Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO ”TTIP: Romania’s Voice” – Comerț UE-SUA. Ce au declarat reprezentanții României, UE și SUA prezenți la București privind viitorul Acordului Transatlantic

Published

on

DSC05713Europarlamentarul român Sorin Moisă, membru al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European a organizat mâine, 16 octombrie, la București, un eveniment cheie pentru rolul României în așa numita negociere a secolului, acordul comercial negociat în prezent între cei doi giganți ai economiei mondiale, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii: Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

Evenimentul, intitulat „TTIP: Romania‘s Voice” este încununarea unei consultări naționale organizate începând cu luna mai cu actorii din economia românească interesați în negocierea TTIP, pentru a identifica interesele, prioritățile și sensibilitățile Romaniei în această negociere istorică.

Sorin MoisaDeputatul european a prezentat în cadrul conferinței internaționale cerințele și așteptările economiei și societății civile românești cu privire la TTIP, înmânând un raport în acest sens Doamnei Cecilia Malmström, Comisarul pentru Comerț al Uniunii Europene, care a fost invitatul de onoare al conferinței. Domnul Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, s-a adresat din partea Guvernului celor peste 250 de participanți.

Anthony GardnerDin partea americană, conferința a avut un alt invitat de mare prestigiu, pe Excelența Sa Domnul Anthony Luzzatto Gardner, Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană. Acesta a arătat că, dintre statele membre, problemele de sprijin public pentru încheierea TTIP sunt în Germania, Austria, Belgia și Luxemburg. În privința vocilor din zona ONG-urilor care contestă TTIP, Gardner a spus că cei care solicită transparență de la negociatori ar trebui, la rândul lor, să manifeste transparență în legătură cu interesele pe care le reprezintă și mai ales în legătură cu sursa de finanțare.

Evenimentul a fost transmis de CaleaEuropeana.ro.

VIDEO Conferință de presă Sorin Moisă – Cecilia  Malmström

Fotografii din cadrul evenimentului:

2

Cecilia Malmstrom. Foto: CaleaEuropeana.ro

1

Sorin Moisă. Foto: CaleaEuropeana.ro

3

Bogdan Aurescu. Foto: CaleaEuropeana.ro

Anthony Luzzatto Gardner, Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană. Foto: caleaeuropeana.ro

Anthony Luzzatto Gardner, Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană. Foto: caleaeuropeana.ro

Foto: CaleaEuropeana.ro

Foto: CaleaEuropeana.ro

5

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Foto: CaleaEuropeana.ro

De asemenea, invitați speciali au fost și Negociatorul Șef al Uniunii Europene, Domnul Ignacio Garcia Bercero, Secretarul General al confederației europene a fermierilor și cooperativelor agricole (COPA-COGECA), Domnul Pekka Pesonen, Președintele Blocului Național Sindical, Domnul Dumitru Costin, Directorul pentru Afaceri Externe, Politici de Comerț și Controlul Exporturilor în echivalentul britanic al ministerului Economiei, Domnul Chris Barton, precum și patronate, sindicate, societate civilă și mulți antreprenori români care exportă în SUA sau sunt afectați de TTIP.

 Cecilia MalmstromÎn contextul participării la conferință, Doamna Cecilia Malmström a declarat: Aștept cu nerăbdare să discut cele mai recente evoluții ale negocierilor TTIP la București. Avem nevoie de o dezbatere deschisă și aprofundată în legătură cu acest acord, și acest eveniment va oferi un forum excelent pentru schimbul de opinii. Voi vorbi despre ideile aflate la baza tratativelor și despre cum evoluează negocierile. Aștept de asemenea cu nerăbdare să primesc sugestiile valoroase ale participanților despre prioritățile, preocupările și ideile lor.’’

În România, în 130 de orașe diferite, sunt firme care exportă în Statele Unite. Nu toate sunt orașe mari, dar sunt răspândite în toată țara. Nu toate companiile sunt mari. Peste 60% dintre exportatorii români sunt firme mici și mijlocii. Multe companii exportă indirect în SUA mașini, componente, dar prin alte țări din UE, care apoi exportă, la rândul lor, către SUA. Chiar dacă multe dintre ele au obținut deja succesul cu exporturile în SUA, TTIP le dă șansa să facă lucrurile mai bine“, a mai spus comisarul european la eveniment.

DSC05709TTIP trebuie să fie un acord profund şi ambiţios, echilibrat şi care să producă beneficii ambelor părţi. (…).Devine tot mai evident faptul că, în contextul actual, TTIP nu poate fi redus numai la problematica legată de comerţ. TTIP înseamnă, de fapt, abordarea relației UE-SUA în deplinătatea sa, înseamnă a oferi relației un plus de dinamism și cu un caracter strategic mai pronunțat. Înseamnă a determina o relație care să fie mai vizibilă și eficientă în a angaja țări terțe și în a aborda provocările la nivel regional și global, o relație care să poată stabili mai bine regulile de bază pe scena internațională. Acordul este important și din punctul de vedere al raportării partenerilor transatlantici la actorii emergenţi. Cu cât legăturile între cele mai importante piețe economice democratice sunt mai puternice, cu atât mai mari sunt șansele de a implica partenerii emergenți ca actori responsabili ai sistemului internațional., a subliniat și ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

La rândul său, europarlamentarul Sorin Moisă a afirmat că „această conferință reprezintă un moment de normalitate europeană și demnitate națională: Bruxelles-ul vine să asculte vocea României, economie și societate, la ea acasă. Lista de priorități ale economiei românești cuprinde peste 30 de cerințe care să înlesnească accesul firmelor românești pe piața americană, câteva cerințe defensive, pentru industrii pe care trebuie să le protejăm, respectiv șase puncte sociale și de mediu, reflectând în principal opinia sindicatelor și a societății civile.

„Să vă dau doar câteva exemple’’, a continuat acesta: „dorim eliminarea completă a tarifelor vamale americane la încălțăminte și la produse ceramice, dorim liberalizarea completă a pieței energiei între SUA și Europa, dorim ca România să aibă acces deplin la tehnologii americane de ultimă generație, dorim condiții care să îmbunătățească accesul reciproc pe piața medicamentelor generice, dorim armonizarea standardelor în industria auto pentru a putea exporta mai mult în SUA, dar dorim și să ne protejăm industria avicolă atâta vreme cât suntem convinși că standardele europene pe care producatorii noștri trebuie să le respecte sunt mai stringente și costisitoare decât cele americane.’

Principalele declarații susținute de Chris Barton:

Chris BurtonPremierul nostru, David Cameron, susține și în Marea Britanie, și în Europa și în SUA parteneriatul Transatlantic. Vorbim de o piață cu reglementări reduse, mai multă protecție, mai multe beneficii pentru IMM-uri

Aceste avantaje vor fi negociate prin deschiderea pieței de achiziții din Statele Unite, de exemplu, astfel încât arhitecții, contabilii șamd să poată să lucreze în SUA.

Există avantaje care provin din ridicare acestor bariere. Dacă ridicăm această ”dublă testare”, ridicăm anumite bariere și creștem încrederea. 

Este vorba despre o piață lărgită cu reglementări reduse care ar revigora economia UE și SUA.

Pentru consumatori, implică avantaje reale, mai multă protecție, beneficii pentru IMM-uri care adesea navighează mult ia greu decât companiile mari printre aceste diferențe.

Deci motivul economic este covârșitor. Așa cum au menționat deja antevorbitorii mei, există și un pilon strategic. TTIP poate întări legăturile între UE și SUA, între Marea Britanie și SUA, între România și SUA.

TTIP are potențialul de a ne face să conlucrăm pentru a modela regulile, valorile, standardele care influențează comerțul global. Iată și componenta strategică a TTIP.

Mai există și alte beneficii. Așa cum știți, Marea Britanie s-a angajat să organizeze un referendum privind poziția noastră în UE până la sfârșitul anului 2017. Poziția guvernului britnic este clară, ne dorim reformarea UE și vrem să avem susținerea cetățenilor de a rămâne în UE. Important pe agenda reformelor este concurența, vrem ca UE să aducă beneficii reale cetățenilor, să adâncească piața unică.

TTIP reprezintă un element esențial în acest sens. Credem că acesta ar fi acel tip de uniune din care cetățenii membri ar fi mândri să facă parte. Este ceea ce îi face pe primul ministru și ministrul Comerțului să susțină TTIP.

TTIP ne poate aduce dezvoltare economică, beneficii strategice și beneficii în UE.

Însă, așa cum știți, nu toată lumea e de acord. Milioane de cetățeni europeni s-au declarat împotriva TTIP. Sunt demonstrații la Bruxelles, Berlin, Londra împotriva TTIP. De ce contiuăm să susținem TTIP? Pentru că noi credem că oportunitățile și avantajele pe care le-am dezvoltat pornesc de la lucruri fundamentale și că putem să corectăm această opoziție.

Iată câteva exemple: frica de standarde, că TTIP va scădea standardele muncii, cele de mediu și vom fi obligați să mâncăm pui otrăviți, să conducem mașini proaste și cp din cauza acestei cooperări vom cădea pe fundul prăpăstiei.

Multor oameni li s-a spus că este un motiv pentru care să se opună, dar nu este adevărat. UE și SUA au spus ca aceste negocieri nu vizează scăderea standardelor și că nu va slăbi reglementările siguranței alimentare sau legislația muncii.

Guvernele statelor membre și parlamentele lor vor putea veghea și verifica ca acest lucru să nu se întâmple.

TTIP nu va scădea standardele.

 O a doua temere este suveranitatea. Companiile vor avea șansa să nu mai se supună regulilor interne-protejarea disputelor privind investitorii.

Ăsta este și scopul- nu vrem să trăim într-o țară unde suntem expropriați fără a primi despăgubiri. De aceea, acordurile apără aceste drepturi, în MB avem peste 90 de acorduri cu ISDS.

Avem nevoie să stabilim bine detaliile. În diverse probleme precum țigările sau energia nucleară s-a discutat despre echilibrul acestor prevederi, de aceea dna comisar Malmstrom a spus că este important ca modul în care sunt abordați investitorii să asigure independența. Nu trebuie să ne temem de protecția investitorilor. 

A treia temere privește transparența- că TTIP este secret. În Marea Britanie, susținem transparența și eforturile Comisiei de a crește transparența. S-au publicat informații clare, concrete, negocierile comerciale cele mai transparente din istorie. Se va publica textul în întregimea sa. Toată lumea va putea citit totul înainte ca acesta să fie adoptat.

TTIP ne aduce avantaje enorme și în privința reformei din UE. Temerile privind suveranitatea, secretul nu își găsesc scopul.

Ar trebui să închiem negocierile întimpul lui Obama, Altfel vom întârzia încă un an, deci 180 miliarde de dolari pierderi. 

Istoria negocierilor comericale este plină de exemple când discuțiile au tot încetinit. Cel mai important lucru la TTIP nu este să ne grăbim, să ne aruncăm cu capul înainte, ci faptul că întârziem aplicarea!

Conferința a rezervat și câteva surprize: un număr de zece povești de succes din economia românească selectate dintre firmele care au participat la consultarea națională, respectiv două povești de succes sectoriale. Nu în ultimul rând, în afara sălii de conferință va fi organizată o mică expoziție de către IMM-uri românești prezente sau cu potențial real de prezență pe piața SUA, care vor fi vizitate de oaspeții străini.

A fost o experiență fascinantă această consultare națională, pe care am vrut-o pe cât de sistematică și deschisă cu putință, acoperind inițial peste 1.500 de firme, și apoi focalizată mai bine pe exportatori în SUA. Am creat și un formular special pt IMM-uri pe site-ul Revistei Capital, partenerul media al campaniei. Am descoperit o Românie încrezătoare în sine, puternică, inovativă, o altă lume față de ce vedem de obicei la televizor, dar și o Românie încă marcată de fatalism și neîncredere. Vestea bună este că România dinamică pare să o contamineze pe cealaltă ’’, a conchis Moisă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
5 Comments

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

Published

on

© Dacian Cioloș/ Facebook

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova Natalia Gavrilița și cu vicepremierul și ministrul de externe Nicu Popescu, aflați într-o vizită de lucru la instituțiile Uniunii Europene.

“Sunt bucuros să văd un guvern pus pe treabă şi orientat către ameliorarea vieţii de zi cu zi a moldovenilor”, a scris Cioloș, pe Facebook, după întrevederea la care a participat și eurodeputatul USR PLUS Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova.

“Voi ajuta cu drag la deblocarea a cât mai multe dosare care ţin de cooperarea cu UE şi România, precum acces la asistența macrofinanciară, îmbunătățirea infrastructurii sau eliminarea tarifelor de roaming cu UE, astfel încât acest guvern să primească resursele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele”, a mai spus co-președintele USR PLUS.

 

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, se află în perioada 27-28 septembrie în prima sa vizită de lucru la Bruxelles, vizită ce are loc la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell.

Ea a avut întrevederi luni cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a susținut luni că, deşi întâlnirea de parafare a PNRR cu şefa Comisiei Europene a fost găzduită de “Florin Cîţu, încă premier”, meritele pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă “sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă”.

“Dincolo de acest moment, trebuie să ne concentrăm rapid pe implementare – sunt acolo zeci de investiţii majore, reforme – unele cheie susţinute de USR PLUS, care au făcut parte din programul nostru de guvernare – care fără USR PLUS în guvern au puţine şanse de a fi concretizate. Pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, acum, că au trecut alegerile în PNL, este momentul ca noul preşedinte PNL să vină cu o propunere de prim-ministru, alta decât Florin Cîţu. Ar fi un început bun. Avem treabă”, a scris Cioloş, luni seara, pe pagina sa de Facebook.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European a spus că “USR PLUS are tot dreptul să fie mândru, ca partid, pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”.

“Am dovedit, ca partid, că atunci când avem în faţă un obiectiv uriaş suntem în stare să îl ducem la bun sfârşit nu doar onorabil, dar şi remarcabil. Doi oameni merită felicitări în mod special. Primul e Cristian Ghinea, care a muncit ca nimeni altul la acest proiect şi este artizanul formei finale a PNRR-ului României. Al doilea este Dragoş Pîslaru, care a coordonat trecerea PNRR prin Parlamentul European şi care, ca urmare a efortului său, a devenit unul dintre cei mai performanţi europarlamentari”, a punctat el.

Pentru USR PLUS, este o dovadă mai mult decât relevantă despre forţa acestui partid care poate să performeze la orice nivel îşi propune să o facă. PNRR înseamnă şi o uriaşă muncă de echipă, un exerciţiu de planificare nu numai a fondurilor şi investiţiilor, dar mai ales a reformelor necesare pentru modernizarea României, o mobilizare extraordinară care a implicat ministere diferite, sute de oameni din administraţia publică centrală şi locală, din societatea civilă şi din mediul afaceri”, a subliniat Cioloş. 

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, fost co-negociator pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, a explicat luni seară, într-un material publicat pe pagina sa, cum a reușit România să obțină aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, undă verde care a fost dată de Comisia Europeană prin vizita pe care președinta Ursula von der Leyen a efectuat-o la București. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

“Pentru ca un PNRR să fie aprobat, trebuie îndeplinite 11 criterii, care arată împreună cât de relevant, eficace, eficient și coerent este un plan de reforme și investiții. Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR”, a spus Pîslaru, făcând trimitere și la documentele publicate de Comisia cu prilejul aprobării planului.

Din cele 11 criterii, România a primit 10 calificative de A, doar unul B și niciunul C.

România a obținut calificativul A la cele patru criterii obligatorii.

Astfel, măsurile țin cont de recomandările pe care Comisia Europeană le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European, contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică), investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi, investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut încă șase calificative de A pentru următoarele criterii: a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat; nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”); măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung; planul are ținte, obiective și indicatori clari; există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică; planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

“România a obținut un singur calificativ B la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Menționez că majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu”, a mai explicat Pîslaru. 

El a indicat că misiunea sa, în calitate de membru al Comisiei Parlamentului European de monitorizare a PNRR, este să stea “cu ochii pe implementarea proiectelor susținute cu cele aproape 30 de miliarde de euro venite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”.

“Subliniez o dată în plus: acești bani pot avea impact real în România grație instituțiilor și autorităților serioase și puse pe treabă, prin investiții susținute de reforme! Felicitări echipei de la MIPE coordonată de Cristian Ghinea pentru eforturi!”, a conchis Dragoș Pîslaru.

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
GENERAL7 seconds ago

3.000 de participanți au luat parte la cea de-a X-a ediție a Festivalului Strada de C`Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”

REPUBLICA MOLDOVA12 mins ago

Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

Dacian Cioloș28 mins ago

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

U.E.14 hours ago

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending