Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta o foaie de parcurs intitulată „O Europă, o piață” în cadrul următorului summit al Consiliului European din luna martie, care va consta într-un plan de acțiune cu termene, obiective și date limită detaliate pentru consolidarea și unificarea economiei europene. Aceasta se va baza pe cinci „elemente constitutive”, cu liderii europeni căzând de acord să promoveze inițiative precum simplificarea, uniunea economiilor și a investițiilor, al 28-lea regim pentru companii, energie la prețuri accesibile, o preferință pentru „Fabricat în Europa” și lăsând deschisă portița pentru cooperarea consolidată la nivelul statelor membre care doresc să avanseze mai rapid într-o privință decât altele.

Prioritățile au fost enunțate la finalul summitului informal al liderilor europeni de la Castelul din Alden Biesen consacrat stimulării competitivității economiei europene și consolidării pieței unice pentru a face din Europa un actor mai puternic pe plan global, în plină concurență cu Statele Unite și cu China.

“2026 este anul în care schimbăm viteza. În cinci domenii de activitate: simplificare, o singură piață unică, prețuri mai mici la energie, transformare bazată pe inteligență artificială și comerț puternic“, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, cel care a convocat summitul.

Liniile directoare convenite de lideri au venit ca urmare a unor sesiuni de lucru și dialog cu foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta. În vreme ce Mario Draghi, autorul influentului raport privind competitivitatea, a solicitat liderilor UE să exploreze posibilitatea unei Europe cu două viteze pentru a „avansa mai repede” în domeniile cele mai urgente pentru relansarea economiei, inclusiv prin metoda cooperării consolidate, Enrico Letta le-a propus liderilor UE un „Act privind piața unică”. Raportul întocmit de Letta în 2024 – care viza valorificarea potențialului pieței unice prin schimbări structurale care să facă Europa mai competitivă – are la bază viziunea că anul 2028 ar putea reprezenta noul an 1992 pentru piața unică, când aceasta a fost creată.

Matricea acestei propuneri care a venit de la Enrico Letta este de a trece de la abordarea “piață unică” la cea de “o piață”. Provocarea este de a face această integrare posibilă până în 2027, declarat și președintele Consiliului European, Antonio Costa.

„Matricea pe care o propun pentru această piață se bazează pe trei puncte verticale: energia, conectivitatea și piețele financiare. Există, de asemenea, trei puncte orizontale: a 5-a libertate, al 28-lea regim și libertatea de ședere, precum și coeziunea socială și teritorială. Aceste trei puncte verticale și trei puncte orizontale alcătuiesc împreună o matrice”, a declarat Letta.

2026 is the year we shift gear.

Across 5 blocks of work.

1) Simplification
2) One single market
3) Lower energy prices
4) AI-driven transformation
5) Strong Trade

The direction of travel is clear ↓ https://t.co/ddRJd7StNY

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 12, 2026

One Europe, One Market. pic.twitter.com/5w9m9Zgzin

— Enrico Letta (@EnricoLetta) February 13, 2026

Totodată, cei 27 de șefi de state sau de guverne au decis să promoveze agenda de simplificare și să avanseze proiectul uniunii economiilor și investițiilor.

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă organizate după summitul informal al UE, că a existat un „consens unanim” în ceea ce privește promovarea agendei de simplificare a UE.

De la începutul mandatului legislativ, în iunie 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acordat prioritate unei serii de propuneri legislative denumite „omnibus”, cu scopul de a realiza reforme de simplificare într-o gamă largă de sectoare.

Înaintea summitului, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție, prezentând un front politic unit pe tot parcursul evenimentului.

„Există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europa duce lipsă de investiții”, a mai declarat António Costa.

Uniunea economiilor și investițiilor este un pachet de propuneri legislative care ar redirecționa o mică parte din economiile europene către investiții în întreprinderile europene, cu scopul de a stimula prosperitatea.

Liderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a mai declarat Antonio Costa, fără a intra în detalii.

Totodată, cei 27 de șefi de state sau de guverne au convenit să acorde companiilor europene un tratament preferențial, aplicat în mod „proporțional” și „țintit”, respectiv preferința „Fabricat în Europa” pentru companiile europene. Tema a suscitat un interes aparte, cu președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen declarându-se în favoarea acestei preferințe, și cu alți lideri care au promovat alte nuanțe precum „Fabricat cu Europa”.

În sfera angajamentelor asumate se regăsește și importanța de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim, care ar introduce un nou cadru juridic al UE, oferind companiilor un set unic și mai simplu de norme corporative menite să le sporească competitivitatea.

Comisia Europeană va propune luna viitoare „al 28-lea regim”, o nouă formă juridică europeană pentru companii, denumită „EU Inc.”, care va funcționa pe baza unui set unic și simplu de reguli valabile în toate cele 27 de state membre. Un anunț preliminar în acest sens fusese făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summitul european al industriei, care a avut loc miercuri, la Anvers. 

Un cuvânt-cheie al summitului informal pare să fi fost cooperarea consolidată, o dispoziție juridică cuprinsă inițial în Tratatul de la Amsterdam din 1999 care permite unui grup mai restrâns de state membre să adopte inițiative comune pe cont propriu, fără a pune în pericol politica generală a UE. În trecut, acesta a fost utilizat cu moderație pentru a crea Parchetul European (EPPO), a introduce un brevet unitar, a armoniza legislația în materie de divorț și a lansa cooperarea structurată permanentă în materie de apărare (PESCO).

Atât Costa, cât și von der Leyen au apărat utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic și a avansa în grupuri mai mici de state membre. Ei au apreciat că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un nou sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întreaga Uniune.

„Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord cu regimul comun, acesta fiind primul nostru obiectiv Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a declarat Costa.

Ursula von der Leyen a afirmat că cooperarea consolidată, care necesită ca cel puțin 9 state membre să-și unească forțele, rămâne deschisă pentru alte țări „în orice moment”. „Adesea avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea.

Summitul a avut loc pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre au fost acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune a fost prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.

Enrico Letta a prezentat în luna aprilie 2024 un raport consacrat viitorului pieței unice. Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și  cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.

Mario Draghi, fostul prim-ministru al Italiei, autorul influentului raport privind competitivitatea, a solicitat liderilor UE să exploreze posibilitatea unei Europe cu două viteze pentru a „avansa mai repede” în domeniile cele mai urgente pentru relansarea economiei, a declarat un oficial al UE după ce Draghi a părăsit sala unde se desfășura summitul liderilor europeni din Castelul din Alden Biesen, relatează Euronews.

În prezentarea sa în fața liderilor, fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-a concentrat pe „deteriorarea peisajului economic” de la publicarea raportului său de referință privind competitivitatea în 2024, a precizat și Politico Europe.

„El s-a concentrat pe câteva teme cheie: necesitatea reducerii barierelor din cadrul pieței unice, fragmentarea piețelor de capital și eforturile de mobilizare a economiilor europene, costul energiei, posibilitatea unei preferințe europene țintite în anumite sectoare și, în cele din urmă, procesul decizional, posibilitatea unei cooperări consolidate pentru a avansa mai rapid în unele dintre aceste domenii, dacă este necesar, astfel cum se prevede în tratate”, a declarat oficialul.

Fostul premier italian a lansat posibilitatea utilizării cooperării consolidate – instrument din tratatele UE care revine brusc la modă. De altfel, Mario Draghi a propus în ultimele luni doctrina unui „federalism pragmatic” pentru a salva proiectul european prin „coaliții ale celor dispuși să acționeze”.

Astfel, cuvântul cheie al summitului informal este cooperarea consolidată, o dispoziție juridică cuprinsă inițial în Tratatul de la Amsterdam din 1999 care permite unui grup mai restrâns de state membre să adopte inițiative comune pe cont propriu, fără a pune în pericol politica generală a UE. În trecut, acesta a fost utilizat cu moderație pentru a crea Parchetul European (EPPO), a introduce un brevet unitar, a armoniza legislația în materie de divorț și a lansa cooperarea structurată permanentă în materie de apărare (PESCO).

Mecanismul, consacrat în articolul 20 din Tratatul de la Lisabona, necesită un minim de nouă state membre pentru a fi activat și lasă ușa deschisă pentru ca alte state să se alăture în orice moment.

Cooperarea consolidată a ajuns în mod neașteptat pe prima pagină a ziarelor în decembrie, când liderii UE au activat soluția alternativă pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a satisface nevoile militare și financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027. În cadrul acordului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au optat pentru neparticipare. Acest lucru înseamnă că dobânda împrumutului va fi plătită de 24 de state membre, în loc de cele 27.

La începutul acestei săptămâni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat în mod deschis posibilitatea utilizării cooperării consolidate la scară mai largă pentru a promova reformele economice în cazul în care consensul se dovedește imposibil de atins. Liderii Franței, Germaniei, Spaniei, Danemarcei, Belgiei și Irlandei, precum și Mario Deaghi, și-au exprimat sprijinul pentru această strategie, semnalând un impuls serios în această direcție.

„Prima încercare trebuie să implice întotdeauna cele 27 de state membre, dar nu ne vom lega mâinile. Dacă vedem că există o masă critică de țări dispuse să meargă mai departe, cred că acest lucru ar trebui privit în același mod pragmatic”, a declarat un înalt funcționar al UE.

După intervenția avută, Draghi a avut un schimb de opinii foarte substanțial cu liderii, ale căror întrebări au vizat aspecte precum provocările în materie de investiții, funcționarea sectorului energetic, orientările privind concentrările economice și rolul internațional al monedei euro.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc joi la castelul Alden Biesen din Belgia într-un summit convocat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru a da un impuls politic domeniului competitivității și pieței unice. 

Summitul are loc pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre au fost acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune este prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.

Europa, leagănul Revoluției Industriale, nu poate deveni „un frumos parc patrimonial în care vizitatorii admiră prosperitatea trecutului, în timp ce viitorul se construiește în altă parte”, a avertizat premierul belgian Bart De Wever, joi, în discursul susținut la summitul industriei europene de la Anvers, găzduit în sala principală a bursei locale.

De Wever, care participă alături joi la summitul competitivității europene din Alden Biesen, a subliniat că actuala situație a industriei europene cere acțiune urgentă.

„Dacă Europa neglijează baza sa industrială, nu pierde doar creștere. Își pierde influența. Și, în cele din urmă, își pierde suveranitatea”, a spus el.

Premierul belgian a criticat ritmul lent al implementării recomandărilor în domeniul energiei și digitalizării, arătând că „produs cu Europa” trebuie să devină mai mult decât un slogan.

„Nu vrem un „Europa pe primul loc”. Și cu siguranță nu un „Europa singură”. Prefer sloganul „fabricat cu Europa” în loc de „fabricat în Europa”. Să nu imităm prostia altuia”, a subliniat De Weber.

În viziunea sa, viitorul economic al Europei depinde de o „trinitate clară de priorități de top: inovație, productivitate și competitivitate”, care trebuie să rămână centrul atenției decidenților europeni.

Premierul belgian a mai atras atenția că industria europeană trebuie protejată și sprijinită prin măsuri concrete: reducerea poverii administrative, accelerarea autorizărilor pentru companii, diversificarea lanțurilor de aprovizionare și atragerea de investiții strategice în sectoare-cheie precum tehnologiile curate, inteligența artificială, materialele avansate și producția de apărare.

Europe must stop trying to do everything, everywhere, all at once.

There is a clear trinity of top priorities: innovation, productivity and competitiveness. That is where our focus must be. If not, the decarbonisation of Europe will become synonymous with its… pic.twitter.com/yDmXSR0YXl

— Bart De Wever (@Bart_DeWever) February 11, 2026

Summitul de la Anvers a reunit lideri industriali și factori de decizie din întreaga Europă, într-un moment în care viitorul competitivității europene se află sub presiunea crizelor energetice, a costurilor ridicate ale muncii și a competiției internaționale, în special din partea Chinei și a Statelor Unite. Tot la Anvers, președintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru „a da frâu liber industriei noastre”, subliniind că fără o strategie „Made in Europe”, UE va deveni o piață a rivalilor săi. Anterior, și președinta Comisiei Europene le-a transmis industriașilor că viitorul lor este în Europa, propunând “o cale europeană spre independență”, axată pe comerț, piață unică, uniunea piețelor de capital, energie și simplificare.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc joi la castelul Alden Biesen din Belgia într-un summit convocat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru a da un impuls politic domeniului competitivității și pieței unice. 

Summitul are loc pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre au fost acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune este prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.