La NATO, Klaus Iohannis amintește prima sa acțiune politică în calitate de președinte: Am adunat toate forțele politice și am hotărât să alocăm 2% pentru Apărare

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis a arătat miercuri, la sosirea la summitul NATO, că România nu mai este un simplu receptor de securitate, ci o țară membră NATO care vrea să fie furnizor de securitate pentru întreaga regiune. Declarațiile șefului statului au fost făcute în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

Împărțirea echitabilă a sarcinilor este necesară, nu putem să acceptăm ideea că unii contribuie și alții beneficiază. Pot să vă spun că România, încă de acum câțiva ani, de când am preluat mandatul, a avut poziția pe care am reafirmat-o de fiecare dată. România nu mai este de mult un simplu receptor de securitate. România a înțeles că, în NATO, sigur, beneficiezi de protecția NATO, dar noi vrem să fim un furnizor de securitate pentru întreaga regiune. Furnizor de securitate înseamnă, evident, să ai forțele armate într-o stare foarte bună, foarte bine pregătiți și foarte bine dotați”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a făcut aceste precizări și în condițiile în care România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente. Șeful statului a reamintit că prima ”mare acțiune politică” a mandatului său a fost să obțină acord național cu toate forțele politice pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Vă amintiți poate că prima mare acțiune politică pe care am făcut-o când am început mandatul a fost să adun toate forțele politice și împreună am hotărât să alocăm 2 la sută pentru Apărare, mult mai repede decât se convenise. Pentru NATO, termenul de ghidaj a fost 2024, iată că noi am început deja de anul trecut. noi luăm treburile acestea foarte în serios – și dotarea și oferirea de securitate. De aceea suntem prezenți cu foarte mulți oameni în Afganistan, de exemplu, suntem prezenți în Irak, în Kosovo șamd. Noi înțelegem din capul locului rolul nostru și ca furnizor de securitate”, a mai spus președintele.

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO.

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.