Connect with us

U.E.

La un an de la atentatele de la Paris, Uniunea Europeană a prezentat ambițiosul plan pentru Apărare: ”Un pas spre autonomie strategică”

Published

on

Uniunea Europeană mai face încă un pas spre consolidarea poziției sale în domeniul apărării europene: miniștrii Afacerilor Externe și ai Apărării din țările UE au agreat planul de implementare în domeniul securității și apărării, document cheie care permite trecerea de la ”viziunea” din Strategia Globală UE la acțiune și pe care Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, l-a prezentat Consiliului Afaceri Externe. Planul, care ar permite pentru prima dată trimiterea unor forțe de reacție rapidă în afara teritoriului UE, urmează a fi prezentat șefilor de stat și de guvern la Consiliul European din decembrie.

Deși contextualizat de presa europeană cu evoluțiile din SUA – alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA și incertitudinea privind angajamentul său transatlantic – , planul prezentat ar fi fost dezbătut și agreat indiferent de rezultatele scrutinului prezidențiale de peste Ocean, a argumentat Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Am început acest proces înainte de alegerile din SUA și am fi discutat acest document indiferent de rezultate”, a spus aceasta într-o declarație de presă.

Planul de implementare fixează un nou Nivel de Ambiție pentru securitatea și apărarea Uniunii Europene și concentrat pe trei priorități, conform unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă:

1) Să permită Uniunii Europene să răspundă mai cuprinzător, mai rapid și mai decisiv la adresa crizelor și conflictelor externe;

2) Să intensifice mai departe capacitățile de apărare și de securitate ale partenerilor UE;

3) Să consolideze capacitatea Uniunii Europene în protejarea cetățenilor europeni printr-o acțiune coerentă și integrată în securitatea internă și cea externă.

Pentru mulți europeni, securitatea este o prioritate de top astăzi. Suntem mult mai în siguranță și mai puternici atunci când lucrăm împreună, ca o Uniune adevărată. Nu este momentul pentru discuții teoretice și abstracte despre discuția europeană. Planul este despre a face lucruri concrete imediat și împreună”, a indicat Federica Mogherini la finalul reuniunii extinse a celor 56 de miniștri europeni, făcând referire la planul care este pus pe agenda europeană la un an distanță de când Franța a invocat clauza de asistență mutuală cuprinsă la Articolul 42(7) din Tratatul de la Lisabona și după mai puțin de patru luni de la prezentarea Strategiei Globale a UE.

Propunerea integrală a Înaltului Reprezentant UE este disponibilă aici

Concluziile Consiliului UE cu privire la Planul de Implementare în domeniul securității și apărării

Acțiunile concrete descrise în acest plan – îmbunătățirea capacității de reacție rapidă a UE în domeniul crizelor, consolidarea coordonării între structurile militare și civile, crearea unui mecanism coordonat de revizuire anuală a cheltuielilor pentru apărare și explorarea potențialului unei cooperări structurate între statele membre în domeniul securității și al apărării – reprezintă o parte a unui pachet mai larg ce include Planul de Acțiune pentru Apărare Europeană al Comisiei Europene și este în deplin acord cu Declarația Comună UE-NATO de la summitul NATO de la Varșovia.

aparare ueRevitalizarea grupurilor de luptă ale UE și o unică formă de cooperare permanentă structurată. Bugetul Agenției Europene pentru Apărare crește pentru prima oară în ultimii 6 ani

Printre cele mai importante aspecte ale deciziei adoptate de miniștri se numără și revitalizarea PESCO – cooperarea permanentă structurată, prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și care permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor. Însă, printre acțiunile propuse de acest plan, miniștrii au agreat să ia în calcul o cooperare permanentă structurată unică și incluzivă. Această idee ar putea contrabalansa abordarea de tipul ”celor două viteze”.

Grupurile de luptă ale UE, care există deja de 10 ani, ar urma să devină un nucleu al ”capabilităților multifuncționale civile și militare”, într-un demers care să transforme misiunile desfășurate sub Politica de Securitate și de Apărare Comună în acțiuni credibile în domeniul gestionării crizelor.

Potrivit lui Mogherini, guvernele statelor membre UE sprijină utilizarea unor grupuri de luptă cu efective de câte 1500 de militari, care sunt operaționale din 2007 dau nu au fost încă trimise în misiuni. 

Până la mijlocul anului 2017, Uniunea Europeană urmează să prezinte propuneri adiționale care să consolideze caracterul relevant și utilizabil al instrumentelor de reacție rapidă ale UE, inclusiv grupurile de luptă, care urmează a fi finanțate de la bugetul Uniunii Europene. În acest context, Federica Mogherini a anunțat că pentru prima oară din 2010 încoace, bugetul Agenției Europene de Apărare va crește.

”Este o creștere simbolică. Bugetul va fi de 31 de milioane de euro pentru anul 2017”, a adăugat aceasta.

Un prim centru de comandă: Planificare civil-militară la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă

La reuniunea de la Bruxelles s-a decis, de asemenea, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă, pentru a permite optimizarea procesului de planificare civil-militară. Cu alte cuvinte, utilizarea instrumentelor UE de reacție rapidă – grupurile de luptă – pentru misiunile civile și militare realizate sub egida PSAC vor fi coordonate de către SEAE.

Cooperarea cu NATO: implementarea Declarației Comune de la Varșovia

Prezent la a doua zi a reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE – sub formula miniștrilor Apărării – secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a menținut linia consemnată în mai multe rânduri: sporirea angajamentelor bugetare în dimensiunea apărării de către țările UE este în beneficiul tuturor, inclusiv al Alianței.

”Un lucru bun este că observăm acum că europenii sunt efectiv în curs de a investi mai mult în apărare”, a spus acesta el, făcând referire la schimbarea de leadership din SUA și incertitudinea cu privire la viziunea lui Donald Trump față de NATO.

Pe de altă parte, concluziile Consiliului cu privire la Planul de Implementare din domeniul securității și al apărării subliniază faptul că NATO rămâne ”fundația apărării colective pentru țările sale membre” și conferă implementării Declarației Comune UE-NATO un rol important în consolidarea apărării europene.

Reamintim că 22 de state europene sunt membre în ambele organizații, care au convenit în cadrul Declarației Comune semnate la Varșovia că implementarea acesteia în spiritul sinergiei și al cooperării se bazează pe ”respectul total față de autonomia decizională a ambelor organizații, fără să aducă prejudicii caracterului specific al politicii de securitate și de apărare al tuturor țărilor UE”. 

Planul de Implementare în domeniul securității și apărării și legătura cu alegerile din SUA

Contextualizat de presa europeană cu evoluțiile din SUA – alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA și incertitudinea privind angajamentul său transatlantic – , planul prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, este un angajament asumat încă de la precedenta reuniune a Consiliului Afaceri Externe – din 17 octombrie: ”Un plan de implementare ambițios și realist va fi pregătit pentru Consiliul Afaceri Externe (inclusiv în dimensiunea miniștrilor apărării) din noiembrie 2016 și pentru Consiliul European din decembrie 2016”.

Federica Mogherini a explicat că acest plan ar fi fost prezentat indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA.

Am început acest proces înainte de alegerile din SUA și am fi discutat acest document indiferent de rezultate”, a spus aceasta într-o declarație de presă.

Ce spun miniștrii de Externe și ai Apărării din țările UE

Planul pentru o mai mare cooperare militară europeană a fost puternic susținut de Germania, Franța și Italia, state fondatoare UE, dar și parteneri importanți ai Statelor Unite.

”Un pas spre autonomie strategică”, a considerat ministrul Apărării din Franța, Jean Yves Le Drian, care a fost completat de omologul său italian, Roberta Pinotti: ”Dacă Europa reușește să meargă cu aceeași viteză, va fi nemaipomenit”.

Șeful diplomației franceze, Jean-Marc Ayrault a punctat că ”natura incertă a lumii nu a început cu legerea lui Donald Trump. Există un risc de izolaționism, ceea ce nu va fi un lucru bun nici pentru SUA nici pentru întreaga lume”.

Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a declarat presei că “în loc să visăm la o armată europeană, cea mai bună abordare a președinției Trump este, pentru europeni, sporirea propriilor cheltuieli de apărare”.

Pe de altă parte, șeful diplomației britanice, Boris Johnson a arătat că ”este foarte important atunci când configurezi aceste structuri UE ca ele să fie complementare cu NATO. Nu trebuie să subminăm structura fundamentală de securitate care a avut grijă de noi timp de 70 de ani”

În ceea ce privește optica Germaniei, ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, și-a menținut linia declarațiilor publice din ultima săptămână: națiunile europene trebuie să își sporească bugetele apărării.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Poziția României

La reuniunea de la Bruxelles, la care participă în cea de-a doua zi și secretarul general al NATO, România a fost reprezentată de șeful diplomației, Lazăr Comănescu, și ministrul Apărării, Mihnea Motoc. 

Lazăr Comănescu s-a pronunţat în favoarea unui proces de implementare gradual, care să reflecte într-un mod ambiţios și pragmatic interesele tuturor statelor membre, conform unui comunicat MAE. Acesta a punctat, de asemenea, importanţa unei abordări din partea UE care să fie complementară cu priorităţile şi activităţile NATO, inclusiv prin implementarea Declarației comune UE-NATO de la Varșovia.

Mihnea Motoc a pledat pentru ca industria românească de apărare şi sectorul de cercetare tehnologică să aibă  şanse de dezvoltare în peisajul european. „Ne vom asigura, împreună cu reprezentanţii Ministerului Economiei, că operatorii economici români, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, start up-urile, vor valorifica această şansă”, a declarat acesta, conform unui comunicat MApN.

Planul de Implementare pentru Securitate și Apărare va fi prezentat reuniunii Consiliului European din decembrie 2016.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

Published

on

© European Union

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE5 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE7 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA8 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO8 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.8 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA9 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending