Libertate. Lectia germana. FOTOReportaj din Frankfurt,orasul in care traieste Euro

20130209-193045.jpg

Dan Carbunaru
Romanii sa iubeasca pacea si sa se bucure de libertate, spune menestrelul vagabond Thomas.

Chitara lui inca se aude pe artera comerciala din Frankfurt, Zeil Strasse. What s going
on, se intreaba barbosul Thomas cantand versurile 4nonblondes. Nu
are casa. A fost in Spania, Italia, este neamt si traieste din mila
trecatorilor. Libertatea de a merge unde vreau este cea mai scumpa
pentru mine, zice Thomas. Ii spun ca si noua, romanilor. Monedele
de un euro incep sa zornaie in cutia chitarei. Un zornait mult mai
silentios s-ar putea auzi la celalalt capat al strazii, in zona
sediului Bancii Centrale Europene. Euro sta mai bine pe picioare,
bancherii sunt optimisti. Dar isi aleg cuvintele cu mare grija.
Orice nuanta poate dezechilibra piata. Piata e ieftina, mai ieftina
ca la noi. o parte din strada a fost ocupata cu tarabe ale
producatorilor. Wurst pentru infometati, vin fiert de mere pentru
frigurosi. Un negru predica despre Cristos in fata multimii, in
germana. in spatele lui, un Mercedes cabrio alb e pregatit sa preia
printul si printesa. Garda s-a strans. Fanfara e gata. Mii de
localnici si turisti se pregatesc de sarbatoarea orasului. E o
perioada de promiscuitate, mai degraba. Oamenii profita de ocazie
ca sa se distreze, unii chiar ca sa isi faca de cap, imi explica un
fotoreporter. Frankurt-ul s-a topit, sambata, sub ropotul tobelor
si cadenta marsului traditional care marcheaza inceputul postului
de Paste si momentul infruntarii armatelor lui Napoleon. cei mai
multi nu stiu ce sarbatoresc, dar se simt bine si e placut si
pentru turisti. Uniformele soldatilor se scurg, in sunet de
trompete si tobe, prin fata aparatelor foto si video. Negri,
asiatici, sud-americani. Unii pozeaza, altii se lasa pozati.
Multimea pestrita ajunge in piata centrala, in timp ce perechea
princiara face sa ploua cu bomboane. Hai, ia mai multe, sa ducem la
copii-imi dau seama ca inteleg fara traducere. Sunt romanasii
nostri… Noaptea, strada principala este animata ca pe timp de zi.
Tinerii preiau zona. Cluburile pline, barurile mai putin. La Zo, e
noapte raggae. Jamaicanii si negrii danseaza bezmetic, ritualic, pe
muzica pusa de un DJ de aproape 60 de ani, in tricou rosu. Balansul
lui si privirea lasa de inteles ca nu ii pasa de varsta. Se bucura
alaturi de fratii lui. Fuck Reality, decreteaza tricoul unuia
dintre ei. la Clubul House, o hala uriasa, underground, e o noapte
speciala. Vine Hedunky sau ceva de genul asta. E cea mai tare din
cluburile din Ibiza, se lauda bodyguardul de la intrare. O blonda
uscata canta la saxofon pe ritmuri house, in timp ce DJ ul mixeaza
pe scena, iar un indian cu casca de ski si leduri albastre rupe
tobele electronice. Hala duduie pe ritm, bautura vine la masa cu
artificii, pentru VIP uri. Sunt nemtii liberi? as zice ca da.
Muncesc mult, dar zambesc mult. Luminile de la birouri nu se sting
la sase seara, dar au timp sa isi scoata copiii la plimbare sau sa
iasa la un pub. Nu sunt aroganti, nu prea stiu engleza, isi tin
ritmul si parca simt nevoia unui plus de culoare in viata. Cel
putin asta am vazut eu.
/>20130209-193147.jpg20130209-180446.jpg20130209-180325.jpg20130209-180310.jpg20130209-180239.jpg20130209-180226.jpg20130209-180211.jpg20130209-180101.jpg20130209-175843.jpg20130209-175833.jpg20130209-175812.jpg

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

7 + 10 =