Connect with us

INTERNAȚIONAL

LIVE TEXT | Alegeri SUA 2016 | America își decide cel de-al 45-lea președinte: Hillary Clinton sau Donald Trump

Published

on

Ziua alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii – cea mai puternică economie de pe glob și stindardul ordinii internaționale liberale – în care americanii își decid cel de-al 45-lea președinte s-a încheiat cu revenirea republicanilor la Casa Albă. Donald Trump a fost ales noul președinte al SUA și, alături de victoriile republicane în Senatul SUA și în Camera Reprezentaților, Partidul Republican va prelua întreaga putere politică în SUA.

Donald Trump a devenit miercuri primul președinte republican după doi membri ai familiei Bush și după opt ani în care Statele Unite au fost conduse de un lider democrat, Barack Obama. Trump își va prelua mandatul pe 20 ianuarie 2017, urmând să susțină apoi și primul său discurs despre Starea Națiunii.

URMĂREȘTE AICI NOUL LIVE TEXT

clinton trumpDupă o campanie care a durat mai bine de un an și jumătate – caucas-uri interne, alegeri primare, sondaje, nominalizarea celor doi, trei dezbateri pline de atacuri și replici acide – Clinton și Trump stau astăzi la mâna celor 145 de milioane de cetățeni americani care s-au înscris pe listele de vot și a celor 538 de electori care îi vor înscăuna pe unul dintre cei doi la Casa Albă și vor decide, implicit, succesorul lui Barack Obama.

Ziua prezidențialelor din SUA va fi și ziua unor premiere: în cazul în care Hillary Clinton va avea câștig de cauză, ea va deveni atât prima femeie președinte din istoria SUA, cât și întâia fostă Primă Doamnă sau fost secretar de Stat care va fi unsă cu titulatura informală de cel mai puternic om al planetei. O victorie a lui Donald Trump ar da câștig de cauză curentului anti-sistem pe care candidatul republican, prin declarațiile sale nemaiîntâlnite la un nivel atât de apropiat funcției prezidențiale. Apoi, dacă Hillary Clinton va obține victoria aceasta va oferi democraților un al treilea mandat consecutiv la Casa Albă, așa cum republicanii au avut în anii 1981-1993 prin Ronald Reagan și George Bush tatăl. Totodată, ar fi pentru prima dată de la Franklin Roosevelt încoace când democrații ar conduce SUA pentru trei mandate (n.r. – Roosevelt este singurul lider SUA ales de patru ori, 1933-1945).

Cele mai importante informații, actualizări și rezultate din cea mai crucială zi pentru democrația americană le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro. Scrutinul a început la ora 13.00, ora României.

***LIVE TEXT***

URMĂREȘTE AICI NOUL LIVE TEXT

Ora 21.34Washington Post a lansat deja un infografic cu distribuția electorilor între cei doi candidați, cu o metodologie bazată pe predicția generată de calcule sociologice în funcție de sondaje, de istoricul voturilor în statele respective și de evaluările unor analiști politici.

screenshot-2016-11-08-21-30-51

FOTO: Captură ecran Washington Post

Modelul utilizat de publicația americană atribuie electori celor doi candidați în funcție de afinitățile politice ale statelor americane. Statele considerate sigure pentru Hillary Clinton sunt marcate cu albastru-petrol, iar pentru Trump cu roșu-cărămiziu. Cele în care sunt utilizate metode predictive și care sunt alocate celor două tabere au culori mai deschise: bleu (Clinton) și roz (Trump).

Adevărata bătălie se dă în statele marcate cu mov: Florida, Carolina de Nord și New Hampshire.

Potrivit analizei Washington Post suma statelor sigure și a celor în care democrații sunt favoriți, Hillary Clinton ar urma să obțină 275 de electori, cu cinci peste numărul minim necesar câștigării alegerilor. De cealaltă parte, în baza aceleiași metode, Trump ar obține 215 electori.

Reamintim că această analiză are în vedere mai multe variabile precum sondajele recente, istoricul voturilor de la alte alegeri sau opiniile specialiștilor.

Ora 20.34 Candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, a dat în judecată registrul electoral din statul Nevada, stat cu un număr total de 6 electori, pe motiv că acesta a permis ca o secție de votare din Las Vegas să rămână deschisă după ora normală, în cursul procesului de votare anticipată de săptămâna trecută. Trump solicită ca voturile din secția respectivă să fie păstrate separat până la soluționarea oricăror posibile controverse juridice privind rezultatele din Nevada.

screenshot-2016-11-08-19-38-39Ora 19.35 – Aşa-numitul sondaj al sondajelor realizat de CNN (Poll of Polls), o cotează pe candidata democrată cu 46%, în timp ce Donald Trump avea 42%.

Acest tip de sondaj marca CNN reprezintă o medie a rezultatelor din șapte măsurători sociologice diferite, toate realizate în perioada cuprinsă între 1-3 noiembrie, 3-6 noiembrie sau 4-6 noiembrie și comandate de Fox News, Bloomberg, ABC News/ Washington Post, CBS News sau NBC News.

Mai mult, calculele electorale făcute de Reuters în cadrul proiectului Reuters/ Ipsos State of the Nation sunt şi ele încurajatoare pentru Hillary Clinton. Fostul secretar de stat ar avea şanse de 90% să câştige aceste alegeri şi să adune 303 electori, în condiţiile în care are nevoie de 270.

Ora 19.20 – Actualul președinte al SUA, Barack Obama, i-a îndemnat din nou pe americani să iasă la urne. 

Astăzi, progresul este la urne. Mergeți și votați – apoi asigurați-vă că prietenii, familia și toți cei pe care îi cunoașteți vor vota și ei”, a scris Obama pe contul de Twitter al președintelui SUA, care va fi moștenit de viitorul președinte al SUA.

Ora 18.05 – Candidatul republican la președinția Statelor Unite, Donald Trump, a votat la o secție din cartierul Manhattan, alături de soția sa, Melania. Trump a fost huiduit la intrarea și la ieșirea din clădirea la care a votat, arată Washington Post. 

Ora 17.40 – Femeile se vor apropia de o situație de egalitate cu bărbații în distribuția responsabilității politice dacă Hillary Clinton reușește să câștige alegerile prezidențiale în SUA, au estimat marți cancelarul german Angela Merkel și șefa guvernului norvegian, Erna Solberg, în cadrul unei conferințe comune de presă. (mai multe detalii aici)

Ora 15.32 – Hillary Clinton și Bill Clinton au votat la secția din Chappaqua, New York, informează CNN, citat de Hotnews.ro.

Candidata democrată a vorbit și cu susținătorii săi la ieșirea de la urne. ”Voi face tot ce îmi stă în putință dacă sunt suficient de norocoasă încât să câștig azi”, a spus aceasta.

Ora 14.49 –  Ministerul rus de Externe a trimis o notă diplomatică autorităţilor americane, în care transmite că diplomaţii americani nu vor putea să monitorizeze următoarele alegeri din Rusia. Măsura reprezintă răspunsul Rusiei la ceea ce descrie măsurile luate de SUA de a obstrucţiona diplomaţi ruşi care voiau să monitorizeze alegerile prezidenţiale de marţi, din Statele Unite.

Ora 14.17 – Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că Statele Unite încurajează toate statele membre NATO să aloce procentul de minim 2% din PIB pentru bugetul Apărării, constatând că România va face acest lucru începând cu anul 2017. Declarațiile diplomatului au fost făcute la Timișoara, în contextul alegerilor de astăzi din SUA și ținând cont de poziția lui Donald Trump, care a spus că în cazul în care va ajunge președinte va condiționa angajamentul SUA față de apărarea aliaților din NATO de respectarea de către aceste țări a alocării bugetare pentru apărare.

Ora 13.58 – În contextul reuniunii miniștrilor de Externe ai țărilor NATO de pe flancul estic – desfășurată sub auspiciile Formatului București – Klaus Iohannis a transmis un mesaj important pentru viitorul relației transatlantice, chiar în ziua alegerilor din SUA.

Este un moment important pentru relaţia transatlantică, care rămâne esenţială pentru securitatea europeană şi pentru securitatea regiunii. Statele Aliate de pe ambele maluri ale Atlanticului trebuie să continue să investească în consolidarea ei”, a precizat șeful statului.

Ora 13.45 – Candidatul democrat la funcția de vicepreședinte al Statelor Unite, Tim Kaine, a votat la o secție din statul Virginia. Ulterior votului, acesta a publicat un mesaj cu subînțeles pe pagina sa de Twitter: ”Am dorit să fiu primul la vot, dar Minerva Turpin, doamnă de 99 de ani, m-a bătut. Se pare că trebuie să mă obișnuiesc în a fi numărul doi”, aluzie la poziția de vicepreședinte al SUA.

Ora 13.22 – Birourile de vot s-au deschis marți dimineață la ora locală 06:00 (ora 13.00 în România) în nouă state de pe Coasta de Est pentru alegerile prezidențiale din SUA, în care se confruntă democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, informează AFP, potrivit Agerpres.

Alegătorii au început să își exprime opțiunile în statele Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York, Vermont și Virginia.

Ora 13.10 – Shane Kimbrough, singurul astronaut american aflat în prezent pe Stația Spațială Internațională, a votat deja la alegerile prezidențiale din SUA de marți. Astronauții americani își pot exercita dreptul de a vota din spațiu, în baza unei legi din 1997, adoptată în statul Texas, unde își au reședința majoritatea acestora.

Ora 12.26 –  Știați că… Elefantul Partidului Republican și măgarul Partidului Democrat sunt simboluri ce se află pe scena politică din SUA încă din secolul al 19-lea.

Cum au ajuns cele două animale să reprezinte partidele Democrat şi Republican de mai bine de 100 de ani? Mai multe detalii aici.

Ora 11.39 – Misiunea OSCE de observare a alegerilor prezidențiale din SUA a precizat că afirmațiile candidatului republican Donald Trump referitoare la o posibilă fraudare a scrutinului sunt speculații gratuite, potrivit France Presse, citat de Agerpres.

Donald Trump a declarat în cadrul dezbaterilor comune cu Hillary Clinton, dar și cu prilejul mai mult miting-uri, că va respinge rezultatele alegerilor dacă nu va câștiga.

Ora 11.00 – Premierul italian Matteo Renzi a lăudat cele două mandate de președinte al SUA ale lui Barack Obama și și-a reiterat sprijinul pentru candidata democrată la Casa Albă în alegerile de marți într-un mod original, transmite Huffington Post, care citează o postare a liderului italian de pe Facebook.

“Să sperăm că va fi fată, ca să citez titlul unui film vechi. Între timp, cred că este corect să salutăm cei opt ani de mandat ai lui Barack Obama”, a scris acesta.

dixville-1478582067-7648

Ora 10.07 – Alegerile prezidențiale din SUA au fost lansate în mod simbolic de șapte alegători din Dixville Notch, o localitate situată la frontiera nord-estică a Statelor Unite. Denumită ”First in the Nation”, Dixville Notch continuă această tradiție stabilită încă din 1960. Din cei șapte, 4 au votat pentru Clinton, 2 pentru Trump și unul pentru Gary Johnson.

Ora 09.12 – Cei doi candidați la președinția SUA, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, și-au încheiat marți dimineața campania electorală, cu doar câteva ore înaintea începerii votului pe coasta de est a SUA. Hillary Clinton și Donald Trump au susținut ultimele lor mitinguri electorale înaintea deschiderii urnelor din Statele Unite. Peste 40.000 de oameni au participat la miting-ul susținut de fostul secretar de Stat, alături de ea fiind președintele Barack Obama și prima doamnă Michelle, dar și soțul ei, fostul președinte Bill Clinton.

Sunt cele mai importante alegeri din viața noastră pentru că nu am mai avut niciodată o alegere atât de clară. Da, există o alegere clară în acest scrutin. Una între dezbinare şi unitate. Între o economie care funcţionează pentru toţi sau numai pentru cei bogaţi. Între un lider puternic şi constant şi un om imprevizibil care poate pune totul în pericol. Să n-aveţi îndoieli, valorile noastre de bază sunt puse la încercare în aceste alegeri. Să mergem la vot, Philadelphia! Să facem istorie împreună! Mulţumesc şi fiţi binecuvântaţi!”, a spus candidata democrată la președinția SUA, conform Digi24

VIDEO// Hillary Clinton: ”Sunt cele mai importante alegeri din viața noastră pentru că nu am mai avut niciodată o alegere atât de clară”

ora 09.00 – De cealaltă parte, 9.000 de susținători au participat la miting-ul lui Trump, scrie Agerpres.

”Va fi cel mai important vot pe care l-aţi dat vreodată în viaţa voastră, pentru că împreună vom face America bogată din nou, vom face America puternică din nou, vom face America sigură din nou şi, da, vom face America măreaţă din nou. Vă puteţi imagina patru ani cu Hillary? Vorbesc serios. N-aş vrea să mă uit la ştiri în fiecare seară. Nu vine lumea la mitinguri, aşa că îi aduce pe Beyonce şi Jay-Z. Îmi plac amândoi. Şi ştiţi ce se întâmplă? Pe mine vin să mă asculte mai mulţi oameni decât pe ei. Liderii noştri sunt incompetenţi. Preşedintele Obama face campanie cu Hillary Clinton pentru că ea nu e în stare. Nu e în stare. Aşa că se duce Obama cu Air Force One, care costă o avere”, a spus candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, în fața a peste 9.000 de susținători, la un centru din orașul Manchester, capitala comercială a statului New Hampshire.

VIDEO// Donald Trump: ”Împreună vom face America puternică din nou și o vom face măreață din nou”

Ora 08.48 –  Alături de Hillary Clinton la ultima manifestație electorală s-au aflat fiica ei, Chelsea, soțul ei, Bill, și actualul cuplu prezidențial, Michelle și Barack Obama. 

Michelle și Barack Obama au îndemnat publicul să o voteze pe Hillary Clinton. 

Credem că responsabilitatea noastră faţă de voi şi faţă de această ţară nu se încheie când plecăm de la Casa Albă. De aceea, eu şi Barack am lucrat atât de mult în această campanie, fiindcă noi credem că avem datoria să ne asigurăm că predăm ţara unui lider în care putem avea toţi încredere”, a spus actuala Primă Doamnă a SUA.

Pun pariu că veţi respinge teama şi veţi alege speranţa. Pun pariu că înţelepciunea, decenţa şi generozitatea poporului american vor învinge din nou. Iar acesta e un pariu pe care nu l-am pierdut niciodată. Faceți pentru Hillary ceea ce ați făcut pentru mine. Următorul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton!”, a precizat Barack Obama. 

VIDEO// Soții Obama și familia Clinton, împreună pentru Hillary

Ce spun ultimele sondaje

Trei sondaje, consultate de Digi24, au fost publicate marți în Statele Unite, care relevă o diferență de patru procente între Hillary Clinton și Donald Trump.

CBS News arată că 47% dintre americani intenționează să o voteze pe Hillary Clinton, în timp ce 43% vor să-i dea votul lui Donald Trump. 

Sondajul pentru ABC arată că Hillary Clinton va obține 49% dintre voturi, iar Trump 45%.

Sondajul efectuat de LA Times îl arată drept favorit pe Donald Trump cu 48% dintre voturi, în timp ce Hillary Clinton obține 43%.

Un al patrulea sondaj, efectuat de Fox News, o creditează pe Hillary Clinton cu 48% din intenţiile de vot în scrutinul prezidenţial de marţi, în vreme ce 44% dintre alegători ar urma să voteze cu Donald Trump.

Este foarte important de menționat că aceste ultime sondaje au fost realizate înainte ca FBI să anunțe încheierea anchetei privind e-mail-urile lui Hillary Clinton, subiect care a afectat-o puternic pe candidata democrată.

Potrivit unui model al Moody’s Analytics, un tipar utilizat la fiecare alegeri din Statele Unite și care a prezis corect rezultatele alegerilor prezidențiale din 1980 încoace, alegerile din 8 noiembrie vor fi câștigate de Hillary Clinton. Clinton va obține 332 de voturi în colegiul electoral, iar republicanul Donald Trump 206.

FOTO: CNN Money

FOTO: CNN Money

Alegerile depind de 12 state: Florida și Ohio, celebrele ”state indecise”

Numele viitorului lider al Casei Albe depinde de modul în care vor vota 12 state americane: Florida, Pennsylvania, Ohio, Michigan, Carolina de Nord, Nevada, Colorado, Iowa, Wisconsin, New Hampshire, Arizona şi Virginia.

În cel puţin patru dintre aceste state – Carolina de Nord, Florida, Ohio şi Nevada, care însumează 68 de mari electori – bătălia dintre democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump se duce în continuare pe muchie de cuţit.

Floridei îi revin 29 de electori. În 2008 și 2012 a câștigat Barack Obama, iar în 2000 și 2004 a câștigat George W. Bush. Rezultate sondajelor sunt strânse: Clinton—47,4 %, iar Trump 46,2 %. Ohio are 18 electori. În 2008 și 2012 a câștigat Barack Obama, iar în 2000 și 2004 a câștigat George W. Bush. Trump 46,3%, Clinton 43%.

Lista statelor cheie, numărul electorilor, rezultatele sondajelor și câștigătorii alegerilor precedente poate fi consultată AICI.

Totodată, aceste state indecise relevă și principalul dezavantaj al sistemului electoral american, care indică faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul acestor state care au o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi.

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA  delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită  în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele  mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral, scrie Europa FM.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul „câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

INFOGRAFIC – Guvernul Statelor Unite explică pașii pe care trebuie să îi parcurgă un candidat pentru a deveni președinte al SUA

usa-gov

FOTO: usa.gov

Urmăriți și:

VIDEO/ Alegeri SUA 2016 – Ultima dezbatere prezidențială vine cu o premieră din partea lui Trump: S-ar putea să nu recunosc rezultatul alegerilor/ Clinton: Rusia preferă o marionetă ca lider al SUA

VIDEO A doua dezbatere prezidențială Clinton-Trump dominată de afirmațiile republicanului la adresa femeilor

VIDEO Prima confruntare Clinton-Trump | 90 de minute de replici tăioase: ”Hillary Clinton nu are vigoarea necesară”/ “După ce va călători în 112 ţări şi va negocia un acord de pace atunci să vorbească despre vigoare”. Cine a câștigat?

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat marți, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

”Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.). Înainte şi după ziua invaziei, am crescut prezenţa noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacităţi şi am luat decizii importante din partea tuturor aliaţilor, ca şi la Madrid, pentru a ne creşte prezenţa, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziţionate şi o combinaţie a unei prezenţe înaintate, a unor echipamente prerepoziţionate şi a unor trupe special alocate, astfel încât prezenţa noastră în regiunea Mării Negre să fie mai solidă. Lucrăm la detaliile multora dintre aceste decizii, dar deja s-au petrecut multe din aceste lucruri. Vreau să mai subliniez şi faptul că, fiind pregătiţi pentru invazie, chiar în dimineaţa invaziei, am activat planurile de apărare. Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România, de la Cincu, condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. Grupul de luptă este compus din peste 1.000 de soldați aliați, majoritatea francezi, cărora li se alătură militari belgieni și olandezi. 

La summitul NATO de la Madrid, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic. Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. La același summit, în privința României, președintele american Joe Biden anunțat că va instala în România o brigadă americană de aproximativ 3.000 de militari și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, suplimentând prezența militară a SUA în România, care la acel moment era constituită din aproximativ 2.000 de soldați.

În calitate de națiune-lider a grupului de luptă din România, Franța a anunțat, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”.

În această toamnă, mai multe convoaie cu tehnică militară franceză au intrat în România ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după o întâlnire cu secretarul general al NATO că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

Marți, când s-a adresat miniștrilor de externe aliați, șeful statului a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic.

Continue Reading

G7

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, la București, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri de externe, desfășurată în marja Reuniunii ministeriale NATO găzduite de ministrul român de externe, fiind pentru prima oară când o reuniune G7 este găzduită de România și, de asemenea, fiind tot pentru prima dată când România este invitată să participe la o reuniune a G7, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Este, astfel, reconfirmat, rolul esențial al României în facilitarea sprijinului acordat de comunitatea internațională Ucrainei” transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba, fiind axată pe identificarea soluțiilor pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată semnificativ de atacurile rusești cu rachete din ultima perioadă. În context, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina în valoare de 53 de milioane de dolari, care va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

La reuniune, desfășurată în format hibrid, au luat parte miniștri ai afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA), precum și din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Suedia, Ucraina, alături de reprezentanți ai NATO, Uniunii Europene, BERD și Băncii Mondiale.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a evidențiat importanța solidarității și a eforturilor comune pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei și a Republicii Moldova, în vederea edificării unui sector energetic regional mai rezilient, integrat și stabil.

El a arătat că, pe fondul evoluțiilor critice cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme energetice regionale, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova.

Aurescu subliniat că efortul comunității internaționale trebuie îndreptat de urgență pentru repararea infrastructurii de transport al energiei electrice din Ucraina, precum și pentru adresarea problemelor structurale care limitează în prezent opțiunile de acordare către Ucraina a unor ajutoare de urgență prin furnizarea de electricitate.  A subliniat dificultățile întâmpinate de Republica Moldova ca urmare a bombardamentelor din Ucraina și a arătat că este nevoie de îmbunătățirea conexiunilor Ucrainei și Republicii Moldova cu UE. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, întâlnirea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, a formatului Trilateralei, inițiate de ministrul român de externe, a miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung. 

Pe un plan mai larg, ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul României pentru participarea la reconstrucția Ucrainei, inclusiv la reabilitarea sistemului energetic al acesteia, precum și pentru implicarea activă la eforturile întreprinse în acest sens în formatele europene și euroatlantice de dialog și coordonare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Published

on

© Calea Europeană

Puține națiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, a declarat marți, la București, secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în prima sa vizită în țara noastră în calitate de șef al diplomației SUA. Blinken, care a devenit primul secretar de stat ce vizitează România după Condolezza Rice în 2005, a afirmat că “pe lungul său drum către democraţie şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul că SUA îi vor fi alături”. Prezent în România pentru a participa la prima reuniune a miniștrilor de externe din NATO găzduită la București și pentru a marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic cu România, șeful diplomației SUA s-a referit la iarna grea ce urmează în condițiile războiului din Ucraina și a pledat pentru ca lumea să își amintească curajul poporului român “în cel mai întunecat moment al său”

“Cred că e onest să spun că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială şi să fie respectate, să insiste că o ţară pur şi simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forţă, să îi şteargă graniţele, să distrugă identitatea”, a arătat şeful diplomaţiei americane, într-o conferință comună de presă cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a urmat unei sesiuni de consultări politice bilaterale.

 

În conferinţa de presă cu Aurescu, Blinken a subliniat valorile comune pe care se bazează Parteneriatul Strategic şi a mulţumit României pentru rolul de lider în sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei.

El şi-a amintit că prima sa vizită la Bucureşti a fost în 1997 când făcea parte din administrația președintelui Clinton.

“Eram cu preşedintele Clinton, care făcea anunţul Parteneriatului Strategic. Îmi amintesc acea zi de parcă era ieri: zecile de mii de români care au umplut Piaţa Universităţii, în acea zi călduroasă, tricolorul pe care l-a desfăcut preşedintele Clinton şi angajamentul pe care şi l-a luat: cum mergeţi pe lungul drum al democraţiei, America vă va fi alături. Aşa că este o plăcere specială pentru mine să revin la Bucureşti, după 25 de ani”, a mărturisit Blinken.

Secretarul de stat a adăugat că “SUA vor continua să susţină România să îşi consolideze instituţii democratice solide, să combată corupţia şi să aibă un stat de drept şi mai robust” şi că ţara sa “nu și-ar putea dori un aliat mai puternic și mai dedicat decât România”.

Șeful diplomației SUA a afirmat că a avut privilegiul de a se alătura premierului Ciucă la Ateneul Român, unde am vizitat expoziția care a celebrat 25 de ani de Parteneriat Strategic și a mers mai departe cu memoria istorică pentru a aduce o reverență poporului român.

“Privind peste acești 25 de ani, mi-am amintit contextul în care a început: 1989, cu opt ani înainte, poporul român s-a unit pentru a se opune unui regim brutal. Chiar în locul în care președintele Clinton avea să țină celebrul său discurs, românii au înfruntat tancurile trimise de propriul lor guvern la ordinul unei puteri imperiale. Au îndurat grevele foamei. Și-au îngropat prietenii și membrii de familie împușcați de poliție. Și, în cele din urmă, au învins. Dictatorul a căzut. Democrația a prins rădăcini. Lumea a văzut puterea solidarității poporului român, iar în lunile care au urmat, românii continuă să lupte pentru democrația lor, uniți ca un singur om. În timp ce ne pregătim să intrăm în lunile de iarnă care ne așteaptă, să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său. Să ne amintim că unitatea a fost cheia succesului lor, așa cum va fi și pentru al nostru”, a spus Blinken, în încheierea conferinței de presă.


Citiți și 

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră


La București, secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și a avut întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. De asemenea, a vizitat, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997.

Departamentul de Stat al SUA a emis luni un comunicat prin care marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, centrând materialul pe vizita șefului diplomației americane Antony Blinken la București și reliefând pilonii importanți ai parteneriatului americano – român: cooperarea bilaterală și ca aliați NATO în materie de securitate, prosperitatea economică comună, legăturile inter-umane și sprijinirea Ucrainei în fața războiului declanșat de Rusia.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G74 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO6 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA7 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO8 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO9 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA14 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO17 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending