Connect with us

NATO

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu miniștrii Apărării din țările B9, reuniți în premieră la București. Președintele solicită sporirea mobilității forțelor NATO pe flancul estic

Published

on

România rămâne un aliat credibil care își menține angajamentele asumate la nivelul NATO și care își propune adoptarea unor măsuri consolidate pentru întreg flancul estic la viitorul summit aliat, a transmis, marți, președintele Klaus Iohannis miniștrilor Apărării și șefilor delegațiilor ministeriale din cele nouă țări NATO de pe flancul estic care participă în aceste zile, la București, la prima reuniune în format București 9 pe dimensiunea apărării.

FOTO: Administrația Prezidențială

Lansat în anul 2015 de către România și Polonia, formatul B9 a înregistrat până în prezent două reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern, desfăşurate la Varşovia (iulie 2014) şi Bucureşti (noiembrie 2015) și două întruniri la nivel de miniștrii de externe, prima la București (noiembrie 2016) și a doua la Varșovia (9 octombrie 2017). Din formatul București fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Toate cele 9 țări sunt state membre ale Uniunii Europene și NATO.

”Întrevederea de la Palatul Cotroceni a oferit cadrul unui schimb consistent de opinii privind stadiul implementării deciziilor adoptate la Summitul aliat din 2016, de la Varșovia, și agenda prefigurată pentru reuniunea NATO la nivel înalt din luna iulie a acestui an, de la Bruxelles. De asemenea, au fost împărtășite evaluări referitoare la evoluțiile mediului de securitate regional și internațional”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Klaus Iohannis a solicitat măsuri consolidate și unitare pe flancul estic al NATO

Șeful statului a utilizat contextul acestor discuții, la care au participat și oficiali NATO și reprezentanți ai Departamentului de Stat și Departamentului Apărării din SUA, pentru a transmite ”necesitatea ca, prin deciziile care vor fi adoptate la Summitul de la Bruxelles, din acest an, să fie asigurate unitatea, coerența și consolidarea măsurilor aliate pe Flancul Estic în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO”.

Precizările președintelui se înscriu în rândul poziției politice exprimate de Klaus Iohannis și în plenul Adunării Parlamentare a NATO, reuniune găzduită la București în octombrie 2017, când a pledat pentru înlăturarea diferențelor între nordul și sudul flancului estic în privința măsurilor de securitate adoptate.

Pe acest fond, creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire (reinforcements) sunt esențiale pentru sporirea eficienței posturii aliate de descurajare și apărare, informează sursa citată.

Formatul B9, inaugurat de Iohannis și Duda în 2015. Șefii de stat din regiune se vor întâlni înaintea summitului NATO

Președintele a subliniat rolul important al reuniunii B9 la nivelul șefilor de stat, găzduită de țara noastră în 2015, în pregătirea summitului NATO de la Varșovia, și a afirmat că există premise pozitive privind rezultatele întâlnirii șefilor de stat B9 din acest an, înaintea summitului NATO de la Bruxelles.

Totodată, șeful statului și-a exprimat convingerea că Summitul NATO din 2018 va fi un moment de etapă semnificativ în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate.

Citiți și DOCUMENT Declarație comună a miniștrilor de externe din țările formatului “București 9”: România și celelalte țări din regiune solicită ca apărarea europeană să se dezvolte în coordonare cu NATO

Urmăriți și VIDEO&TEXT Declarația comună a șefilor de stat din Europa Centrală și de Est la reuniunea de la București

”România susține ferm o relație transatlantică solidă”

Președintele României a reafirmat susținerea fermă a țării noastre pentru o relație transatlantică solidă, condiție fundamentală pentru securitatea europeană și cea a regiunii.

În context, Iohannis a evidențiat importanța pe care România o acordă Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și a salutat prezența la reuniunea B9 a reprezentatului american, o dovadă în plus a angajamentului SUA față de țara noastră și de securitatea europeană.

”România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități, cât și contribuția națională la misiuni și operații” a transmis președintele, în contextul în care ministrul Mihai Fifor a prezentat rezultatele angajamentelor României pentru securitatea NATO, anunțând că 40% din fondurile alocate bugetului Apărării au fost cheltuite pentru înzestrare și dezvoltare militară.

”De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes comun”, mai notează sursa citată.

De altfel, toate țările membre ale formatului B9 fac parte și din cooperarea structurată permanentă (PeSCo), proiectul apărării europene lansat anul trecut.

Țările de pe flancul estic susțin consolidarea prezenței NATO. Reprezentanții NATO și SUA au apreciat eforturile României

Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul Estic, au împărtășit evaluările Președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea eficienței acesteia”, precizează sursa citată.

Asistentul Secretarului General NATO pentru politica de apărare și planificare, Heinrich Brauss, a adresat mulțumiri pentru contribuția semnificativă a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice prin participarea constantă la misiunea din Afganistan, precum și pentru asumarea unui rol activ în proiectarea și implementarea prezenței înaintate aliate din țara noastră și în regiunea Mării Negre. Oficialul NATO a apreciat în mod deosebit rolul important al țării noastre la nivel regional și comportamentul responsabil de care țara noastră dă dovadă în raport cu angajamentele asumate în cadrul Alianței, subliniind, totodată, importanța alocării de către România a 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, reprezentantul NATO a subliniat că Summitul din acest an va conduce la un nivel sporit de coerență, mobilitate și eficiență a forțelor aliate și, implicit, la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO.

La rândul său, reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Asistentul pentru securitate internațională al Secretarului Apărării american, Robert Karem, a evidențiat aprecierea pentru alocarea de către România a 2% din PIB apărării, precum și pentru contribuția națională la eforturile aliate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Exercițiul Castle Forge: Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre pentru întărirea flancului estic al NATO

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Forțele Aeriene Române participă, în această perioadă, cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, în cadrul căruia efectuează în comun cu partenerii americani și canadieni o serie de misiuni în zona Mării Negre, informează ROAF într-un comunicat.

Exerciţiul are ca scop principal demonstrarea coeziunii în aplicarea măsurilor NATO de reasigurare a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din Europa (USAFE) în scopul susținerii acestor măsuri.

Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa sunt prezente la exercițiul CASTLE FORGE cu aeronave F-15 dislocate de pe locația Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană, informează și Comandamentul aerian aliat.

Partenerii canadieni participă cu aeronavele CF-188 Hornet dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru executarea misiunii de Poliție Aeriană Întărită (eAP).

“Întreg personalul Bazei 86 participă la acest exercițiu, asigurând cazare, hrănire, logistică de aerodrom, tot ceea ce este necesar pentru că exercițiul să se desfășoare în bune condiții. Suntem implicați în totalitate și pregătiți pentru a găzdui și pe viitor astfel de exerciții”, a declarat comandorul Cătălin Micloș, locțiitorul comandantului Bazei 86 Aeriană.

O dublă premieră pentru “Viperele din Bărăgan” care consolidează, alături de aviatorii de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, prin participare efectivă, efortul NATO de întărire a flancului estic al Alianței Nord Atlantice într-o perioada plină de provocări. 

NATO notează că “aceste misiuni sporesc integrarea între aliații NATO din regiunea Mării Negre, subliniind în același timp legăturile transatlantice puternice de care se bucură Alianța”.

Continue Reading

NATO

NATO va aproba un nou plan de apărare împotriva oricărui potențial atac din partea Rusiei: Relațiile noastre se află în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece

Published

on

© NATO

Miniştrii apărării din statele membre ale NATO vor aproba joi, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, un nou master plan de apărare împotriva oricărui potenţial atac din partea Rusiei pe multiple fronturi, ei reafirmând astfel voinţa Alianţei de descurajare a Moscovei în pofida noului focus pe China, transmite Reuters, citând surse diplomatice şi alte oficialităţi.

Strategia, care este secretă, merge dincolo de planurile de apărare existente şi vizează să asigure pregătirea împotriva unui atac simultan în regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, care ar putea include arme nucleare, piratarea reţelelor informatice sau atacuri din spaţiu, informează Agerpres.

Miercuri, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va căuta să discute cu Moscova după ce Rusia şi-a suspendat misiunea diplomatică la sediul organizaţiei nord-atlantice precum și activitatea misiunii aliate la Moscova, măsuri ce vor intra în vigoare la 1 noiembrie.

“Regretăm această decizie, care nu promovează dialogul și înțelegerea reciprocă. Dar politica NATO rămâne consecventă și rămânem deschiși la dialog, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia. În același timp, vom continua să evaluăm modul în care ne putem consolida în continuare descurajarea și apărarea. Ne vom asigura că dispunem de planurile, capacitățile și forțele adecvate pentru a ne proteja națiunile”, a afirmat el.

Reuters mai arată că oficialităţi americane, diplomaţi NATO şi foşti responsabili spun că acest “Concept pentru descurajare şi apărare în zona euro-atlantică” – împreună cu planul său strategic de implementare – este necesar întrucât Rusia dezvoltă sisteme avansate de rachete şi desfăşoară trupe şi echipamente mai aproape de graniţele aliaţilor.

Într-un comunicat separat în care face referire la declarațiile lui Stoltenberg, Departamentul american al Apărării afirmă că Rusia rămâne cel mai mare perturbator al păcii în Europa. Astfel, Pentagonul arată că oficialii Alianței trebuie să se asigure că planurile, capacitățile și forțele adecvate sunt disponibile pentru a proteja națiunile membre.

Aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19. SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

Mai mult, un eventual plan de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA.

“Relația dintre NATO și Rusia se află acum în cel mai scăzut punct de la sfârșitul Războiului Rece. Pentru noi, acesta nu este, de fapt, un argument împotriva dialogului, ci un argument în favoarea dialogului, pentru că exact atunci când vremurile sunt dificile, când avem provocări și probleme, așa cum avem acum, trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm. (…) Și-au invadat vecinii, au anexat o parte a unei alte țări, investesc masiv în noi capacități nucleare și încalcă una dintre pietrele de temelie ale regimului nostru de control al armelor, Tratatul INF, care a dus la dispariția acestui tratat, se amestecă în procesele noastre democratice și am văzut că Rusia este responsabilă pentru acțiuni agresive împotriva aliaților NATO. Așadar, toate acestea au dus la eșecurile pe care le-am văzut în eforturile de a încerca să avem un dialog semnificativ cu Rusia. Dar vom continua să ne apărăm pe calea dialogului și, și mai devreme sau mai târziu, la un moment dat, este important să realizăm, și pentru Rusia, că vom trăi cu toții într-o lume mai sigură dacă ne angajăm într-un dialog semnificativ”, a declarat, pe larg, secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles. Ei vor lansa Fondul NATO pentru Inovare și vor adopta prima strategie aliată privind inteligența artificială

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din cele 30 de state membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a trasa cursul alianței în timp ce aceasta se modernizează și se adaptează la o lume dominată de competiția strategică, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă în care a prefațat agenda reuniunii care va implementa decizii luate la summitul de la Bruxelles din iunie 2021 și va pregăti summitul de la Madrid din 2022.

“Trebuie să ne păstrăm avantajul tehnologic”, a declarat Stoltenberg. “Conflictele viitoare vor fi purtate nu doar cu gloanțe și bombe, ci și cu bytes și big data. Vedem regimuri autoritare care se grăbesc să dezvolte noi tehnologii – de la inteligența artificială la sisteme autonome. Așadar, luăm măsuri suplimentare pentru a ne “pregăti pentru viitor” alianța noastră”, a continuat el.

Stoltenberg a anunțat că Alianța va lansa Fondul NATO pentru Inovare în cadrul reuniunii ministeriale. Fondul va dispune de peste un miliard de dolari pentru a sprijini dezvoltarea de tehnologii emergente și disruptive cu dublă utilizare, în domenii-cheie pentru securitatea aliată.

 

Fondul este legat de Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA – asupra căruia șefii de stat au convenit la summitul de la Bruxelles din iunie. Înființarea acestui accelerator a fost mai întâi andosată de miniștrii de externe din NATO la 1 iunie 2021.

DIANA va avea sedii în Europa și în America de Nord și o rețea de centre de testare și site-uri de accelerare “pentru a valorifica inovația civilă pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general.

“Mulți aliați au făcut oferte pentru a găzdui aceste facilități, iar unele dintre ele vor fi puse în funcțiune anul viitor”, a mai anunțat el.

Atât acceleratorul, cât și fondul pentru inovare reprezintă măsuri decise la summitul NATO din iunie 2021 de Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri euro-atlantici.

“Avansăm cooperarea tehnologică între aliați în cadrul NATO, să promovăm interoperabilitatea și să încurajăm dezvoltarea și adoptarea de soluții tehnologice care să răspundă necesităților militare. În acest scop, vom lansa un Accelerator civil-militar al Inovării în Domeniul Apărării pentru spațiul nord-atlantic. De asemenea, agreăm să înființăm un Fond NATO pentru Inovare prin intermediul căruia aliații interesați pot contribui la sprijinirea noilor activități în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, cu folosință duală, în domenii cheie pentru securitatea aliată”, se arată în comunicatul final al summitului.

Continuând pe tema tehnologiei de vârf, Stoltenberg a anunțat că miniștrii apărării vor conveni să elaboreze prima strategie a alianței privind inteligența artificială pentru a integra această tehnologie revoluționară în domenii precum analiza datelor, imaginile și apărarea cibernetică.

El a subliniat că strategia va stabili principiile de utilizare sigură și responsabilă a tehnologiei în conformitate cu dreptul internațional.

Pentagonul notează că aceasta este prima reuniune ministerială de apărare în persoană de la începutul pandemiei COVID-19 și că SUA vor fi reprezentate de secretarul apărării Lloyd Austin, care va sosi la reuniunea de la Bruxelles din România, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și s-a deplasat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii americani staționați acolo.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH7 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA7 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.10 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA10 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA13 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi18 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending