Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU Andrianos Giannou, vicepreședinte al tinerilor PPE, vorbește în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro despre provocările recente ale UE

Published

on

Întors recent din SUA, unde a participat la Transatlantic Youth Summit, Andrianos Giannou, unul dintre cei mai importanți lideri ai familiei politice PPE (Partidul Popular European, a fost invitatul CaleaEuropeana.ro.

Vicepreședinte al Organizației de Tineret a Partidului Popular European (YEPP), Andrianos Giannou a vorbit într-un INTERVIU începând cu ora 10.00 despre cele mai recente evoluții din UE, responsabilitatea politică a PPE, amenințările care pun în pericol Europa Unită, dar mai ales soluțiile pe care popularii intenționează să le livreze cetățenilor.


Andrianos Giannou a fost ales vicepreședinte al YEPP în mai 2015 în calitate de reprezentant al Tineretului Național Liberal (TNL) cu un procent de 98.1%. Printre responsabilitățile sale de vicepreședinte al YEPP se află relațiile transatlantice și comunicarea strategică.

Este pentru prima dată când Tineretul Naţional Liberal are un vicepreşedinte al biroului YEPP.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Ministrul german pentru Europa: Nu noi stăm în calea unor reacții dure împotriva Rusiei. Sprijinim România cu “toate forțele” pe drumul aderării la Schengen și reformelor în justiție

Published

on

© Bündnis 90/Die Grünen im Bundestag, Kaminski

Interviu realizat de Robert Lupițu

Germania sprijină România cu “toate forțele” pe drumul aderării la spațiul Schengen și abordării în mod activ a reformelor în domeniul justiției, a declarat ministrul de stat pentru Europa și climă din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei, Anna Lührmann, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în marja vizitei sale de lucru la București. Membră a grupului Verzilor în Bundestag-ul german, Lührmann a explicat opoziția țării sale cu privire la introducerea energiei nucleare și a gazului natural în taxonomia UE, însă a afirmat că “securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară” și a precizat că exemplul deciziei privind embargo-ul asupra petrolului din Rusia arată că nu Germania a stat în calea unor decizii mai dure ale UE împotriva Moscovei.

Deși vizita sa de lucru are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la Tratatul de prietenie dintre cele două țări, Lührmann a subliniat că vizita “se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări”. “Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil”, a spus oficialul german, înainte de a avea consultări și întrevederi cu oficialii români.

În privința energiei, ministrul de stat pentru Europa a evocat existența a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Anna Lührmann a solicitat, pe această cale, ca statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia. “Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei”, a comentat ea.

Oficialul de la Berlin a arătat că Germania susține reformarea UE, iar multe dintre idei “pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate”. Ea a numit ca importante stabilirea unor liste transnaționale pentru Parlamentul European și o discuție despre extinderea votului cu majoritate calificată și în alte domenii de politici.

În ceea ce privește două dintre cele mai importante dosare pentru România – aderarea la Schengen și perspectiva europeană a Republicii Moldova – Anna Lührmann a manifestat susținere din partea Germaniei: “Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției”.

În timp ce România se pregătește să găzduiască în luna iulie cea de-a doua reuniune a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, lansată la Berlin de Germania, Franța și România, ministrul de stat pentru Europa a indicat că Republica Moldova are nevoie “de sprijinul nostru, cu precădere acum”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Vizita dumneavoastră în România are loc la o răscruce de momente – aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului româno-german de prietenie și parteneriat pentru Europa și consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. Care sunt principalele domenii în care vedeți ca fiind primordiale în parteneriatul cu România?

Anna Lührmann: Relațiile strânse și bazate pe încredere dintre țările noastre se întemeiază pe un fundament larg și o identitate europeană care devin și mai vizibile în acest an, în care aniversăm 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-germană. Sunt deosebit de încântată să mă aflu aici, în acest an aniversar!

Relațiile noastre economice joacă un rol prioritar – companiile germane se află pe primul loc între investitorii străini din România, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României. Ambele țări profită de pe urma liberei circulații dinamice a forței de muncă. Consider că mai există potențial de creștere, tocmai în sectorul economic, mai ales în ceea ce privește teme ale viitorului precum energiile regenerabile și hidrogenul. În acest fel, țările noastre pot aduce o contribuție comună importantă la un viitor mai ecologic și neutru din punct de vedere climatic.

Relațiile noastre sociale și culturale strânse se reflectă în cooperarea noastră diversă în domeniul cultural, precum și în multiplele contacte la nivelul societăților civile. Vă dau ca exemplu numeroasele evenimente organizate de ambasadele noastre cu prilejul anului aniversar: expoziții, concerte, dezbateri care ne însuflețesc relațiile.

Minoritatea germană din România precum și numeroșii cetățeni români care trăiesc în Germania alcătuiesc o punte culturală, lingvistică, economică și umană unică între societățile noastre. Aici, în România, există un interes tot mai mare pentru limba germană și Germania. Dorim să răspundem în continuare cât mai bine acestei cereri, deoarece schimburile intense între țările noastre reprezintă un bun valoros care merită păstrat pentru generațiile viitoare.

Nu în ultimul rând, politica externă și de securitate reprezintă un domeniu principal de cooperare în care ne dorim o colaborare intensă și în viitor. Vizita mea în România se derulează și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care ne confruntă pe toți cu o multitudine de provocări. Cu precădere în aceste vremuri, unitatea și coordonarea strânsă sunt indispensabile pentru o Europă puternică.

Treizeci de ani de prietenie româno-germană reprezintă totodată un succes și un imbold: împreună dorim să ne consolidăm în continuare parteneriatul bilateral și să acționăm în vederea unei Uniuni Europene unite, rezistente, sigure și durabile. Împreună ne vom angaja în continuare pentru Europa, pentru prietenia noastră și pentru relații tot mai strânse între cetățenii noștri.

CaleaEuropeană.ro: Interzicerea a 90% din petrolul rusesc și reducerea masivă a dependenței de gazul rusesc și de alți combustibili fosili sunt decizii cheie pentru solidaritatea cu Ucraina, pentru a lovi economia rusă și mașina de război a lui Putin și pentru a stimula planul UE de tranziție climatică. Care sunt soluțiile și alternativele pe termen scurt, mediu și lung? Este acceptabilă pentru guvernul Germaniei pledoaria României pentru gaz și energie nucleară în taxonomia UE?

Anna Lührmann: Domeniul energetic și cel al politicilor climatice ne pune în fața a două provocări concrete: pe termen scurt, garantarea securității energetice concomitent cu renunțarea treptată la importurile de energie din Rusia și, pe termen lung, realizarea unei tranziții energetice ambițioase.

Războiul de agresiune al Rusiei ne-a făcut să conștientizăm propria dependență energetică. Rusia nu mai este un furnizor de energie fiabil. Din acest motiv, Germania, România și întreaga Uniune Europeană preconizează reducerea cât mai rapidă a importurilor de energie din Rusia. Până la începutul lunii mai, am reușit să reducem în Germania importurile de energie din Rusia la 15% (de la 36%) ca pondere în consumul total de energie. Discuțiile în jurul unui embargo al UE asupra petrolului rusesc au arătat că nu noi am stat în calea unei reacții mai dure împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, sub aspectul politicilor climatice, ceea ce preconizăm pe termen scurt în contextul situației actuale nu corespunde principiilor generale – însă securitatea aprovizionării cu energie este momentan prioritară. În cadrul acestui proces, în Germania vom consuma din ce în ce mai mult GNL cu emisii mari de CO2 și parțial va trebui acum să folosim mai intens centralele pe cărbune. Cu toate acestea, știm cu certitudine că trebuie să evităm efectele dăunătoare de captivitate (lock-in), astfel încât, în cazul noilor terminale GNL, să fie direct asigurată compatibilitatea cu hidrogenul. Un lucru este cert: criza climatică nu a dispărut și nici nu a devenit mai puțin urgentă – simțim acest lucru în fiecare zi, din ce în ce mai mult, prin creșterea temperaturilor și apariția fenomenelor meteorologice extreme! Chintesența acestei crize sub aspectul politicii privind schimbările climatice reprezintă astfel un semnal puternic pentru a continua tranziția energetică – acum mai ferm ca niciodată. Numai energiile regenerabile și eficiența energetică vor reduce sustenabil dependența economiei noastre de importurile de resurse fosile. Cred că această interpretare a tranziției energetice a convins și în România.

În ceea ce privește Regulamentul UE privind taxonomia: Germania s-a opus în Consiliu propunerii respective, deoarece nu împărtășim opinia că energia nucleară este sustenabilă. Pentru noi este importantă mai ales consolidarea comună a energiilor regenerabile ca fiind cea mai ieftină și mai puțin riscantă sursă de energie. Până la decarbonizarea Uniunii Europene, cele 27 de state membre ar trebui să-și urmărească propriile strategii – atâta timp cât se respectă obiectivele comune, nu ar trebui să stabilească între ele anumite cerințe privind mixul energetic. Cu toate acestea, statele membre care doresc să utilizeze energia nucleară, ar trebui să-și clarifice și problema dependenței de combustibili din Rusia.

CaleaEuropeană.ro: România, alături de Bulgaria și Croația, se află de mai mulți ani la ușa spațiului Schengen, îndeplinind toate criteriile tehnice necesare. Dar votul din Consiliu este o chestiune de opțiune politică. Considerați că gestionarea de către România a situației refugiaților ucraineni și a hub-ului umanitar și utilizarea Portului Constanța pentru a contribui la securitatea alimentară sunt exemple suficiente pentru a permite intrarea României în spațiul Schengen? Cum va vota Germania în această privință?

Anna Lührmann: Ucraina este victima unei agresiuni inimaginabile, pe care nimeni în Europa secolului 21 nu o credea posibilă și pe care o condamnăm cu fermitate. Ucraina și refugiații ucraineni merită, prin urmare, întreaga noastră solidaritate și susținere. Am un respect enorm pentru sprijinul și inițiativa din România față de refugiații ucraineni. M-a impresionat profund reacția rapidă și solidaritatea cu care cei afectați de război au fost primiți, acordându-li-se ușor și rapid ajutor. O expresie a solidarității care de altfel este comună țărilor noastre. Și sprijinul acordat de porturile românești pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă o contribuție importantă – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea alimentară la nivel global. Mă bucur că, împreună cu UE, s-a ajuns la un acord privind simplificarea controalelor vamale în vederea accelerării exporturilor de cereale. Vineri a avut loc o conferință internațională la Berlin cu privire la securitatea alimentară globală. În acest context, trebuie spus clar cine poartă vina pentru situația alimentară din ce în ce mai catastrofală: este vorba despre Putin și războiul său de agresiune, ale cărui consecințe se fac simțite în lumea întreagă.

Este bine că România urmărește cu determinare obiectivul aderării la spațiul Schengen și că dorește să abordeze în mod activ reformele în domeniul justiției. Sprijinim în continuare cu toate forțele România pe acest drum.

CaleaEuropeană.ro: Conferința privind viitorul Europei a început în timpul președinției germane a Consiliului UE și s-a încheiat cu discursul domnului Macron în timpul președinției franceze. Pe ordinea de zi au apărut mai multe teme noi sau vechi – o comunitate politică europeană pentru țările care nu sunt membre ale UE, revizuirea tratatelor, dreptul de veto în Consiliu, liste transnaționale pentru alegerile UE. În ceea ce privește revizuirea tratatelor, de exemplu, poziția României a fost pragmatică și echilibrată. Ce ne puteți spune despre poziția Germaniei în ceea ce privește reforma UE?

Anna Lührmann: Conferința privind viitorul Europei ne-a oferit numeroase idei concrete despre cum putem dezvolta Europa în continuare, cum o putem apropia de cetățeni, cum ne putem crește capacitatea de acțiune și cum ne putem consolida solidaritatea. Aceste lucruri sunt importante și în ceea ce privește potențialele noi state membre. Acum depinde de noi să dăm curs ideilor formulate de cetățeni. Acum trebuie să aibă loc o dezbatere ambițioasă în Consiliu și în celelalte instituții europene.

Multe reforme bazate pe aceste idei pot fi puse în aplicare în cadrul actualelor tratate. Ar trebui să profităm de această ocazie, însă totodată să fim deschiși dacă o propunere referitoare la întărirea capacității de acțiune la nivel european necesită modificări ale tratatelor. Trebuie să ținem pasul cu timpurile pe care le trăim.

Printre propunerile Conferinței se numără și extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu și asupra altor domenii politice. Acest lucru este important în vederea îmbunătățirii capacității UE de a luat decizii rapide și eficiente.

Propunerile includ și idei concrete despre cum poate fi consolidată democrația în Europa, precum și despre cum UE poate deveni mai transparentă și mai apropiată de cetățeni. Considerăm că legea electorală europeană, care prevede inclusiv liste transnaționale, este un pas important în această direcție. Ar trebui să promovăm acest subiect, astfel încât propunerea să fie implementată în timp util, pentru alegerile europene din 2024.

Foarte important pentru mine este faptul că cetățenii se află în centrul Conferinței. Ei trebuie implicați în continuare îndeaproape în acest proces și să primească o reacție rapidă la numeroasele idei formulate.

CaleaEuropeană.ro: România, care are o cauză istorică în acest sens, și Germania joacă un rol important în susținerea drumului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Platforma de sprijin lansată la Berlin este un exemplu. Ce pot face România și Germania în continuare și împreună pentru a ajuta Republica Moldova să devină într-o bună zi membră a UE?

Anna Lührmann: Comisia Europeană a recomandat ca Republicii Moldova să i se garanteze o perspectivă europeană și să i se acorde statutul de țară candidată la aderarea la UE. În acest context, există așteptarea ca Republica Moldova să înceapă acum reformele numite de Comisia Europeană. Consiliul European s-a alăturat săptămâna trecută acestei evaluări, transmițând astfel un semnal puternic, și anume „Vrem să vedem Republica Moldova în UE!”

Procesul de aderare este îndelungat și legat de multe condiții. Cu siguranță că mulți oameni din România își aduc încă aminte de acest lucru. UE sprijină deja Republica Moldova din multe puncte de vedere, atât cu expertiză, cât și financiar. Aflată în vecinătatea imediată, România este și mai aproape de situația reală, în teren, și știe cât de multă nevoie are Republica Moldova de sprijinul nostru, cu precădere acum.

De aceea Germania, Franța și România au creat așa-numita Platformă de sprijin pentru Republica Moldova. Primul eveniment a avut loc în data de 5 aprilie, la Berlin, sub forma unei conferințe de sprijin pentru Republica Moldova. 45 de delegații din partea a 39 de state și a 6 organizații internaționale au pus atunci bazele sprijinului comun pentru reziliența Republicii Moldova. Mă bucur că următoarea conferință va avea loc în luna iulie la București, la invitația ministrului român de externe Aurescu. Sper ca și alte țări să-și ofere sprijinul pentru Republica Moldova și pentru poporul moldovean în această situație dificilă.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | Ana Revenco, ministrul de interne de la Chișinău: Suntem siguri că România ne va fi alături în parcursul european. Ne dorim un mecanism UE pentru ordine publică care să includă și R. Moldova

Published

on

România sprijină toate demersurile de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv în domeniul afacerilor interne, iar dialogul cu Bruxellesul avansează pe zi ce trece privind aderarea la Uniunea Europeană, a declarat Ana Revenco, ministrul afacerilor interne din Republica Moldova, într-una interviucordat  pentru CaleaEuropeană.ro în care a subliniat nevoia țării sale de a utiliza tehnologii avansate care vizează ordinea și securitatea publică pentru a face față actualității de securitate în care se află în prezent, cu un război la frontieră. De asemenea, ministrul de interne de la Chișinău a indicat că dorește, împreună cu România și Comisia Europeană, să susțină crearea unui mecanism european pentru ordine publică, similar mecanismului european de protecție civilă, care să includă și Republica Moldova.

Revenco s-a aflat miercuri și joi în România, unde a participat la deschiderea Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, cea mai mare expoziție de tehnică militară și de securitate din zona Europei de Est, și a avut întrevederi cu omologul român Lucian Bode, precum și cu alți oficiali.

Ministrul de interne de la Chișinău a abordat aspectele legate de integrarea europeană a țării sale, sprijinul României în acest sens, dialogul cu Uniunea Europeană și sprijinul european pentru gestionarea situației umanitare și de securitate ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, precum și situația din Transnistria.

Aceasta a precizat că datorită prezenței Frontex în Republica Moldova, statul și-a consolidat capacitatea de control la granița cu Ucraina, dar și la granița cu România. 

 

CaleaEuropeană.ro: Care este importanța prezenței Republicii Moldova la o expoziție de tehnică militară pentru Europa de Est? Care este motivul prezenței dumneavoastră aici astăzi?

Ana Revenco: În primul rând, aici am văzut și am făcut cunoștință cu mai mulți producători, nu neapărat doar pe segmentul de tehnologii militare, tehnologii care pe larg sunt utilizate și în domeniile care vizează ordinea publică ori securitatea publică. Sunt domeniile care sunt parte din mandatul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova. Sunt aici pentru a face cunoștință cu cele mai avansate tehnologii sau cât de departe a ajuns tehnologia care este acum utilizată de foarte multe țări în domeniile la care m-am referit.

În al doilea rând, desigur că ne dormim să devenim un liant, să creăm un pod între producătorii de tehnologii avansate utilizate în managementul domeniilor care vizează securitatea și ordinea publică în beneficiul cetățeanului și cu partenerii noștri de dezvoltare. Aceste liante și căi care să se plieze pe nevoile noastre. Când zic nevoi, mă refer la actualitatea de securitate în care ne aflăm acum, cu un război la frontieră care cu certitudine schimbă tot ce înțelegem noi sau tot ce am înțeles până acum în domeniul riscurilor la adresa ordinii și securității publice.

Aici nevoile noastre vizează mai multe segmente. Ele țin de nevoia de a consolida capacitățile noastre în comunicare și transmisii pe palierul de prevenire și intervenție în atacurile cibernetice sau în securitatea cibernetică. Avem nevoie de o mai bună capacitate să supraveghem și să controlăm hotarele noastre. O mobilitate mult mai bună este necesară pe întreg palierul afacerilor interne și asta pentru că suntem față în față cu pericole care afectează ordinea și securitatea publică, pericole mai bine cunoscute unui cerc mai larg de profesioniști și populația civilă. Războiul a creat cu regret premise pentru criminalitatea transfrontalieră sau traficul de arme, de persoane sau de droguri să se recalibreze, pe de-o parte.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că avem față în față și un sir de alte pericole mai atipice pentru sistemul afacerilor interne. Cele la care mulți se referă drept hybrid threats sau pericole de tip hibrid la care se mai adaugă și pericolul de terorism, extremism. Pe un alt palier mai avem și propagandă, știrile false. Deci iată o complexitate de pericole cărora trebuie să le facem față și cu certitudine asta o putem face doar dacă operăm la tehnologii avansate. Așa conchid cu motivele pentru care sunt aici: a cunoaște, a pune în contact nevoile noastre cu tehnologia și cu partenerii, astfel încât să știm exact cum mergem, dar într-un tot întreg, înainte.

Trei dimensiuni în care Republica Moldova conlucrează cu România și UE

CaleaEuropeană.ro: Știm foarte bine și este important să menționăm, Republica Moldova este un stat neutru din punct de vedere securitar și militar, dar acest lucru nu o împiedică să încerce să își găsească metode pentru a-și asigura mai bine securitatea și reziliența, mă refer la securitatea internă. Chiar președintele Consiliului European când s-a aflat recent la Chișinău a spus că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova. Aveți semnale de sprijin în acest sens și din partea României și din partea Uniunii Europene, mai ales din punct de vedere financiar pentru a găsi astfel de sisteme cum ați menționat, pe zona de comunicații, pe zona de telecomunicații, poate și pe zona de aparatură pentru a monitoriza diferite situații sau trafic la frontieră pentru că Republica Moldova are și o presiune destul de mare în ceea ce privește situația refugiaților

Ana Revenco: Este important să menționăm că aici există trei dimensiuni pe care comunicăm și conlucrăm și foarte bine și cu România și cu Bruxellesul. O să încep cu România pentru că este mai aproape și a fost întotdeauna alături și ne-a sprijinit în toate demersurile noastre de integrare europeană și de aducere a bunăstării și securității în țară. Chiar din prima zi a războiului am luat legătura cu colegii din România, a fost creată și o celulă de criză. Exact cadrul în care ne-am permis să facem un schimb foarte rapid de informații pentru a gestiona toate subiectele mai tensionate care apăreau privind schimbul de informații pe fluidizarea fluxului de refugiați, pe schimbul de informații privind pericolele de criminalitate transfrontalieră, pe coridoare umanitare, pe infrastructura de răspuns înainte de traversare hotar și după. Foarte bine s-a lucrat și se lucrează în continuare. România este și proactivă, deseori nici nu mai intervenim cu un demers când ni se pune la dispoziție și informație.

Mâine voi avea în agenda mea o întrevedere cu ministrul dvs. de Interne, cu domnul Lucian Bode. Nu vom discuta doare ce am făcut până acum. Cel mai important este că vom face un schimb de opinii și de planuri pentru viitorul imediat, cum ne vom mișca inclusiv pentru pregătirea platformei de solidaritate și suport a Republicii Moldova post Berlin. Următoarea platformă va avea loc la București foarte curând. Acestea vor fi subiectele de discuție cu Lucian Bode, dar și pe partea bilaterală strict afaceri interne. În februarie semnasem și un plan operațional și un acord care merge bine chiar dacă avem și un război la frontieră, dar este evident că necesitatea de a extinde colaborarea deja depășește acea dimensiune de plan.

Republica Moldova contează pe sprijinul României în domeniul afacerilor interne pentru aderarea la UE

CaleaEuropeană.ro: A fost un plan bilateral de cooperare, dar și un plan de instructaj pentru ofițerii și poliția Republicii Moldova, MAI. Înțeleg că există și un astfel de protocol de colaborare, nu?

Ana Revenco: Exact, la asta m-am referit.

CaleaEuropeană.ro: Având în vedere că este o temă foarte importantă în ultima perioadă și poate reușim să o cuplăm la acest sprijin bilateral pe care România îl oferă. Contați și pe sprijinul și pe expertiza României în ceea ce privește domeniul afacerilor interne în contextul negocierii procedurii de aderare la Uniunea Europeană?

Ana Revenco: Categoric. Desigur că acum prioritatea ține de modificarea și de îmbunătățirea cadrului legal. Aici stăm bine. În ceea ce privește capacitatea de implementare, desigur că vom avea nevoie de o profesionalizare continuă a forțelor de ordine, a poliției, a carabinierilor, a poliției de frontieră și a altor specialiști care sunt parte din afacerile interne din Republica Moldova. Acesta va fi și subiectul discuțiilor și cooperării continue cu Ministerul Afacerilor Interne din România.

De altfel, pot să vă zic că chestionarul acesta ne-a prins pe un picior bun și exact așa cum trebuie pentru că ne aflăm pe finalul procesului de elaborare a strategiei Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova care va cuprinde și programe sectoriale bine conturate, care vizează criminalitatea transnațională inclusiv, ordinea publică și dezastre și multe altele. Iată că aici avem cu certitudine spațiu mare de explorat în ceea ce privește lucrul, conlucrarea directă între arme, la nivel de politici cu Ministerul Afacerilor Interne din România, inclusiv ghidarea și modul cum implementăm noi aceste programe, astfel încât să venim mai aproape de tot ce numim noi standarde, principii, proceduri de lucru în spațiul european. Asta ne și dormim. Prin interoperabilitatea proceselor și serviciilor care astăzi sunt disponibile în spațiul UE și vor fi exact așa organizate lucrurile în Republica Moldova, să devenim parte din marea familie europeană.

Republica Moldova dorește un mecanism european pentru pericolele din sfera ordinii publice, pe modelul Mecanismului european de protecție civilă

Vă spuneam mai înainte că lucrăm pe mai multe dimensiuni, precum dimensiunea bilaterală cu România. Dar avem și un dialog care avansează pe zi ce trece cu Bruxellesul. La fel, acesta vizează subiectul de securitate în regiuni. Chiar recent, am avut-o în vizită la Chișinău pe Ylva Johansson, comisar european pe justiție și afaceri interne. Este o adevărată doamnă care ține în mâinile ei acum, în timpurile acestea extraordinare, acest mandat de securitate si apărare al spațiului european. O altă candidatură nici nu mi-aș fi putut imagina. Ea cunoaște foarte bine nevoile pe securitate și care sunt și vulnerabilitățile regionale.

Discutasem cu dumneaei necesitatea nu doar a Republicii Moldova, ci și a întregului continent european să abordăm într-o dimensiune mult mai extinsă tot ceea ce astăzi numim ecosistemul de securitate european. Dumneaei a venit în sprijinul intenției noastre de a veni cu o nouă platformă sau cu un cadru nou de cooperare care să includă și Republica Moldova în egală măsură cu statele membre UE și un mecanism nou prin care să fie abordat astăzi acest nevoie de securitate care, dat fiind că avem un război la graniță, ar însemna că sunt niște pericole cu un voltaj foarte înalt, deci mecanismele vechi nu mai demonstrează eficiența de odinioară. Ne-a zis că ne susține în această intenție.

Am discutat acest subiect și cu Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare a Senatului României. În special, am discutat în detaliu nevoia de a aborda în comun, pentru că vorbim astăzi despre niște pericole care sunt împărtășite. Nevoia de a aborda unitar această vulnerabilitate este pe deplin înțeleasă. Vom merge împreună și eu cred că acest trio doamna comisar european, doamna președintă a Comisiei și eu în calitate de ministru al Afacerilor Interne, vom putea propulsa și ridica nevoia unui mecanism nou unic al Uniunii Europene care să includă și Republica Moldova.

În ceea ce privește abordarea sistemului de securitate, va prinde foarte repede contur și vom putea trage hotarul de securitate de la frontiera administrativă a Uniunii Europene, până după ea, deci să includă și Republica Moldova pentru că suntem la hotar, suntem pe linia întâi și nu mai putem merge altfel decât dacă mergem unitar. Deci pe o platformă nouă, pe un mecanism nou similar poate și celui la care multă lume se referă astăzi drept un mecanism al Uniunii Europene de protecție civilă care funcționează bine și și-a demonstrat eficiența în timpul dezastrelor sau a urgențelor de alt gen, dar lipsește un mecanism similar atunci când vorbim despre pericole care vizează securitatea și ordinea publică la fel, într-o modalitate unitară de abordare.

Timp 30 de ani, Transnistria este pe loc 

CaleaEuropeană.ro: Și mai ales că mecanismul european de protecție civilă nu se referă doar la statele membre UE, pot fi și state partenere, cum e și Republica Moldova. Pentru că ați menționat acest lucru, practic vorbind de o extindere a sprijinului peste hotarul administrativ al UE, nu pot să nu vă întreb, pentru că probabil și mulți cetățeni se întreabă: ce înseamnă în acest context pentru teritoriul Republicii Moldova, având în vedere că există provocările și problemele pe care le-am văzut și noi recent în Transnistria? Poate puteți să ne luminați un pic această perspectivă.

Ana Revenco: Vă ziceam că din ziua întâi când a fost declanșat războiul am activat și centrul unic de comandă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în care sunt prezente absolut toate armele și reprezentanți ai altor structuri de aplicare a legii. Una dintre sarcinile acestui centru este monitorizeze situația, să analizeze care sunt riscurile să developeze scenarii și să puncteze posibile direcții predictibile de evoluție a situației, astfel încât să luam decizii în ceea ce privește planurile de acțiune pe termen imediat sau pe termen mediu. Toate planurile noastre de contingență sunt cu certitudine bazate pe aceste analize de risc și pe scenarii de predictibilitate. Analizăm, monitorizăm, ajustăm și suntem gata să intervenim orice moment și indiferent de cum vor evolua scenariile.

Pot să vă zic că timp de 30 de ani, Transnistria este pe loc. Nimic geopolitic și geografic nu s-a schimbat. Tiraspolul și-a solicitat continuu independența. Armata rusă se află acolo, nimic iarăși nu s-a schimbat. Și avem și un depozit de armament. Conștientizăm foarte bine pericolele care există. De aici vine și acest efort de monitorizare și analiză continuă. Toate forțele și toate resursele sunt astăzi reconfigurate astfel încât să putem să reacționăm corespunzător.

CaleaEuropeană.ro: Ați discutat acest subiect și cu comisarul european Ylva Johansson și cu partenerii români? Este de interes pentru Bruxelles și pentru România să sprijine situația de pe teren în sensul și acelui mecanism despre care ați menționat?

Ana Revenco: Desigur că și Bucureștiul și Bruxellesul cunosc foarte bine care este situația în raport cu prezența în Transnistria a trupelor ruse. Doamna comisar cunoaște foarte bine care sunt amenințările, care sunt vulnerabilitățile în sistemul de securitate și al nostru, dar și la hotar cu UE. Atunci când vorbim despre un sprijin în consolidarea rezilienței Republicii Moldova la pericolele ce vizează securitatea și ordinea publică, cu certitudine se iau în calcul și acele riscuri și amenințări care vizează regiunea Transnistria.

80 de polițiști de frontieră din UE sunt în Republica Moldova pentru a sprijini gestionarea fluxului de refugiați

CaleaEuropeană.ro: Vizita comisarului european Ylva Johansson la Chișinău a venit și în contextul în care UE a aprobat sprijin în sensul prezenței Frontex pe teren. Mă refer la adiția de pază și de coastă a Uniunii Europene. Vedeți în următoare perioadă având în vedere că nu știm încotro se îndreaptă conflictul din Ucraina, vă așteptați la o creștere a numărului de refugiați și în egală măsură la o creștere a sprijinului Uniunii Europene pe această zonă pentru a gestiona cât mai bine situația? Pentru că Republica Moldova face o treabă în egală măsură și lăudabilă și valoroasă, fiind statul non-UE care primește cel mai mare număr de refugiați.

Ana Revenco: Doamna Johansson a avut un rol decisiv în grăbirea semnării acestui acord. Fără precedent, în doar două săptămâni a fost și negociat și semnat. Asta ne face să ne simțim și mai fermi în dialogul continuu cu dumneaei în ceea ce privește crearea acestui cadru nou și unic de cooperare. Grație prezenței poliției de frontieră, din mai multe state membre, prin intermediul Agenției Frontex în Republica Moldova, ne-am consolidat capacitatea de control în punctele de trecere a frontierei și pe granița cu Ucraina, dar și pe granița cu România. Presiunea este pe ambele flancuri și pe est și pe vest din cauza fluxului care vine din est. Mulți dintre ei sunt orientați pe vest.

Deja avem aproximativ 80 de polițiști de frontieră care fac echipă comună cu colegii mei în teren. Lucrăm în continuare pentru a îi abilita să facă echipe comune și pentru a supraveghe frontiera pe linia verde pentru că anumite pericole vin și pe acest segment. Aici mă refer și la anumite pericole care încep să se materializeze în ceea ce privește organizarea migrației ilegale sau traficul de persoane, traficul de armament sau muniții care se poate materializa foarte rapid. Avem nevoie de o prezență mult mai profesionistă și activă și continuă în zona verde, deci vom menține în continuare solicitarea de a majora numărul de specialiști Frontex prezenți în țară.

CaleaEuropeană.ro: Presiunea mai mare bănuiesc că o simțiți pe frontiera comună cu Ucraina, mai puțin pe frontiera comună cu România, având în vedere că există colaborare.

Ana Revenco: Presiunea vine din numărul mare de refugiați. Sistemul afacerilor interne a fost calibrat pentru timpuri de pace. Acum numărul de refugiați depășește din punct de vedere al numărului de persoane care traversează frontiera, actele care urmează să le proceseze poliția de frontieră, analizele de risc, profilurile care sunt operaționalizate depășesc de zeci de ori volumul obișnuit pentru un punct de trecere al frontierei. De aici și presiunea pentru că avem nevoie în continuare de oameni suficienți, bine instruiți, odihniți pentru a sta de veghe și pentru a nu permite anumitor pericole să se materializeze și pentru a acționa la timp.

Din cauza din fluxului continuu și pe intrare și pe ieșire, este important să demonstrăm că pe de-o parte veghem frontiera noastră, pe de altă parte este important să demonstrăm că suntem și un partener de încredere. Aici mă refer la România, și prin România mă adresez întregului spațiu al UE. Vrem și putem să demonstrăm că suntem un partener de încredere, să ne facem meseria așa cum cere cartea. De altfel, și prezența specialiștilor Frontex este o ocazie absolut minunată pentru ca echipa mea să facă schimb de experiențe.

“Suntem siguri că România va fi alături de noi” în parcursul european

CaleaEuropeană.ro: Cred că e foarte important pentru Republica Moldova să aibă un avocat precum România în interiorul UE, dar cred că și pentru România este reconfortant să știe că într-un fel drumul Republicii Moldova către UE trece prin România. Dar nu pot să nu omit faptul că organizăm acest interviu în timp ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bruxelles, unde va deveni primul șef de stat de peste Prut care susține un discurs în plenul Parlamentului European. V-aș întreba din această perspectivă ce așteptări aveți la finalul lunii iunie când vor avea loc acele discuții șa nivel european privind acordarea statutului de țară candidată a Republicii Moldova. Nu vă întreb doar în calitate de ministru al Afacerilor Interne, ci și în calitate de membru al unui guvern pro-european care și-a asumat această direcție și dacă ne puteți sintetiza ce pași urmează indiferent de răspunsul Bruxellesului, fie ca va fi dobândire de statut de țară candidată sau potențial candidată.

 Ana Revenco: În momentul în care am anunțat dorința majorității și a cetățenilor Republicii Moldova de a deveni în egală măsură membră a UE, înseamnă că noi toți ne-am asumat un mare angajament de a munci pentru a aduce toate valorile și modul cum gândește și cum acționează Europa la noi acasă. Indiferent de ritmul în care se va mișca Bruxellesul, noi vom continua acest parcurs. Înțelegem că avem foarte multă muncă de făcut de aici de acasă, din Chișinău.

Vom continua să construim căi și poduri, vom continua să ne profesionalizăm, vom munci ca să asigurăm că toate procesele și toate standardele după care sunt organizate și funcționează autoritățile publice sunt cele care rezonează și pe care le susțin cetățenii din UE, astfel încât să ne asigurăm că ne mișcăm într-un ritm în care ne putem permite astăzi, dar cu certitudine avem nevoie și de un sprijin din partea Europei. Suntem siguri că vom avea România alături de noi în acest parcurs. România a răspuns întotdeauna foarte rapid la solicitările și nevoile noastre informaționale, de cunoștințe, de instruiri, chiar și în timpurile de pandemie. Și acum în timp de război a acționat rapid. Avem certitudinea că avem pe cineva care să împărtășească experiența din interior, astfel încât să facem acest parcurs cât mai rapid și să asigurăm cetățenilor noștri acel trai decent și liniștit pe care și-l doresc toți, indiferent dacă se află pe malul drept sau stâng al Nistrului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Mircea Geoană: Deciziile summitului NATO – cea mai importantă transformare de doctrină militară în generații. Vom avea apărare avansată pe flancul estic și în România

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Deciziile summitului NATO de la Bruxelles reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații, iar dacă Vladimir Putin dorea mai puțină prezență NATO pe flancul estic, tot ceea ce a obținut prin războiul din Ucraina a fost o prezență masivă aliată pe acest flanc, a afirmat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate”, a afirmat Mircea Geoană.

Al doilea om din conducerea Alianței a precizat că a fost rezolvată ecuația omogenității flancului estic prin decizia de a stabili patru noi grupuri de luptă – în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia – în completarea celor patru din Polonia și republicile baltice.

“Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare”, a mai spus Geoană.


Citiți și Declarația resetării apărării NATO a fost adoptată de liderii euro-atlantici: Rusia a spulberat pacea în Europa. Am plasat 40.000 de soldați pe flancul estic, înființăm patru grupuri de luptă – unul în România – și vom consolida semnificativ postura de apărare


Interviul integral cu Mircea Geoană:

CaleaEuropeană.ro: Ce înseamnă deciziile luate astăzi pentru flancul estic al NATO, pentru România și pentru întreaga zonă de la Marea Baltică la Marea Neagră?

Mircea Geoană: Putem spune că deciziile de astăzi reprezintă cea mai importantă transformare de doctrină și strategie militară a NATO în generații. Într-un fel, războiul lui Putin a determinat o reacție naturală din partea Alianței. Am putea spune că deciziile pe care le-au luat liderii astăzi și pe care le vor confirma și la Madrid la summitul din luna iunie reprezintă practic completarea extinderii din punct de vedere militar, pentru că după ce vom lua decizii la Madrid calitatea prezenței militare și a apărării și descurajării NATO pe flancul estic și la cei nou veniți în NATO va fi la același nivel cu cea din vestul Europei.

Vorbeam și cu președintele Joe Biden înainte de summit, ne aminteam de momentele în care eram la Washington și dânsul ne ajuta foarte mult ca președinte al Comisiei de politică externă din Senatul american să intrăm în NATO și împreună cu Madeleine Albright, acum 25 de ani, am inventat Parteneriatul Strategic România-SUA. Pentru Madeleine Albright există și din partea mea cuvinte de compasiune, un om extraordinar și un prieten foarte bun.

Astăzi am luat decizii istorice. Nu mă sfiesc să spun acest lucru. Pe termen scurt, grupurile de luptă, iar pe termen mediu și lung va exista o prezență și mai robustă, permanentă și integrată. De la prezență avansată la apărare avansată pe flancul estic, iar pentru România, pentru țara mea, aceasta reprezintă o garanție de 100 de carate. Garanție de securitate, Articolul 5, prezență aliată în România și ultimă generație de echipamente și de măsuri de apărare și descurajare pe care le vom avea și în România și în general la nivelul întregii Alianțe.

CaleaEuropeană.ro: Vorbim practic acum, după summitul de la Bruxelles, fără să mai așteptăm neapărat Madridul de o consfințire a ideii că vom avea un flanc estic omogen?

Mircea Geoană: Problema omogenității a fost rezolvată chiar astăzi. Știți cu toții că aveam patru grupuri de luptă în zona baltică și în Polonia. Cele patru din Europa de sud-est, inclusiv cel românesc, reprezintă de fapt coerență deplină pentru această etapă așa cum suntem convinși că liderii noștri militari și politici vor decide ca etapa următoare de prezență militară NATO pe flancul estic, că această coerență între Marea Baltică și Marea Neagră va rămâne în continuare. Așa cum noi ne uitam la 360 de grade, pentru noi și comandanții noștri militari întregul spațiu NATO este important. Ne uităm și la partea de nord, la Norvegia, ne uităm și la flancul sudic, la Turcia. Ne uităm și la flancul sudic apropo de riscurile care vin în continuare dinspre terorism, dinspre direcțiile din sud. Evident că vorbim ca români și suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în România, dar faptul că noi luam decizii de coerență pentru întreaga Alianță din orice direcție, din orice domeniu, reprezintă un plus pentru fiecare stat aliat. Și de aceea mă bucur și ca român că ceea ce încercăm să facem de multe decenii, în acest moment se conturează și se consfințește.

CaleaEuropeană.ro: În declarația summitului, se menționează faptul că statele NATO prin activarea forței de reacție rapidă, în premieră chiar în România, au fost plasați 40.000 de soldați pe flancul estic. Vorbim la ora actuală de 40.000 de soldați aliați care se află în zona flancului estic în mai multe țări sau este o intenție de a desfășura forța de reacție rapidă la întreaga sa componență?

Mircea Geoană: Pentru a face puțină distincție între cifrele pe care le avem acum, activarea planurilor de luptă pentru țările din flancul estic înseamnă, de o manieră automată, că un număr din forțele predestinate NATO trec în momentul activării sub comanda NATO a Comandantului Suprem Aliat. Deci cele 40.000 de forțe terestre care sunt sub comanda Generalului Tod Wolters reprezintă doar un fragment din prezența NATO. SUA au în Europa 100.000 de militari. Țările de pe flancul estic au forțe naționale în plus față de cele de care am vorbit care sunt la ordinul sutelor de mii.

În clipa de față vorbim de o robustețe fără precedent. Vorbim de peste 100 și ceva de aeronave de luptă care patrulează cerul NATO, vorbim de 5 portavioane și grupuri de luptă în jurul portavioanelor care sunt din Mediteraneană până în zona Artică, deci sporirea prezenței cibernetice legată de spațiu. În clipa de față avem o forță de descurajare considerabilă, dar la Madrid liderii noștri vor lua decizii cu privire la o prezență permanentă, sustenabilă, pe termen lung. Ceea ce facem acum răspunde la o criză imediată, iar la Madrid vom lua decizii de așezare a NATO pe flancul estic pentru următoarele decenii. Este un moment foarte important și eu mă bucur să văd cât de bine funcționează Alianța, cât de unită este Alianța, cât de mult investește aliatul american în relația cu aliații săi și mă bucur ca român, pentru că suntem și membri ai Uniunii Europene, să îl văd pe președintele Biden participând la summitul NATO. Este și casa domniei sale, la propriu și la figurat. Și participarea sa la Consiliul European este iarăși un semn al relației NATO-UE care este mai strânsă decât oricând și cred că pentru România acest lucru este cu atât mai favorabil.

CaleaEuropeană.ro: Joe Biden participă la Consiliul European la care liderii europeni vor adopta formal Busola Strategică a apărării europene, practic spulberând orice idee că apărarea europeană ar putea să fie la un moment dat concurentă cu NATO. Cred că am ajuns la acest punct și numitor comun, văzând și acțiunea revanșardă și războinică a Rusiei că suntem cele două fețe ale aceleiași monede, nu?

Mircea Geoană: Cred că președintele Putin a făcut o eroare de calcul strategică profundă atacând Ucraina într-un mod atât de barbar. Pe de-o parte a stârnit acest sentiment de rezistență și eroism din partea ucrainenilor, făcându-i să își apere cu enorm de mult sacrificiu libertatea și suveranitatea. Dar pe de altă parte a reprezentat și un semnal de trezire, mai ales la nivel european. În câteva zile Germania și-a schimbat profund politica sa de apărare, văzând cum alte țări din vestul Europei, precum Italia, Spania, Olanda sau chiar și Canada. În clipa de față există o unitate aproape ireproșabilă între liderii europeni și americani. NATO rămâne și va rămâne întotdeauna principala platformă de securitate a spațiului euroatlantic, iar ceea ce UE va face în domeniul militar, suntem convinși că o să fie perfect complementar și într-o logică comună de securitate cu NATO.

Este un moment de mare unitate în cadrul taberei occidentale, iar pentru NATO este reconfirmarea rolului indispensabil al Organizației noastre în tot ceea ce înseamnă securitate europeană.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat prezență permanentă, summitul de la Madrid, transformarea de la postură de descurajare la postură de apărare. Vom putea vedea prezență permanentă aliată în statele membre NATO, în sensul unei prezențe permanente cu baze permanente sau se va menține acest principiu rotațional care asigură o prezență permanentă?

Mircea Geoană: Liderii noștri au însărcinat comandanții militari NATO să vină cu opțiuni, dar sensul discuției este legat de o prezență permanentă, robustă, acoperind toate domeniile: naval, aerian, apărare, antirachetă, apărare cibernetică, prepoziționare de echipamente, exerciții militare mai masive, mai complexe și mai frecvente. Evident că liderii militari ne vor da opțiuni, vor da opțiuni liderilor noștri, dar în esență este vorba de o prezență permanentă, sustenabilă și care reprezintă practic o schimbare profundă în cultura strategică a NATO. Și asta a obținut domul Putin. Voia mai puțin NATO în flancul estic, va avea și vom avea prezență NATO masivă în flancul estic.

CaleaEuropeană.ro: O altă decizie importantă anunțată de secretarul general Jens Stoltenberg este aceea a activării elementelor de apărare împotriva amenințărilor de ordin chimic, biologic, radiologic și nuclear. Este acesta un semnal că NATO are indicii că Rusia va avansa în atrocitățile sale și va ataca chimic în Ucraina?

Mircea Geoană: Nu avem indicii cu privire la o intenție iminentă de a folosi astfel de arme complet interzise și care ar adăuga la un dosar deja destul de stufos privind crimele de război. Ceea ce ne preocupă pe noi și ceea ce ne face să fim inclusiv în plan public, știind că acest tip de afirmație din partea NATO creează un anumit tip de reacție și în opiniile noastre publice, este faptul că am preferat în mod deliberat și ca un semnal către Rusia că nu avem indicii cu privire la intenția de a le folosi acum, dar modul în care folosesc intoxicare, minciuni și modul în care au operat în Siria în trecut, ne face să spunem că Federația Rusă are un istoric de minciună, dezinformare și după aceea de atac cu armă chimică. Nu avem indicii militare iminente, dar pentru a putea să fim prudenți transmitem inclusiv ucrainenilor echipamente de protecție pentru acest tip de incidente posibile, dar cred că scopul principal a fost cel de a comunica cu Kremlinul direct, spunându-i că dacă acest lucru se întâmplă vor exista consecințe severe, inclusiv de natură economică, sancțiuni suplimentare și o reacție de și mai mare indignare și de susținere pentru Ucraina din partea noastră. Sperăm să înțeleagă mesajul primit de la liderii NATO de astăzi de la Bruxelles.

CaleaEuropeană.ro: Ne așteptam cu toții ca după summitul de la Madrid, la 30 septembrie, NATO să aibă un nou secretar general, cu dvs. continuând ca secretar general adjunct încă un an pentru a asigura probabil continuitate și pentru a arăta că Alianța are această adaptabilitate, flexibilitate și agilitate. Ce mesaj transmite NATO prin faptul ca reînnoiește cu încă un an mandatul lui Jens Stoltenberg care va face în continuare echipă cu dvs. pentru următorul an?

Mircea Geoană: În primul rând, într-un moment atât de complicat nu ne putem dispensa de un lider atât de înțelept, de respectat și de influent cum este Jens Stoltenberg. Vreau să îi mulțumesc pentru că avea o oferă de a merge într-o funcție foarte interesantă acasă în Norvegia. La solicitarea aliaților, inclusiv a președintelui Biden, a decis să mai stea un an. Modul în care a fost aplaudat la scena deschisă de către lideri când a spus că acceptă această prelungire, ne face să fim mândri pentru Jens, dar și pentru noi ca echipă. Eu sunt cu atât mai încântat pentru că facem o echipă extrem de unită și îl respect în mod deosebit. Credem că într-o perioadă foarte complicată Alianța are nevoie de o mână fermă, experimentată și care a făcut dovadă de-a lungul anilor că știe să gestioneze oameni. Asta nu înseamnă că peste un an de zile nu vom găsi un succesor sau o succesoare. Jens Stoltenberg e clar că va rămâne în istoria Alianței noastre ca unul dintre cei mai redutabili secretari generali și asta mă face să fiu cu atât mai mândru că m-a ales să fiu alături de el în echipa noastră de conducere.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE11 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA18 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending