Turcia a cerut oficial luni ajutorul NATO după cutremurele devastatoare în urma cărora au murit cel puţin 1.300 de oameni, se arată într-un document publicat de Alianță.

Pe lista solicitărilor de ajutor către Aliați figurează echipe medicale de urgență (EMT), echipamente medicale de urgență, echipe de căutare și salvare în zonele urbane medii (MUSAR), echipe de căutare și salvare în zonele urbane aglomerate (HUSAR), spitale de campanie complet echipate, rezistente la condiții meteorologice extreme, cu personal tehnic pentru asamblare. Legat de cea din urmă, NATO precizează că personalul medical pentru operarea spitalului nu a fost solicitat în acest moment.

Documentul precizează că Republica Moldova, care nu este membră a NATO, s-a oferit să trimită o echipă de căutare şi salvare, care are însă nevoie de ajutor pentru a ajunge în zona afectată de seisme.

De asemenea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în această dimineață că membrii Alianței își mobilizează sprijinul pentru a ajuta Turcia să facă față consecințelor cutremurului devastator de luni.

Într-un tweet, Stoltenberg a declarat că este în contact cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu ministrul de externe Mevlut Cavusoglu, exprimându-și „deplina solidaritate cu aliatul nostru Turcia în urma acestui cutremur teribil … Aliații NATO își mobilizează acum sprijinul”.. Mai mulți membri NATO au declarat deja că intenționează să trimită sprijin pentru a ajuta victimele cutremurului din Turcia și Siria.

Citiți și

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

România răspunde apelului Turciei după cutremurul de noaptea trecută și va trimite personal specializat în intervenții de salvare-căutare

Anterior, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea Turciei pentru a contribui la furnizarea de asistență internațională, comisarul european pentru gestionarea crizelor precizând că echipe de salvare din Olanda și România erau deja pe drum în această dimineață. Acestora li s-au adăugat echipe de salvatori din Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia și Slovacia.

Răspunsul NATO la cutremure este coordonat de Centrul euro-atlantic de coordonare a răspunsului la dezastre (EADRCC).

Într-o alocuțiune televizată, Erdogan a anunțat că bilanțul victimelor din Turcia, în urma cutremurului cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter din noaptea duminică spre luni, a ajuns la 912 morți, adăugând că aproximativ 5.400 de persoane au fost rănite, în timp ce aproximativ 2.470 de persoane au fost salvate din structurile prăbușite, relatează AP.

Cutremurul a afectat 10 orașe, printre care Gaziantep, Kahramanmaraș, Hatay, Osmaniye, Adiyaman, Malatya, Sanliurfa, Adana, Diyarbakir și Kilis.

Aproximativ 3.000 de clădiri s-au prăbușit în urma cutremurului, a precizat liderul turc. Anunțul său a ridicat bilanțul morților din Turcia și din Siria vecină la peste 1.300 de persoane.

La 8 ore de la primul cutremur, o altă replică cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter și la o adâncime de 10 km a lovit din nou zona afectată aflată la 20 km de Elbistan/Kahramanmaraş.

Potrivit președintelui Erdogan, 45 de națiuni și-au oferit sprijinul umanitar Turciei. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, a consolidării relației bilaterale foarte bune, precum și a situației de securitate din regiune, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen și anunțând decizia țării sale de a contribui cu un contingent de militari la grupul de luptă NATO din România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul necondiționat și ferm acordat de Marele Ducat al Luxemburgului aderării României la spațiul Schengen și a mulțumit omologului său pentru implicarea activă și dedicată, inclusiv personală, în favoarea României. De asemenea, Bogdan Aurescu i-a adus la cunoștință ministrului luxemburghez demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 20 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Jean Asselborn a reiterat susținerea solidă a Marelui Ducat al Luxemburgului pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că România este complet pregătită, îndeplinind toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui de manieră pozitivă la consolidarea proiectului european, a securității Uniunii, precum și a Pieței Unice. Înaltul oficial luxemburghez a dat asigurări că țara noastră poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susține obiectivul României de aderare la spațiul Schengen în dialogul cu ceilalți parteneri europeni.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Maltei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din Italia, Belgia, Croația, Germania, Polonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen. 

În cadrul convorbirii cu Asselborn, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat dinamica dialogului bilateral, concretizat inclusiv prin vizita sa de lucru efectuată în Luxemburg în noiembrie 2022, ale cărei rezultate au fost apreciate de colegul luxemburghez.

Totodată, s-a referit la importanța sporită a consolidării cooperării bilaterale în noul context geopolitic generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a reiterat mulțumirile pentru decizia Marelui Ducat de a desfășura un contingent de militari luxemburghezi în cadrul Grupului de Luptă al NATO din România, decizie care este în faza finală de aprobare. A fost totodată evocată disponibilitatea intensificării cooperării dintre forțele naționale de poliție.

Cei doi interlocutori au evaluat și situația de securitate din Caucazul de Sud, în contextul desfășurării misiunii civile UE de monitorizare la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis invitația efectuării unei vizite în România a ministrului Jean Asselborn, care să includă și vizitarea trupelor ce vor fi desfășurate la Cincu, invitație acceptată cu plăcere de omologul luxemburghez.

Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în NATO, a declarat luni secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, la o conferinţă de securitate la Oslo, potrivit Reuters, informează Agerpres.

El a adăugat că este “de neconceput” ca NATO să nu acţioneze dacă securitatea celor două ţări nordice ar fi ameninţată.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul celei de-a 58-a Conferinţe de Securitate Leangkollen de la Oslo, în Norvegia. Tema conferinţei din acest an este “democraţia contra autocraţiei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul finlandez al Apărării, Mikko Savola, a reiterat că este important ca Finlanda şi Suedia să adere la NATO împreună, deși anterior ministrul de externe finlandez sugerase că Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia

Suedia şi Finlanda şi-au reafirmat săptămâna trecută angajamentul de a continua împreună procesul de aderare la NATO, deşi Turcia îşi menţine veto-ul în cazul Stockholmului.

Turcia a devenit recent mai radicală împotriva primirii Suediei în NATO după ce o grupare prokurdă a “executat” simbolic la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.

Încercând totuşi să convingă Ankara să-şi ridice veto-ul, guvernul de la Stockholm a anunţat joi un proiect pentru înăsprirea legislaţiei antiteroriste, care asimilează infracţiunilor sprijinul financiar sau sub altă formă oferit organizaţiilor teroriste.

Suedia şi Finlanda vor să se alăture NATO ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Toate cele treizeci de state membre ale NATO trebuie să îşi dea aprobarea. Turcia şi Ungaria nu şi-au dat încă acordul.

În ceea ce privește Finlanda și Suedia, cele două țări au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.