Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis după adoptarea COTELOR OBLIGATORII la Consiliul JAI și în marja summit-ului UE: ”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, ea s-a luat prin vot majoritar”. România NU va contesta DECIZIA

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis va participa astăzi la reuniunea Consiliului European extraordinar informal de la Bruxelles, începând cu ora 19.00, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale transmis CaleaEuropeana.ro. Apoi, șeful statului va pleca spre New York, unde va participa la cea de-a 70-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

iohannis-serios-presidencyÎncepând cu ora 12.00, șeful statului va susține o declarație de presă din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Este așteptat ca Iohannis să vorbească despre votul de aseară (n.r. – 22 septembrie) din Consiliul JAI, unde 23 de state membre au votat în favoarea relocării a 120.000 de refugiați, în timp ce 4 state, printre care și România, s-au opus cotelor obligatorii, iar Finlanda s-a abținut.

Totodată, președintele urmează să prefațeze discuțiile pe care le va purta cu liderii europeni, de la Angela Merkel la Francois Hollande, și de la Donald Tusk la Jean-Claude Juncker, la Consiliul European informal convocat zilele trecute.

Nu în cele din urmă, președintele va vorbi și despre, probabil din perspectivă simbolică, cea mai importantă vizită diplomatică și cu un larg ecou pentru politica externa – la lucrările celei de-a 70-a Adunare Generale a ONU.

CaleaEuropeana.ro va transmite în format LIVE TEXT declarațiile președintelui de la ora 12.00 și va avea CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ de la summit-ul UE de la Bruxelles și Adunarea Generală a ONU de la New York.

LIVE TEXT

– Prima temă de discuții este summit-ul Consiliului European de astăzi;

– A doua temă este Consiliul JAI de aseară;

– A treia temă este participarea mea la New York, la Adunarea Generală a ONU;

– Despre prima temă: voi participa, începând cu ora 18:00 la ședința informală a Consiliului European;

– Tusk a convocat această întâlnire pentru a discuta chestiunea migrației;

– Se dorește discutarea modalităților de prevenire, cum pot fi ajutate țările de unde vin refugiații sau migranții, să se discute ce se poate face pentru a ajuta refugiații din tabereșle din Orientul Mijlociu pentru a preveni această migrație spre UE;

– Voi reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celalalte întruniri ale Consiliului;

– A doua chestiune este legată de Consiliul JAI care s-a încheiat aseară;

– Între timp, decizia Consiliului pentru relocarea în UE a 120.000 de refugiați a fost adoptată;

– Conform acestei decizii, România ar urma să primească aproximativ 2.400 de persoane, care se adaugă la numărul de persoane care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare anunțată în cursul verii;

Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, s-a luat prin vot majoritar;

– Eu nu cred că impunerea printr-un vot majoritare rezolvă această problemă;

– Această împărțire matematică nu ține cont de o serie de factori foarte importanți;

-Deja de aseară s-au vehiculat tot felul de opinii;

Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului întărit de decizia CSAT;

– Încă din martie am susținut participarea voluntară a României la această chestiune;

Parlamentul a fost informat de consilierul de afaceri europene, dar și de mine, prin alocuțiunea susținută. Parlamentul nu dă mandate pe aceste chestiuni;

-Această decizie care a fost luată ieri nu se va rediscuta astăzi în Consiliul European;

Decizia a fost luată de Consilul JAI care este competent pe această chestiune și nu are nevoie de o validare sau o revotare în Consiliu. Decizia este bun-luată

Sunt țări care vor să o conteste, vom aștepta rezultatul acestor contestări

Numărul de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este mare- probabil, în următorii 2 ani de zile, eșalonați;

Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenomen

– Poziția rămâne în continuare una de participare voluntară;

-Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților

După Consiliul European, voi pleca împreună cu delegația la New York. Vom participa la Adunarea Generală a ONU.

– ONU sărbătorește 70 de ani de la înființare, iar România marchează 60 de ani de cand a devenit membru. Sunt bucuros că pot să reprezint România.

În afară de Adunarea Genrală au loc tot felul de summit-uri importante unde vor fi discutate chestiuni importante de către șefii de state

Eu voi participa la mai multe summituri și de asemenea, la întâlnrea care va adopta Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă

Voi participa la invitația președintelui SUA, Barack Obama summitul contracarării DAESH/ISIS, la summitul pentru egalitatea de gen co-organizat de președintele Republicii Chineze și de Secretarul General al ONU

– Voi avea întâlniri bilaterale cu mai mulți șefi de state și voi comunica și conținutul acestor discuții

– În marja deplasării voi avea o întâlnire cu vicepreședintele SUA Joe Biden, la Casa Albă;

– Despre declaraţia premierului Ponta că Iohannis se duce degeaba la Consiliul European: Mi se pare o abordare fundamental deplasată din partea primului-ministru.

– Despre o selecție a refugiaților și imgiranților economici: Nu s-a discutat în niciun fel o selecţie a refugiaţilor. Procedura despre cum vor ajunge anumiţi refugiaţi în statele membre va fi discutată. Nu există o procedură de selecţie. Nu e suficient să spun eu că suntem solidari cu celelalte state membre. Trebuie să ne exprimăm practic această solidaritate. Nu ar ajuta pe nimeni să vină în România un număr de refugiaţi care să nu poată fi gestionat. Nu vom avea situaţii ca în ţările vecine.

– Despre un posibil flux de imigranți și construirea de noi centre de refugiați: Pentru cei care vor gestiona acest proces, dupa părerea mea, problema nu este una complicată în acest moment. Principiul este complicat (nu problema). Noi am vrut să participăm voluntar, CE a adus în discuţie un mecanism care face complicată întreaga problemă, pentru că pune în discuţie principiile după care funcţionează UE.

– Despre dialogul româno-ungar pe tema gardului de la granița cu România: Eu cred că ar fi fost mai indicată o mai mare reținere de ambele părți. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul, cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic.

– Despre legea care prevede consultări cu Parlamentul în privința reprezentării la Consiliul European: Legea se aplică pentru premier, dacă el ar reprezenta România la Consiliu. Acest prim-ministru nu va participa niciodată la Consiliul European.

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei de astăzi din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

.

.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
12 Comments

12 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Klaus Iohannis: Victor Ponta nu va merge niciodată la un summit al Consiliului European | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK. Președintele va participa la invitația lui Barack Obama la summitul contracarării DAESH/ ISIS | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Klaus Iohannis: ”Regret că decizia JAI privind cota de migranţi pentru România nu s-a luat prin consens”. Ministrul de Interne a participat ”cu un mandat perfect, de la Guvern, întărit de decizia CSAT” | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Un număr record de 9.000 de migranți au intrat marți în Croația | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern: Vom lua toate măsurile în problema imigranților. Nu mă bazez că Iohannis va impune părerea României la Bruxelles | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Iohannis: Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migrației | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis participă la Consiliul European după votul privind COTELE OBLIGATORII: ”Voi reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate

  9. Pingback: LIVE VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis participă la Consiliul European după votul privind COTELE OBLIGATORII: ”Voi reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între so

  10. Pingback: VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis participă la Consiliul European după votul privind COTELE OBLIGATORII: ”Voi reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidar

  11. Pingback: LIVE VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiati sa fie ale UE si nu ale statelor. Declaratiile lui Iohannis dupa Consiliul European | caleaeuropeana.ro

  12. Pingback: VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiați să fie ale UE și nu ale statelor. Declarațiile lui Iohannis după Consiliul European | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Europa se confruntă cu pericolul antisemitismului. Încurajez Guvernul să adopte Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, într-un mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru adoptarea cât mai curând a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, afirmând totodată că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore precum “extremismul, populismul, antisemitismul”.

“Pe 27 ianuarie 1945, puţinii supravieţuitori ai Holocaustului trăiau miracolul eliberării din iadul lagărelor de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Pentru alte aproximativ 6 milioane de copii, bătrâni, femei şi bărbaţi, din nefericire, acest moment nu a mai venit. Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanţ din istorie şi a deschis o rană care nu se va vindeca niciodată. Încărcaţi de povara grea că şi România are partea sa de responsabilitate pentru vina teribilă de a-şi fi asasinat proprii cetăţeni evrei şi romi, aducem astăzi un pios omagiu tuturor celor care au pierit cunoscând infernul pe pământ, alimentat de ură, dar şi puţinilor supravieţuitori care, cu neclintită verticalitate în faţa morţii, motivaţi de speranţa în ziua eliberării, au reuşit să rămână în viaţă ca să transmită lecţiile dureroase din lagărele de concentrare. Cu acest prilej, reafirmăm angajamentul de a le onora memoria şi de a nu uita. Amintirea tuturor celor cărora li s-a răpit, injust, dreptul de a exista, printre care foarte mulţi copii, bătrâni şi femei, este ţesută pentru eternitate în fibra istoriei noastre”, subliniază şeful statului într-un mesaj remis de Administrația Prezidențială.

El mai afirmă că “aducerea-aminte nu doar ne retrezeşte durerea, ci, în acelaşi timp, are rolul esenţial de a ne învăţa să ne ferim de capcanele inerente generate de ştergerea memoriei”.

“Generaţiile viitoare trebuie să cunoască adevărul ca să înţeleagă dimensiunea atrocităţilor petrecute în acei ani. Uitarea şi dezinteresul faţă de cunoaşterea exactă a faptelor istorice aruncă tragismul acelor vremuri într-un malaxor menit să dilueze suferinţele victimelor, să atenueze vinovăţia criminalilor, să relativizeze calvarul. La fel ca atunci, ura se răspândeşte şi în prezent cu repeziciune, iar semnele nedreptăţii, ale intoleranţei radicale şi ale discriminării ajung să nu mai fie recunoscute sau să fie cunoscute prea târziu”, spune Iohannis, în mesajul remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit șefului statului, societăţile se confruntă cu tendinţe în creştere de radicalizare şi antagonizare.

“Prea adesea lipsiţi de morală, unii dintre actorii vieţii noastre publice modelează maliţios elementele sensibile şi vulnerabile, învrăjbesc, cultivă şi îngrijesc seminţele urii, intoleranţei şi minciunii, ignoră Holocaustul, îi glorifică pe criminali, minimizează suferinţa victimelor. Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este prezent mai mult decât ieri. De aceea, cu toţii trebuie să fim alarmaţi de aceste tendinţe şi să stăm, mai mult ca oricând, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, să luptăm energic şi ferm împotriva tuturor încercărilor de a face din neîncredere şi deznădejde sentimente cotidiene, care duc la culpabilizarea şi persecutarea altora. Indiferenţa alimentează uitarea şi face ca amintirea milioanelor de victime să se şteargă încetul cu încetul. De aceea trebuie să rămânem vigilenţi şi să conştientizăm că pericolul urii reînnoite încă pândeşte perfid şi îşi croieşte, subtil, dar sigur, drum în societăţile noastre”, precizează Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis afirmă că Europa se confruntă în prezent cu pericole majore – extremismul, populismul, antisemitismul – şi arată că România a dezvoltat, în ultimele decenii, o serie de politici şi instrumente pentru combaterea unor astfel de manifestări.

“Să nu facem greşeala să credem că, dacă alegem să asistăm pasivi la dezvoltarea acestor tendinţe toxice pentru sănătatea democraţiei, acestea nu ne vor afecta şi pe noi. Să nu trăim cu iluzia că răul ne poate ocoli. Pentru a stopa aceste porniri, avem nevoie de măsuri concrete şi de un efort comun, al cetăţenilor, al autorităţilor statului, al societăţii civile. Nimeni nu poate lupta cu răul de unul singur. Drepturile şi libertăţile fundamentale, valorile democratice, statul de drept se fragilizează cu fiecare întârziere a condamnării discursului negaţionist, cu fiecare teorie a conspiraţiei permisă a se rostogoli în spaţiul public, cu fiecare abdicare în faţa avalanşei de curente extremiste. În ultimele decenii, România a dezvoltat o serie de politici şi instrumente vitale pentru a câştiga această luptă. An de an, elitele româneşti sunt chemate să vorbească şi să respingă orice caz de intoleranţă şi distorsionare a adevărului istoric. Însă instituţiile publice au nevoie de ghidaj şi coordonare”, expune, detaliat, Iohannis.

Astfel, șeful statului încurajează Guvernul să adopte cât mai curând Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

“În aceste vremuri dificile pe care le traversăm, să ne amintim de Elie Wiesel şi de idealul său moral: ‘Întotdeauna trebuie să luăm partea cuiva. Neutralitatea ajută pe opresor, niciodată pe victime. Tăcerea îl încurajează pe torţionar, niciodată pe cel chinuit’. Cu mintea şi sufletul la această călăuză, îndemn toţi actorii politici responsabili să acţioneze cu mai multă hotărâre în direcţia prezervării memoriei Holocaustului, ocrotirii amintirii victimelor şi, nu în ultimul rând, să promoveze cunoaşterea adevărului despre acest genocid prin educaţie, ca instrument fundamental pentru combaterea minciunii, ignoranţei şi distorsiunii”, conchide Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor Române. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Prin unitate şi solidaritate vom învinge pandemia

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că este convins că românii vor reuşi în acest an, prin unitate şi solidaritate, să depăşească obstacolul provocat de pandemia de coronavirus, afirmaţie făcută, duminică, într-un mesaj de Ziua Principatelor.

“Acum 162 de ani se puneau bazele statului român modern prin unirea Moldovei cu Ţara Românească, un moment istoric pe care avem datoria să îl onorăm cu mândrie în fiecare an. La fel ca şi acum, de-a lungul timpului am traversat momente dificile, dar mereu am demonstrat că uniţi putem depăşi orice obstacole şi putem să ne creăm un viitor mai bun împreună. Prin unitate şi solidaritate suntem cu toţii mai puternici, de aceea sunt convins că anul acesta vom reuşi să învingem definitiv pandemia şi să trecem peste toate provocările prilejuite de aceasta! La mulţi ani, români!!!”, a scris el, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Published

on

© Ioana Constantin

Ziua Unirii Principatelor Române amintește de temelia României Moderne și de momentul în care țara noastră devenea o națiune unită, recunoscută în Europa, a declarat duminică Ioana Constantin, secretarul general adjunct al Partidului Mișcarea Populară.

“La mulți ani, români de pretutindeni, de Ziua Unirii Principatelor! Avem nevoie azi de caractere în politica românească, de valorile care în urmă cu 162 de ani făceau posibilă Unirea Principatelor. Avem nevoie azi de oameni politici curajoși, demni, responsabili și care-și iubesc Țara. La 24 ianuarie 1859 deveneam o națiune unită, recunoscută în Europa. Această zi de sărbătoare ne amintește de temelia României Moderne, de cei cu viziune și pricepere, de loialitatea față de idealuri și că avem responsablitatea să ducem mai departe moștenirea primită. Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte. Națiunile puternice au idealuri înalte. Dumnezeu să Binecuvânteze România!”, a scris ea, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending