Connect with us

NATO

Klaus Iohannis: Statele europene trebuie să mențină echilibrul în regiunea Mării Negre, o punte de legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală

Published

on

Situația de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre este caracterizată de volatilitate și este marcată de existența potențialului de conflict, tendințe care vor persista, probabil, pe termen scurt și mediu, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis cu prilejul deschiderii ediției 2018 a programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.

Evenimentul, care a debutat luni, reprezintă o inițiativă a Serviciului Român de Informații, prin Academia Naţională de Informaţii «Mihai Viteazul», Harvard University şi National Intelligence University din Statele Unite ale Americii, sub patronajul Președintelui României.

FOTO: Administrația Prezidențială

”În ultimii ani, acțiunile unor entităţi şi factori non-statali asupra mediului de securitate au conferit noţiunilor de securitate naţională şi globală două noi atribute, de complexitate şi interdependenţă. În plus, caracterul transnaţional al multor amenințări la adresa securităţii impun cooperarea statelor riverane din zona Mării Negre. (…) Peisajul geostrategic regional este influențat și de o serie de amenințări și provocări actuale, precum terorismul internaţional, războiul hibrid, asertivitatea unor actori, conflictele îngheţate, criza migraţiei, agresiunile cibernetice şi comunicaţionale”, a mai transmis președintele.

Mesajul său survine în contextul în care șeful statului va participa în luna iulie la summitul NATO de la Bruxelles, reuniune care pornește de la deciziile convenite la summitul aliat de la Varșovia din 2016, când aliații au stabilit că situația de securitate în regiunea Mării Negre s-a deteriorat și, drept urmare, NATO și-a asumat că va aborda evoluțiile din regiune și le va lua în considerare pentru viitoarea sa postură la Marea Neagră. Mai mult, la acel moment, Klaus Iohannis anunța că la viitorul summit (n.r. – cel din 11-12 iulie 2018), aliații din NATO vor fi în situația de a lua o decizie pentru a face Marea Neagră mai sigură. De altfel, provocările existente la Marea Neagră au fost discutate zilele trecute, la Casa Albă, de consilierul pentru politică externă al președintelui, Bogdan Aurescu, cu omologul său american, John Bolton.

O altă perspectivă asupra reafirmării obiectivelor țării noastre la Marea Neagră este dată și de faptul că România va găzdui în luna septembrie Summitul Inițiativei celor Trei Mări – Adriatică, Baltică, Neagră.

În mesajul său, prezentat de consilierul Mihai Șomordeala, președintele a mai precizat că ”într-un astfel de context complex și dinamic, este cu atât mai importantă utilizarea tuturor căilor de comunicare internațională, inclusiv a parteneriatelor academice, dezbaterilor libere, cooperării, transparenței și a dialogului”.

”Statele din Regiunea Mării Negre au nevoie de toate aceste instrumente pentru a-și promova sustenabil interesele care le unesc și pentru a-și contura o viziune comună cu privire la un climat de securitate stabil și predictibil, deschis progresului și democrației participative”, a mai subliniat Iohannis, arătând că România îşi reafirmă obiectivele privind stabilizarea regiunii prin dialog şi soluţionarea paşnică a divergenţelor.

”Cooperarea regională eficientă este una dintre principalele modalități de a promova stabilitatea, creșterea economică și interconectivitatea. Nicio țară nu are puterea și resursele de a soluționa singură complexele probleme cu care se confruntă lumea contemporană. De aceea, soluția contracarării riscurilor și amenințărilor la adresa securității globale, europene, ca și a celei din regiunea Mării Negre constă în intensificarea cooperării internaționale, având drept bază respectarea normelor dreptului internațional”, a mai arătat Iohannis.

”Principalele elemente care conturează profilul strategic al României stabilesc premisele unei cooperări regionale intensificate și constau în contribuțiile țării noastre în domeniul securității, în cadrul formatelor de cooperare la care participăm, în demersurile de consolidare a propriilor capabilități, precum și în asumarea unui rol constructiv, de liant la nivel regional și european. În același timp, amplificarea dimensiunii economice a colaborării regionale poate aduce beneficii țărilor din regiune, precum și altor state interesate. Marea Neagră reprezintă acum, la fel ca și în trecut, o punte importantă de legătură între Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, cu posibilitatea valorificării Dunării drept coridor de tranzit către Europa Centrală, regiunea Mării Baltice și spre Marea Mediterană” (extras din mesajul președintelui). 

Citiți și Klaus Iohannis: Prezența NATO la Marea Neagră trebuie întărită, iar diferențele dintre măsurile luate pentru nordul și sudul flancului estic trebuie să dispară 

În mesajul său, președintele a făcut referire la necesitatea promovării parteneriatelor și inițiativelor regionale, reluând astfel pledoaria sa de anul trecut de la Adunarea Parlamentară NATO, găzduită la București, în care a precizat că  ”a venit momentul întăririi parteneriatelor” în cadrul NATO, dar și cu partenerii externi, în pregătirea deciziilor pentru summitul din acest an. La acel moment, Iohannis a insistat inclusiv asupra înlăturării abordărilor aliate diferențiate față de nordul și sudul flancului estic.

”Susțin, în continuare, eforturile de promovare a parteneriatelor și a inițiativelor regionale dedicate identificării și abordării eficiente a provocărilor de securitate cu care se confruntă regiunea Mării Negre, având în vedere că statelor europene le revine rolul de a menține echilibrul în acest areal”, a mai punctat Klaus Iohannis.

La ediția din acest an a programului sunt prezenți participanți din 16 state, reprezentanți ai decidenților politici regionali, europeni și euroatlantici, personalități ale lumii academice și ale societății civile. 

Ediţia din acest an a programului «Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil» este dedicată dezbaterii asupra modului în care poate evolua această regiune, prin cunoaşterea factorilor de conflict şi identificarea acelor oportunităţi prin care poate fi avansată viziunea unei dezvoltări durabile a întregii zone.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

NATO

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

Published

on

© NATO/ Flickr

Germania apreciază că există șansa de a nu atinge în acest on obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, completând că rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat t luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Berlinul doreşte să atingă acest obiectiv în această legislatură, a spus reprezentantul executivului german în conferinţa de presă periodică, adăugând că cancelarul Olaf Scholz încă nu a luat o decizie legată de creşterea ţintei NATO de 2% din PIB pentru apărare.

”Este adevărat că probabil nu vom atinge ţinta de 2% în acest an – există diverse indicii în acest sens; chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a confirmat luni planurile guvernului său de a cumpăra avioane de vânătoare americane F-35, parte a eforturilor de modernizare masivă a armatei germane.

”Germania va continua să-şi respecte angajamentul faţă de aranjamentele nucleare comune ale NATO, inclusiv prin achiziţionarea de avioane de vânătoare F-35 cu dublă capacitate”, a scris Scholz într-un articol publicat de revista americană Foreign Affairs, făcând referire la faptul că avioanele pot transporta atât rachete nucleare, cât şi rachete convenţionale.

Potrivit raportului anual de activitate al NATO pentru anul 2022, dat publicității la mijlocul lunii martie, Germania a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030.

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare).

În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să regândească politica sa externă şi de securitate.

Continue Reading

NATO

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

Published

on

© US Department of Defense

Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.

Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul vineri cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi “capacitatea de tir indirect” (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie.

Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia.

Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia.

Rachetele comandate de Tallinn – al căror număr exact nu a fost precizat – sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024.

În noiembrie, Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE11 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE13 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO13 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA14 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN15 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA15 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending