre planurile noastre, despre viziunea noastră de dezvoltare a Alianței Nord Atlantice şi despre nevoile noastre, având în vedere mediul care se schimbă în domeniul securităţii. Acest Summit a fost co-iohannis duda2organizat de către Preşedintele Klaus Iohannis ca şi gazdă a acestui loc, şi de către mine, şi noi amândoi eram organizatori ai acestei reuniuni, reuniune care a fost importantă nu numai pentru noi dar s-a dovedit foarte importantă şi pentru  hotărârile care au fost adoptate ieri şi alaltăieri la Varşovia, pentru că acestea sunt convergente cu ceea ce am stabilit atunci în cadrul declaraţiei noastre de la Bucureşti. De aceea, această reuniune cu domnul Preşedinte este o închidere simbolică a acestui drum care ne-a adus împreună spre Summitul de ieri şi de alaltăieri din Varşovia şi spre hotărârile care au fost adoptate, şi prin colaborarea noastră, sau prin reuniunea noastră aş dori să vă mulţumesc pentru această colaborare, pentru că am simţit un succes comun, pe care l-am văzut.

Dar Summitul s-a încheiat, noi mergem mai departe şi am vorbit despre aceste chestiuni importante, care sunt executarea hotărârilor Summitului Alianţei Nord Atlantice. Mulţumesc foarte mult că dumneavoastră, domnule Preşedinte, alaltăieri aţi declarat că în cadrul Enhanced Forward Presence va fi trimisă în Polonia o companie a armatei din România pentru a consolida forţele Alianței care vor staţiona în ţara noastră. Mulţumesc foarte mult domnule Preşedinte pentru această declaraţie, noi vom dori să adâncim colaborarea militară cu România.

Am vorbit, de asemenea, despre Brexit, despre impactul pe care Brexit poate să-l aibă asupra Uniunii Europene, dar înainte de toate am vorbit şi despre situaţia cetăţenilor noștri în Marea Britanie pentru că această situaţie, şi pentru Preşedintele Klaus Iohannis, şi pentru mine, este foarte importantă. Avem aproape un milion de polonezi în Marea Britanie, o jumătate de milion de români în Marea Britanie, de aceea aceştia sunt într-o situaţie similară – acolo locuiesc, acolo muncesc, acolo îşi realizează activitatea  şi au dreptul ca drepturile lor să fie respectate, să nu fie reduse, limitate. Vorbim cu domnul Preşedinte cu unica voce şi mă bucur foarte mult că pot să contez pe colaborarea cu domnul Preşedinte, să avem grijă împreună de interesele concetăţenilor noştri din Marea Britanie. Cum se va dezvolta situaţia după referendum nu se ştie, sunt nişte riscuri, știm foarte bine că  unii sunt foarte nemulţumiţi de referendum, mai ales scoţienii, şi nu ştim înspre ce direcţie vor fi luate activităţile Uniunii Europene. Ştim cu toţii că Brexit îşi va spune cuvântul şi asupra situaţiei în Uniunea Europeană, de aceea trebuie să analizăm cum modificările care vor avea loc în cadrul Uniunii Europene vor influenţa situaţia în ţările noastre.

De la început, de când am devenit Preşedintele Poloniei, noi am iniţiat şi adâncim în continuare colaborarea noastră. Este  foarte valoros pentru noi. România este un partener foarte apropiat şi cred că acest lucru va aduce multe avantaje pentru ţara noastră, pentru concetăţenii noştri.  Mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte!

Am vorbit, de asemenea, despre chestiuni legate de securitate, despre Republica Moldova, cum putem consolida procesele democratice în Republica Moldova, pentru ca reformele în această ţară să progreseze, ca această ţară să fie sigură, să fie apropiată din ce în ce mai mult de NATO, de Uniunea Europeană. România aici este cea mai interesată, este un vecin şi această chestiune este foarte importantă pentru securitate, pentru liniştirea situației În Ucraina. Acest interes deosebit al domnului Preşedinte în chestiunile legate de Moldova sunt fireşti. Dar şi pentru noi acest lucru este important pentru că trebuie să adâncim securitatea înspre Est, faţă de graniţele noastre. Aceste chestiuni sunt o provocare şi nu este o sarcină care ar fi nouă. Acestea au fost subiectele principale ale convorbirii noastre, vom continua aceste convorbiri pentru că mai avem câteva etape ale reuniunii noastre de astăzi. Încă o dată, domnul Preşedinte, din inimă vă mulţumesc pentru participarea la Summitul NATO, o participare activă, pentru toate declaraţiile depuse, pentru adoptarea hotărârilor ca şi ţara aliată, prin activitatea dumneavoastră şi România a asumat aceste obligaţii. Si mulţumesc foarte mult pentru drumul nostru comun spre Summitul de la Varşovia. Mulţumesc domnule Preşedinte.”

Declarația președintelui României, Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte, în primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru discuțiile care, acum pot să spun, ca de obicei, au fost foarte bune, multă substanță și cu concluzii comune de cea mai bună calitate. Această întâlnire pe care o avem astăzi are loc într-un context foarte special. Practic, noi doi astăzi am tras concluziile după Summitul NATO. Acest Summit NATO, domnule Președinte, pe care l-ați organizat, a fost un Summit foarte reușit, cu concluzii foarte bune pentru Polonia și pentru România, dar în general ceea ce s-a discutat și s-a concluzionat la Summit este extrem de important pentru securitatea noastră, a tuturor din NATO, și este extrem de important pentru securitatea noastră pe flancul estic. În acest context, domnule Președinte, dați-mi voie să vă felicit pentru felul în care ați știut să organizați și să duceți discuțiile în cadrul acestui Summit. Vă rog, de asemenea, să transmiteți aceste felicitări întregii echipe cu care ați lucrat și colaborat în organizarea acestui Summit. Putem să spunem că a fost o mare reușită pentru NATO, dar, cu certitudine, și pentru dumneavoastră și pentru Polonia.

iohannis poloniaÎncă de când, așa cum ați spus dumneavoastră, ați devenit Președinte, ne-am întâlnit și am găsit că împreună putem să ducem parteneriatul între țările noastre la un nivel mult mai ridicat și acest lucru s-a dovedit prima dată foarte vizibil în cadrul întâlnirii pe care am avut-o în noiembrie anul trecut la București, în Formatul București, pe care l-am organizat împreună și cred că bine am făcut, pentru că lucrurile pe care le-am pregătit atunci deja au arătat în ce direcție dorim să mergem împreună în organizarea Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Atunci, am inclus deja în Declarația Comună câteva linii pe care le-am reluat în cadrul Summitului NATO care tocmai s-a încheiat. Cred că cea mai importantă concluzie și în Formatul București, dar și în Formatul NATO de acum a fost că dacă mergem împreună mai departe, dacă colaborăm în domeniul securitar, evident și în domeniul economic, atunci această colaborare în sine reprezintă o foarte bună garanție pentru soliditatea și stabilitatea flancului estic, or acest lucru l-am convenit și astăzi și mergem cu certitudine împreună mai departe.

Summitul care s-a încheiat ieri cred că vine și cu o mare responsabilitate pentru noi, fiindcă deciziile s-au luat, dar implementarea lor stă în fața noastră și faptul că am discutat astăzi, domnule Președinte, împreună cum să procedăm la implementarea comună a acestor concluzii deja este un lucru excelent și cu certitudine vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a implementa ceea ce am decis împreună la acest Summit.

Faptul că s-a decis o abordare echilibrată a flancului estic este probabil cea mai bună veste pentru țările noastre și, din acest motiv, cred că forțele care au fost destinate pentru partea nordică și pentru partea sudică a flancului estic reprezintă un câștig pentru întregul flanc și această abordare echilibrată în sine este o garanție a stabilității în această parte a lumii. Am convenit să continuăm Formatul București și în toamna acestui an să se întâlnească miniștrii de externe la București pentru a pregăti următoarea întâlnire de la nivel înalt, următoarea întâlnire care probabil, și cred că împreună o vom organiza în 2017, când iarăși avem de pregătit ceva important pentru următorul Summit NATO, care va avea loc regular în 2018. Este adevărat că și în 2017 vom avea o întâlnire de tip Summit NATO, pentru a inaugura noul sediu NATO de la Bruxelles.

Foarte important și un punct deosebit de consistent pe agenda discuțiilor noastre a fost consolidarea legăturii transatlantice și cred că putem să vorbim foarte bine de o cooperare strategică româno-polono-americană. Este clar că o parte importantă din abordările noastre pe flancul estic se datorează acestei colaborări excelente pe care și Polonia o are cu Statele Unite ale Americii, și România o are cu Statele Unite ale Americii, și cred că și aici colaborarea în trei nu poate decât să aducă o abordare mai solidă, mai consistentă și soluții mai bune pentru țările noastre, pentru securitatea cetățenilor noștri, pentru securitatea cetățenilor Poloniei, pentru securitatea românilor și pentru buna funcționare a NATO.

Există un Format pe care l-am discutat astăzi, un Format regional, trilaterala Polonia-România-Turcia. Am convenit să continuăm acest Format și miniștrii de externe care au fost împreună cu noi astăzi la convorbirile oficiale ne-au confirmat că în această toamnă va avea loc o întâlnire a miniștrilor de externe la București pentru a găsi cele mai bune căi pentru a continua acest Format, care regional este important și vrem să păstrăm această colaborare.

Sigur, am vorbit despre schimburile economice și vreau în acest context doar să menționez, pentru că este un lucru care, până la urmă, are o importanță deosebită. În anul trecut, în 2015, schimburile între țările noastre au crescut cu 11%. Este mult. Este mult în condițiile în care economiile sunt foarte departe de acest ritm de creștere, chiar dacă, de exemplu, economia României a reușit totuși performanța de a ajunge la o creștere de aproape 4%. Am ajuns astfel la schimburi bilaterale de 4,5 miliarde de euro și totuși cred că aici mai este foarte mult potențial și noi ne străduim să convingem investitori polonezi să vină în România. Ne străduim să convingem și românii să vină în Polonia, iar recenta inaugurare, la 9 iunie, la Varșovia, a Camerei de Comerț și Industrie Polono-Române este un semnal foarte bun, este un câștig pentru această relație și cred că de aici vom putea merge foarte bine mai departe, domnule Președinte.

Brexit-ul, evident, că este o temă care apare la toate întâlnirile, nu numai la cele de la nivel înalt. După cum ați menționat deja, domnule Președinte, am avut deja o discuție foarte bună pe această temă și suntem amândoi hotărâți să ne implicăm în negocierile care vor avea loc pentru a rezolva în modul cel mai bun situația cetățenilor noștri care trăiesc și muncesc în Marea Britanie. Eu sunt foarte hotărât să rămân în continuare implicat, împreună cu domnul Președinte, într-un contact care ne permite să abordăm împreună chestiunea cetățenilor români și a cetățenilor polonezi din Marea Britanie. Nu pentru a exagera ceva, doar pentru a le proteja interesele, fiindcă românii noștri merg acolo să muncească și plătesc impozite și taxe, și același lucru este, evident, valabil și pentru polonezii care merg în Marea Britanie.

Parteneriatul Estic rămâne o temă importantă pentru noi. Am discutat despre Ucraina, despre Moldova, despre felul în care trebuie să ne implicăm pentru a ajuta atât Ucraina, cât și Moldova, și am convenit să rămânem într-un contact strâns pentru a putea reacționa rapid și eficient oricând apare o oportunitate de a interveni pe aceste relații deosebit de importante pentru țările noastre.

Domnule Președinte, dați-mi voie să vă mulțumesc, acum la sfârșit încă o dată, pentru că reușim să construim o relație frumoasă între România și Polonia și să vă doresc, să ne doresc să continuăm așa cum am planificat această colaborare. Încă o dată felicitări pentru Summit, este o mare realizare pentru dumneavoastră și pentru Polonia!”

Iohannis - duda3Convorbirile cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, vor începe la ora 11.15, imediat după ceremonia primirii oficiale și vor viza adoptarea de măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru adâncirea şi extinderea Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia, precum şi discutarea modalităților celor mai eficiente de continuare a inițiativelor regionale lansate de cele două state. 

La ora 12.30 cei voi șefi de stat vor susține o declarație comună de presă, conferință ce va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro.

Extinderea deplasării oficiale la summitul NATO printr-o vizită bilaterală și o întrevedere cu președintele Poloniei vine să întărească caracterul strategic puternic al relației dintre București și Varșovia și reciprocitatea pe care cele două țări și-au oferit-o la summit, reuniune ce se va desfășura în contextul în care România și Polonia sunt printre printre principalele țări vizate de măsurile NATO de la summitul aliat și și-au furnizat un sprijin reciproc constant pe timpul reuniunii nord-atlantice

Declarația finală de la Varșovia nu doar că recunoaște capacitatea operațională completă a Comandamentului Multinațional din Polonia și capacității Comandamentului Multinațional de Divizie Sud Est din România de a prelua comanda asupra Unităților de Integrare a Forțelor din regiune, ci certifică postură echilibrată de apărare colective pe ambele brațe ale flancului estic.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Declarația finală a Summitului – România a câștigat importante garanții de securitate la cel mai important summit NATO de la finalul Războiului Rece

Liderii euro-atlantici au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia ca măsură pentru o prezență înaintată consolidată în dimensiunea nordică a flancului estic și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Mai mult, în timp ce oferta Poloniei de a transforma un sediu de divizie existent într-o divizie multinațională, inițiativa de instruire intensificată propusă de România cu scopul de a fi relaționată brigăzii multinaționale a fost acceptată de toți cei 28 de aliați NATO. De asemenea, opțiunile pentru o prezență navală și aeriană NATO în regiune urmează a fi evaluate, au decis liderii, ceea ce confirmă faptul că autoritățile militare NATO au fost însărcinate să întocmească până în septembrie 2016 o evaluare a situației de securitate și să avizeze militar o posibilă prezență aliată la Marea Neagră.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Nu în ultimul rând, un detaliu semnificativ și aparte demonstrează angajamentele concrete și reciproce pentru definirea și echilibrarea posturii de apărare și securitate regională. Polonia și-a anunțat contribuția cu o companie militară la brigada multinațională din România, în vreme ce România va participa cu o unitate similară la prezența NATO din Polonia.

Citiți și Klaus Iohannis: Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, să-i sprijinim

”La această brigadă în cadrul summitului și-au anunțat până cum contribuții Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile și cu alți aliați pentru alte contribuții. România, la rândul său, își asumă partea sa de responsabilitate și contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia”, a declarat Klaus Iohannis.

”Am ajuns în situaţia să dăm noi o unitate militară Poloniei, să-i sprijinim”, a expus Iohannis la finalul summitului NATO.

Citiți și Polonia dorește o alianță cu România și cu alte state din ”Europa Centrală Extinsă” pentru contracararea influenței Rusiei și prevenirea unei Europe exclusiv franco-germane după Brexit

Totodată, întrevederea dintre Klaus Iohannis și Andrzej Duda va avea loc în contextul în care Polonia a propus inițiativa poloneză de constituire a unei adunări interparlamentare în care să fie incluse cele 4 state ale Grupului Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), alături de România și Ucraina și care conține un potențial extins și ar putea avea în vedere crearea unei alianțe corespondente celor trei mări europene regionale (Adriatică, Baltică și Neagră) care să reprezintă platformă a Europei Centrale extinse.

România și Polonia împărtășesc, dincolo de afilierea la NATO și UE și parteneriatul strategic important, o relație transatlantică specială, fiind componentele terestre esențiale ale sistemului antirachetă din Europa Aegis Ashore, care face parte din European Phase Adaptative Approach, lansată de președintele SUA, Barack Obama, în 2009.

Citiți și Întrevedere bilaterală Klaus Iohannis-Andrzej Duda, înaintea summit-ului regional de la București: Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată

Citiți și Declarația comună a șefilor de stat din Europa Centrală și de Est la reuniunea de la București: Rusia să revină la respectarea dreptului internaţional; o pre-condiţie pentru o relaţie NATO-Rusia bazată pe încredere şi siguranţa

Mai mult, cei doi președinți, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au mai avut o întrevedere bilaterală la București, înainte de reuniunea șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, găzduită la Palatul Cotroceni.

Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani”, a spus atunci cei doi președinți, care au co-prezidat în noiembrie anul trecut reuniunea Europei Centrale și de Est.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Klaus Iohannis reprezintă, în premieră, România la Summitul NATO: Dezvoltarea planului de contingență și amplasarea unei brigăzi multinaționale, cele mai importante decizii pentru România

Klaus Iohannis participă la cel mai important eveniment de politică externă și de securitate de când a fost ales președinte al României – Summitul NATO de la Varșovia, eveniment desfășurat la 25 de ani distanță de la dizolvarea Pactului de la Varșovia, blocul militar opus NATO al URSS și al fostelor state comuniste din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia și România.

Șeful statului va reprezenta, în premieră, România la cea mai importantă reuniune decizională a Alianței Nord-Atlantice de la sfârșitul Războiului Rece, acolo unde țara noastră urmează să obțină dezvoltarea planului de contingență și amplasarea unei brigăzi multinaționale NATO pe teritoriul României, alături de alte decizii important care vizează securitatea națională și regională.

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Citiți și Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantic la reuniunea din Polonia

Citiți și Summitul NATO începe mâine: 18 președinți și 21 de prim-miniștri vor lua parte la cea mai importantă reuniune euro-atlantică de la sfârșitul Războiului Rece. Ultimul summit pentru Barack Obama și David Cameron, al 6-lea pentru Angela Merkel

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Citiți și Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Citiți și Uniunea Europeană și-a prezentat ambițiile de securitate înainte de summitul NATO: Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie, la capitolul militar

Citiți și Jens Stoltenberg: NATO și Rusia se vor reuni pe 13 iulie, imediat după summitul de la Varșovia

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici). Urmăriți transmisiile LIVE de pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro de la summitul NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța11 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH13 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO14 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.15 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA2 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța5 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ5 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending