LIVE Cafeneaua Complexităţii, luni – 8 aprilie 2013, ora 19:30. Fiziologia Postului

cafenea 8 aprilie 2013 (1)Invitat: Dr. Dragoş Iorgu Matei

Postul reprezintă un obicei păstrat de către latura spirituală a omenirii, regăsit în diverse sisteme şi religii, cu rolul principal de a produce un efect de curăţire, de renunţare la diverse principii (materiale-hrana, sau spirituale-idei, patimi). Din vechime s-a observat efectul benefic al postului asupra formei si funcţiei corpului uman şi asupra minţii şi sufletului uman. Efectul principal al postului îl reprezintă tendinţa de restabilire a ordinii fireşti, a legilor armonioase de funcţionare a fiinţei umane. Nu de puţine ori acest lucru se petrece odată cu trecerea postitorului prin diferite etape de suferinţă, atât fizică cât şi psihică, etape de reconfigurare a structurii şi fiziologiei ţesuturilor şi organelor.

Etimologia cuvântul post o regăsim în diverse limbi ca: în engleză (fast) (adj), în engleza veche (faest), în limba PIE (proto-indo-europeană) (past), în sanskrita (pastyá). Sensul principal este de strans, securizat. O definiţie veche din limba goţilor a verbului a posti / to fast era de „a ţine strâns”, cu avansarea ulterioară a sensului spre „control strâns asupra propriei persoane” „a te ţine sub propria-ţi observaţie”. (Online Etimology Dictionary)

Postul reprezintă totodată o cale naturală de luptă împotriva unor suferinţe, observabile şi în regnul animal. În lipsa hranei, unele mamifere postesc peste iarnă, păsările postesc în lungile lor migraţii pe deasupra mărilor. Fiecare dintre noi a observat că atunci când un animal este bolnav, acesta se retrage şi refuză mâncarea până la alinarea suferinţei. Acest lucru arată importanţa controlului alimentar în economia organismului şi implicit asupra proceselor de apărare/reparare.

În prezent, teorema actuală a postului este = să ţin post, ca apoi să mă apuc iar să mănânc şi să petrec. Corolarul ar fi trăirea permanentă într-o stare de postire. Postul implică toate palierele de activitate a fiinţei umane, cu menţinerea continuă a atenţiei spre îndreptarea lucrurilor acolo unde ele au suferit perturbări. Fiind văzut ca o încercare de renunţare, postul ar putea fi interpretat mai degrabă ca o denunţare a imaginii false create de către om în jurul propriei fiinţe şi în mediul în care trăieşte.

La baza înţelegerii mecanismelor fiziologice ale postului se pot regăsi:

• Teoria hormesisului (implică activarea mecanismelor de conservare şi reparare sub un stres minor şi repetat – conform vechii teorii “ce nu te omoară te întăreşte”);
• Teoria resetării endocrine şi metabolice (prin remodelarea simţurilor şi analizorilor. Este remodelat pattern-ul enzimatic necesar unui metabolism corect);
• Teoria oxidativă ( prin echilibrarea reacţiilor de oxidare-antioxidare şi pH-ului).

cafenea 8 aprilie 2013 (2)La nivelul organismului, în primele 12 ore de post, organismul simte lipsa aportului de principii alimentare şi face rapid o evaluare strategică aresurselor energetice afate la dispoziţie, precum şi amarilor consumatori de energie. În primele zile de post total, energia utilizată înainte pentru prelucrarea hranei este convetită spre activităţi de extragere a toxinelor şi de drenaj a substanţelor stocate de organism în grabă atunci când nu respectam orele de masă, de odihnă, de somn şi de activitate. Numele operaţiunii poate fi caracterizat plastic prin „Marea Curăţenie”. Un asemenea proces aduce cu sine stări de ameţeală, de oboseală „sfârşeală” care nu reprezintă altceva decât „vărsarea ” în torentul sanguin şi limfatic a toxinelor/otrăvurilor, care produc asemenea efecte asupra sistemului nervos central. De aceea, este foarte important cum şi cât se ţine post, excesele putând produce dezechilibre metabolice majore, cu suferinţe greu de stăpânit sau chiar moartea. Nimeni nu o să moară din cauza postului, ci din cauza propriilor toxine care ies din cotloane zăvorâte, în cantităţi mari. Postul se cere a fi ţinut cu rânduială, adică cu cap şi coadă.

După o perioadă de post, potrivită fiecăruia, organismul se prezintă cu parametrii homeostazici semnificativ schimbaţi, reglaţi spre activităţi fireşti. Instinctele primare revin spre normal, procesele psihice se îmbunătăţesc, coeficientul de „qulity of life” fiind ridicat.

În exegeza diverselor pasaje biblice, Sfântul Vasile prezintă criteriile pe care le implică postul recomandat de Iisus, comentând versetul „Unge-ţi capul şi spală-ţi faţa ta” (Matei 6,17). El accentuează importanţa conştientizării scopului unic al postului : comuniunea cu Dumnezeu. Conform mesajului biblic, Sfântul Vasile dezaprobă falsa smerenie, care anulează valoarea postului, deoarece această atitudine denotă fariseism : „Nu lua înfăţişare tristă, căutând să fii slăvit pentru că pari înfrânat. Facerea de bine trâmbiţată n-are folos, iar postul dat în vileag n-are câştig”. Postul trebuie să angajeze integral fiinţa umană; el nu constă doar în abţinerea de la anumite alimente, ci exprimă discernământul spiritual necesar menţinerii prieteniei în relaţiile cu semenii : „Nu mănânci carne dar mănânci pe fratele tău! […] Posteşti toată ziua, aştepţi să vină seara, ca să mănânci, dar cheltuieşti întreaga zi în judecăţi”. Faţa celui ce posteşte îţi inspiră respect, e împodobită cu o paloare pe care-i zugrăvită înfrânarea. Ochiul celui care posteşte este blând, mersul măsurat, faţă serioasă. Cel ce posteşte este măsurat la cuvânt şi curat la inimă”.

Transmisia LIVE, AICI (luni, 8 aprilie, incepand cu orele 19:30).

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

two × 3 =