EVENIMENTE
VIDEO Dialoguri@MAE ”Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securității europene”. Bogdan Aurescu: ”Nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate, ci de implementarea principiilor şi angajamentelor care stau la baza acesteia”
În contextul aniversării în acest an a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, la 4 iunie 2015, sub egida Dialoguri@MAE, Conferinţa cu tema „Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securității europene”. La dezbateri au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanți ai OSCE, diplomaţi români care au contribuit la negocierea Actului Final de la Helsinki, reprezentanţi ai mediului academic şi ai think-tank-urilor. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe a organizat şi o expoziţie tematică cu documente de arhivă.
Evenimentul a fost deschis de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, iar moderator a fost secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă. În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul Marcel Pesko, Directorul Biroului Secretarului General OSCE, H.E. Branko Brankovic, ambasadorul Serbiei în România (OSCE CiO) şi Lazăr Comănescu, consilier prezidenţial.
Ministrul Bogdan Aurescu a deschis Conferința şi a subliniat actualitatea şi valabilitatea Actului Final de la Helsinki, ale cărui principii fundamentale reprezintă, de 40 de ani, fundamentul securității europene. În plus, a evidențiat importanța decisivă a implementării pe deplin a normelor de drept internațional și a principiilor fundamentale prevăzute în acest document.
Bogdan Aurescu: ”Nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate, ci de implementarea principiilor şi angajamentelor care stau la baza acesteia”
”Credem că securitatea europeană este asigurată doar atunci când putem conta pe premisa esențială că toate Statele participante, fără excepție, își îndeplinesc cu bună credință, pe deplin și necondiționat, angajamentele pe care și le-au asumat, cu respectarea în totalitate a principiilor fundamentatele, așa cum au fost definite în Carta ONU sau Actul Final de la Helsinki”, a declarat Bogdan Aurescu. „Nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate, ci de implementarea principiilor şi angajamentelor care stau la baza acesteia. Nu vedem necesitatea unor inovaţii, unor restructurări ale acestei arhitecturi, ci este necesară identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a implementării angajamentelor asumate deja. Dacă un actor al comunităţii internaţionale încalcă flagrant principiile fundamentale ale dreptului internaţional, asta nu înseamnă că arhitectura de securitate şi sistemul principiilor dreptului internaţional, prevăzute de Actul Final, şi pe care această arhitectură se bazează, este desfiinţat. Ar fi complet anormal. Ceea ce trebuie să facem este să întărim mecanismele de respectare a acestei arhitecturi prin instrumente de sancţionare mai eficientă a acestor încălcări.”, a spus ministrul.
Oficialul român a vorbit despre provocările actuale de securitate din spaţiul Mării Negre şi din întreg spaţiul european, inclusiv de conflictul în derulare din Ucraina.
“Vreau să îmi exprim preocuparea pentru reluarea violenţelor în estul Ucrainei, o reluare substanţială a violenţelor care reprezintă o încălcare serioasă a Aranjamentelor de la Minsk din februarie şi fac apel la încetarea deîndată a acestor încălcări”, a declarat Bogdan Aurescu în cadrul Conferinţei.
În context, şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea continuării eforturilor de soluţionare a dosarului transnistrean în formatul „5+2”, unicul format care poate să aducă o soluţie cuprinzătoare.
“Este însă nevoie de continuarea discuţiilor, este nevoie de discuţii pe fond şi de o abordare cuprinzătoare care să aibă în vedere mai multe dimensiuni: de la ce militară şi de securitate la cea economică, la cea socială şi de reconciliere, de la cea de dezvoltare democratică, până la cea politică – aranjamentele de tip constituţional, care trebuie să ducă în cele din urmă la o soluţie durabilă. Şi dacă vorbim de dimensiunea militară şi de securitate, atrag atenţia şi asupra provocărilor care pot apărea, cum este, de exemplu, cea de ieri când un post al armatei ruse a susţinut că România analizează posibilitatea unei intervenţii militare în Transnistria. Nu pot să spun decât ceea ce este evident şi anume că o astfel de afirmaţie este profund ridicolă”, a precizat Bogdan Aurescu.
În cadrul dezbaterii organizate sub egida Dialoguri@MAE a luat cuvântul şi consilierul prezidenţial, ambasadorul Lazăr Comănescu, care a evidențiat contribuția diplomației românești la procesul de negociere a „Actului Final de la Helsinki”. De asemenea, Lazăr Comănescu a transmis un mesaj din partea Preşedintelui Klaus Iohannis. “Reiterez sprijinul ferm al României pentru rolul jucat de OSCE în eforturile de consolidare a păcii, democraţiei şi stabilităţii în Europa şi ataşamentul consecvent al României faţă de principiile fundamentale cuprinse în Actul Final de la Helsinki”, se arată în mesajul şefului statului.
Branko Brankovic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, ţară care asigură Preşedinţia în Exerciţiu a OSCE, a subliniat faptul că principiile de la Helsinki rămân valabile: “Facem apel astăzi la reafirmarea acestor principii, la reconfirmarea angajamentelor asumate prin Actul Final de Helsinki şi la revigorarea misiunii comunităţii euroatlantice de a implementa aceste angajamente. Considerăm că este nevoie de participarea tuturor statelor pentru rezolvarea durabilă a crizelor existente”, a menţionat Branko Brankovic.
La Conferinţă a luat parte şi Marcel Pesko, directorul de cabinet al Secretarului General al OSCE, care a menţionat că securitatea europeană trebuie să se bazeze pe principiile stabilite şi dezvoltate de organizaţie. “Contribuţia României în cadrul OSCE a fost întotdeauna vizibilă şi puternică”, a apreciat Marcel Pesko.
Dezbaterile au continuat cu intervenţiile ambasadorilor Constantin Vlad şi Liviu Bota şi cu discursul lui Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Elveţiei în România. Liviu Bota a evidenţiat faptul că CSCE/OSCE a creat premisele schimbării paşnice a vieţii a milioane de oameni pe continentul nostru.
În cadrul discuţiilor, Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, a salutat propunerile MAE de îmbunătăţire şi întărire a instrumentelor care duc la implementarea pe deplin a principiilor dreptului internaţional.
La finalul Conferinţei, ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru al afacerilor externe, a ţinut să sublinieze că, în contextul actual de securitate din regiune, e nevoie de creativitate diplomatică şi de soluţii inovatoare pentru rezolvarea conflictelor.
Evenimentul a avut loc în data de 4 iunie 2015, la sediul MAE, în intervalul 10.00 -14.00.
Dezbaterea a fost transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro, partener media al evenimentului.
VIDEO 1:
VIDEO 2:
VIDEO 3:
VIDEO 4:
Mesajul integral al președintelui Klaus Iohannis: „România recunoaște rolul OSCE în securitatea europeană și consideră prioritară soluționarea conflictului prelungit din Republica Moldova”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis cu ocazia marcării a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, un mesaj participanților la Conferința „Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securității europene”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe. Mesajul a fost citit de către domnul consilier prezidențial Lazăr Comănescu.
„Marcarea, cum se cuvine, a patru decenii de la adoptarea Actului Final de la Helsinki este în egală măsură oportună și necesară cu atât mai mult cu cât conținutul acestui document rămâne pe deplin valabil și astăzi. Este cazul să reamintesc, aici și acum, contribuția de excepție pe care diplomația românească a avut-o în tot acest proces și să le mulțumesc diplomaților noștri pentru reușita lor într-unul dintre cele mai substanțiale demersuri de politică externă românească.
Actul Final reprezintă de 40 de ani fundamentul securității pe continentul nostru, iar principiile convenite atunci trebuie să ghideze în continuare modul de relaționare dintre state: respectarea suveranității și integrității teritoriale ale statelor, inviolabilitatea frontierelor, interzicerea utilizării forței sau amenințării cu forța în soluționarea diferendelor dintre state, respectul deplin al drepturilor omului și al drepturilor fundamentale.
În mod deosebit, aș sublinia aici cerința îndeplinirii cu bună credință a obligațiilor ce revin statelor, în conformitate cu dreptul internațional. Aplicarea acestui principiu stă la baza construcției încrederii. În situația de securitate actuală, reafirmarea acestei înțelegeri a legii este cu atât mai importantă.
Într-adevăr, contextul actual de securitate se confruntă cu provocări majore: conflictul din Ucraina, dar şi persistența conflictelor prelungite din zona Mării Negre. Aceste provocări aduc atingere, în mod nemijlocit, principiilor fundamentale ale Actului Final de la Helsinki.
De aceea, credem că, la 40 de ani de la adoptarea acestuia, respectarea principiilor de drept internaţional care guvernează relaţiile dintre state, precum şi implementarea tuturor angajamentelor cu caracter juridic sau politic, asumate la nivel internaţional, rămân precondițiile majore de natură să contribuie la realizarea unei «Comunități de Securitate unice și indivizibile, fără falii și linii de diviziune» în spațiul OSCE.
România recunoaște și sprijină rolul unic al Organizaţiei în eforturile de întărire a securității și cooperării în Europa, pe baza abordării cuprinzătoare a securității, a mandatului cuprinzător în privința reglementării conflictelor, a funcționării mecanismelor și instituțiilor autonome, precum şi a misiunilor din teren. În acest cadru, România urmărește să își asume un rol activ, alături de partenerii săi din UE și aliații NATO.
Implicarea în acțiunile asumate în format OSCE în contextul actualei crize din Ucraina este relevantă în acest sens și pe deplin de înțeles. Suntem vecin direct al Ucrainei, avem interese legitime legate de securitatea și stabilitatea regională, sprijinim consecvent apropierea Ucrainei de UE și NATO.
Rezolvarea conflictului prelungit din Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pentru România. Sprijinim negocierile în formatul «5+2», ca unic cadru care garantează transparența și legitimitatea unei soluții durabile bazate pe respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, conform principiilor agreate la nivel internaţional, inclusiv în cadrul OSCE.
În aceeași linie, a unui rol activ în cadrul OSCE, România și-a asumat președinția Comitetului de Securitate al OSCE în perioada 2015 -2016, în dorința de a contribui la eforturile de întărire a profilului OSCE pe dimensiunea amenințărilor transnaționale.
Așa cum am mai subliniat, principiile enunțate în Actul Final de la Helsinki rămân pe deplin valabile și trebuie să se situeze în continuare la baza activității OSCE. Respectarea întocmai a acestor principii și a angajamentelor asumate de fiecare stat sunt condițiile esențiale pentru ca OSCE să-și poată juca și mai departe rolul pe care îl merită în arhitectura europeană de securitate. În același timp, este nevoie să se țină seama permanent de evoluțiile și tendințele care se manifestă pe continent. Este de remarcat, de exemplu, rolul din ce în ce mai important pe care societatea civilă îl are în dinamica activităţii OSCE. Menţinerea unui dialog deschis cu societatea civilă, care, prin aportul său, poate aduce valoare adăugată procesului de decizie la nivelul guvernamental se impune ca o necesitate într-o asemenea perspectivă.
În concluzie, reiterez sprijinul ferm al României pentru rolul jucat de OSCE în eforturile de consolidare a păcii, democrației și stabilității în Europa și atașamentul consecvent al României față de principiile fundamentale cuprinse în Actul Final de la Helsinki, pe care le considerăm piatra de temelie a relațiilor interstatale din spațiul euroatlantic”.
Galerie FOTO
—
Aniversarea a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki este un reper important în istoria OSCE. În urmă cu 40 de ani, la Helsinki, liderii statelor participante la Conferința privind Securitatea și Cooperarea în Europa, inclusiv România, semnau Actul Final de la Helsinki – un document vizionar, de relevanță istorică, una dintre cele mai importante realizări în domeniul relațiilor internaționale. Actul Final de la Helsinki a marcat un moment de cotitură în istoria recentă, deschizând calea spre dialog, securitate prin cooperare și relații interstatale bazate pe respectarea principiilor fundamentale. Normele și principiile fundamentale incluse în ”Decalogul de la Helsinki” – egalitatea suverană a statelor; interzicerea utilizării forţei şi a ameninţării cu forţa; inviolabilitatea frontierelor; respectul integrităţii teritoriale a statelor; soluţionarea paşnică a conflictelor; neamestecul în treburile interne; respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; egalitatea şi dreptul popoarelor la auto-determinare; cooperarea între state; îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor în baza dreptului internaţional – toate au guvernat, de-a lungul timpului, relațiile dintre Statele participante și au exercitat o influență decisivă asupra comportamentului guvernelor, atât la nivel național, cât și internațional. Toate aceste principii fundamentale ale Actului Final de la Helsinki continuă să își menţină valabilitatea şi importanţa. Relevanța acestor principii fundamentale este astăzi întărită, în contextul provocărilor majore la adresa securității în spațiul OSCE, în special conflictul în derulare în Ucraina și persistența conflictele prelungite din Republica Moldova, Georgia și Nagorno-Karabakh. Evoluțiile recente din zona OSCE au reamintit Statelor participante că realizările de până acum nu trebuie să se piardă. Astăzi, mai mult decât oricând, respectarea normelor dreptului internațional și a principiilor fundamentale din Actul Final de la Helsinki are o importanță capitală și trebuie să continue să stea la baza oricăror eforturi de asigurare a securității europene. Prin urmare, România apreciază drept esențială cooperarea dintre Statele participante în vederea identificării modalităților de îmbunătățire a implementării principiilor și angajamentelor existente. De aceea, România consideră că nu este necesară regândirea arhitecturii europene de securitate sau rescrierea normelor fundamentale ale acesteia. În demersurile vizând consolidarea securității în spațiul OSCE, Statele participante trebuie să respecte principiile fundamentale care stau la baza arhitecturii europene de securitate și să implementeze pe deplin angajamentele pe care și le-au asumat. România acordă o importanță deosebită activității OSCE şi recunoaște și sprijină rolul unic al OSCE în eforturile de întărire a securității și cooperării în Europa, pe baza abordării cuprinzătoare a securității; mandatului cuprinzător în privința reglementării conflictelor; funcționării corespunzătoare a mecanismelor și instituțiilor autonome. Totodată, România promovează activ obiectivul implementării depline a principiilor și angajamentelor asumate în toate cele trei Dimensiuni ale OSCE și sprijină ferm eforturile de soluționare a conflictelor prelungite, precum și a conflictului în derulare din Ucraina. Un moment de referință al participării României la OSCE a fost exercitarea Președinției-în-Exercițiu a OSCE, în 2001. A fost o Președinție apreciată unanim ca fiind de succes și echilibrată, cu rezultate concrete în planul a numeroase activități-cheie ale OSCE. Construind pe baza rezultatelor înregistrate în contextul deținerii Președinției-în-Exercițiu, România a continuat, în ultimii ani, să își întărească profilul și participarea la nivelul Organizației. 2 În 2009, România a exercitat președinția Comitetului Economic și de Mediu al OSCE. În această calitate, a organizat, la București, în octombrie 2009, o Conferință privind implicațiile schimbărilor climatice asupra securității. În 2010, România a exercitat rolul de Coordonator pentru Consolidarea Eficienței OSCE. În 2011, România a coordonat eforturile de consolidare a rolului OSCE în reabilitarea post-conflict. În continuarea demersurilor în domeniul prevenirii și managementului conflictelor, România a organizat, în 2013, la București, Conferinţa pe tema medierii în spaţiul OSCE. În perioada 2015 – 2016, România exercită funcția de președinte al Comitetului de Securitate al OSCE. Acoperind aria geografică de la Vancouver la Vladivostok, OSCE este cea mai mare organizaţie regională de securitate, contribuind la consolidarea păcii, democraţiei şi stabilităţii. OSCE este un for pentru dialogul politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte de securitate şi un instrument regional cuprinzător pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reabilitarea postconflict, vizând, în esenţă, creșterea încrederii între state, prin cooperare.
.
EVENIMENTE
Asociația Orașelor din România (AOR) trage un semnal de alarmă: Avem nevoie de fonduri europene destinate orașelor pentru a obține un echilibru teritorial
Asociația Orașelor din România (AOR) a organizat ieri, 15 aprilie, dezbaterea „Orașele mici, încotro?”, prilej cu care a fost tras un semnal de alarmă cu privire la importanța fondurilor europene destinate orașelor, dar și a promovării unor motoare de dezvoltare economică pentru a atenua scăderea demografică cu care se confruntă orașele mici și mijlocii din lipsa de oportunități.
Asociația Orașelor din România (AOR) pledează pentru implementarea unor motoare de dezvoltare în orașele mici cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondiala
„Orașele mici și mijlocii din România încă nu și-au atins potențialul de dezvoltare. Prin această dezbatere dorim să atragem atenția publică asupra problemelor din aceste orașe, pentru a obține o dezvoltare echilibrată între regiuni. Un proiect important al AOR este să construim în orașele mici și mijlocii motoare de dezvoltare. Avem o propunere de program prin care să reușim cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială să dăm posibilitatea fiecărui oraș din România să își dezvolte anumite motoare de dezvoltare. Este important să investim în infrastructură, în școli, în sănătate, dar în același timp fiecare oraș trebuie să aibă o inimă care generează economie și viață economică, pentru că altfel generația tânără nu își va vedea un viitor în orașele noastre. Rolul nostru este să tragem un semnal de alarmă cu privire la scăderea demografică din rândul orașelor mici și să căutăm motoare de dezvoltare. Orașul Cugir este cunoscut pentru industria auto. Să găsim soluții la nivel național, guvernamental și european. Problema orașelor mici nu se regăsește doar în România. Dezvoltarea unor zone industriale, parcuri industriale sau alte zone care să creeze un ecosistem care să ajute la dezvoltare ar fi esențiale”, a transmis Adrian Teban, președinte AOR, membru în Comitetul European al Regiunilor, primarul orașului Cugir.
Este nevoie de o politică coerentă în ceea ce privește orașele mici și mijlocii. O comunitate nu este formată doar din orașele mari
„În cadrul Comitetului Economic și Social European nu ne interesează cu precădere dezvoltarea urbană, dar ne interesează dezvoltarea durabilă și din această perspectivă, probleme precum încălzirea globală trebuie discutate acum. Orașele mici și mijlocii sunt printre cele mai afectate de această situație pentru că se află între zona urbană și rurală. Este nevoie de politici de sprijin pentru aceste comunități. Avem o problemă comună precum dezvoltarea relativ scăzută și a lipsei de investiții și preocupare. Este nevoie de o politică coerentă în ceea ce privește orașele mici și mijlocii, ce presupune o dezvoltare în raport cu situația socială a fiecăruia, pentru că avem probleme diferite precum șomajul sau migrația forței de muncă. Reflectăm asupra unor soluții de finanțare și de dezvoltare durabilă, astfel încât să înțelegem că o comunitate nu este formată doar din orașele mari, ci din întreaga societate”, a precizat Cristian Pîrvulescu, prof. univ. dr., membru în Comitetul Economic și Social European, Decan al Facultății de Științe Politice SNSPA.
Daniel Nicolaș, prim-vicepreședinte AOR, primarul orașului Odobești: „Apelul nostru este să fim luați în seamă. Avem nevoie de fonduri europene dedicate orașelor, celor 3 milioane de români care locuiesc în orașe mici și mijlocii”
„Este foarte impoarnt ca orașul să devină un pol de dezvoltare urbană pentru toate comunitățile din jur, astfel încât să putem să creștem nivelul de trai și calitatea serviciilor. Avem o șansă istorică, cea a fondurilor europene. Fără parcursul european al României am fi fost foarte mulți în situația în care să nu avem drumuri cum trebuie. Prin fonduri europene am reușit să facem grădinițe, școli, drumuri, canalizare, stații de epurare. Am reușit proiecte la care uneori nici nu visam până acum 20 de ani. Sunt un primar bătrân, iar în acești 20 ani am construit blocuri, școli. Am realizat multe lucruri pentru oameni, dar avem în continuare nevoie de sprijin pentru că bugetele noastre nu au posibilitatea să co-finanțeze programele europene. Noi am fost dezavantajați tot timpul. La începuturile aderării României la UE, comunele au avut programe bine definite pentru dezvoltare rurală la care noi, orașele, nu aveam acces. Ulterior, au apărut programele operaționale la care municipiile au avut programe destinate (axa 4.1). Abia în 2017 am reușit să obținem prima axă de dezvoltare destinată orașelor. Acesta este apelul nostru: să fim luați în seamă. Avem nevoie de fonduri europene dedicate orașelor, celor 3 milioane de români care locuiesc în orașe mici și mijlocii”, a punctat Daniel Nicolaș, prim-vicepreședinte AOR, primarul orașului Odobești.
„Fiecare primar ar trebui să caute soluții pentru auto-finanțare”, consideră Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean.
„Primarii sunt cei care caută soluții pentru comunitățile noastre. Fiecare primar ar trebui să caute soluții pentru auto-finanțare. Comunitatea noastră a obținut noi resurse prin nămol și sare. Am gândit un proiect turistic și am reușit să dezvoltăm această bază turistică, Băile Figa, care astăzi este un motor economic ce ne alimentează multe minusuri cu care ne confruntăm. Această idee turistică a dezvoltat și celelalte componente ale orașului. Am avut un motiv serios să accesăm peste 20 de proiecte europene. Pentru orașele mici, fondurile europene sunt soluția cu care am reușit să accesăm proiect după proiect, idee după idee”, a subliniat Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean în intervenția sa.
Soluțiile pentru un echilibru teritorial în România vin de la nivelul orașelor care au performat deja
„Banca Mondială nu ar fi avut un program la fel de mare și eficient, dacă nu aveam parteneri la nivel local în primarii cu localitățile unde a lucrat. Un lucru bun pentru România este că avem un nivel local foarte puternic. Primim laude tot timpul și de la nivelul Comisiei Europene și al țărilor cu care lucrăm (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) la adresa reprezentanților României în Comitetul European al Regiunilor. Orașele mici sunt vitale pentru a asigura un echilbru la nivel teritorial. Pentru prima oară, în România, s-a făcut o analiză concretă a politicii urbane la nivel economic și local. Astfel, s-a arătat că 50% din teritoriul României, format din comune și orașe cu forță economică scăzută adună 25% din populație – 5 milioane de locuitori – și produc numai 2% din PIB-ul țării. Acestea sunt regiunile slab dezvoltate la care politica de coeziune și politice naționale încearcă să găsească o soluție, soluție care va fi găsită în alte comune mici de succes. Aici vorbim de Cugir, Orăștie, Beclean, Siret, care au atras mai multe fonduri europene decât municipii cu ștaif. Soluțiile pentru un echilibru teritorial în România vin de la nivelul orașelor care au performat deja. Cea mai dezvoltată localitate din România este Ghimbav. În același timp, trebuie gândit la nivel de rețea, nu la nivel de localitate. În momentul în care gândești la nivel de rețea, adresezi și problema tinerilor care probabil nu o să mai migreze și o să își facă familii, știind că fac parte dintr-un ecosistem socio-economic funcțional”, a transmis Marcel Ionescu-Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană în cadrul biroului Băncii Mondiale din București, România.
„Noi, ca orașe din România, trebuie să obținem venituri care să rămână 100% le nivel local”, subliniază Mik József, primarul orașului Borsec.
„Turismul ar trebui să reprezinte un segement din economia națională. În 2008, când am devenit primar, a trebuit să găsim soluții pentru relansarea turismului. Pentru că nu au fost investitori în turism, a trebuit să devenim o administrație publică care investește în turism. Am reușit să construim pârtii de schi, de bob de vară și cea mai mare investiție prin care am reușit să repunem Borsec și tot turismul în mișcare a fost centrul balnear care s-a deschis acum doi ani de zile și au început să vină și investitori privați. Administrația publică a accesat fonduri naționale, dar și europene. În momentul de față avem 30 de milioane de euro investiți, iar Borsec este o localitate mică de 2.800 de locuitori. Noi, ca orașe din România, trebuie să obținem venituri care să rămână 100% le nivel local”, a precizat Mik József, primarul orașului Borsec.
Urmăriți aici întreaga dezbatere:
Asociația Orașelor din România (AOR) sărbătorește anul acesta 30 de ani de activitate neîntreruptă. De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane din întreaga țară, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale. În ultimii 30 de ani, Asociația Orașelor din România a demonstrat angajamentul său față de dezvoltarea durabilă, incluzivitatea socială și inovarea în gestionarea orașelor.
EVENIMENTE
Asociația Teatrul Vienez de Copii a lansat “Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice”, cu sprijinul Ambasadei Germaniei la București
Marți, 28 noiembrie, la Reședința Ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Dr. Peer Gebauer, a avut loc lansarea Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, document strategic care face parte din proiectul implementat de Asociația Teatrul Vienez de copii – “Copiii joacă teatru”, în colaborare cu Asociația EcoLogic și cu sprijinul financiar al Ambasadei Germaniei la București, EcoAwareness: Carta Albă a Biodiversității și a Schimbărilor Climatice.
Evenimentul a adus împreună asociații non-guvernamentale și actori din domeniul protejării mediului înconjurător. Ambasadorul Germaniei a subliniat în discursul său că “Protejarea mediului și a climei, precum și sustenabilitatea comună este importantă pentru toată lumea: guverne, societate civilă și fiecare dintre noi. Prin urmare, este important ca la COP28, eveniment aflat în desfășurare în prezent, să fie adoptate măsuri concrete pentru a îndrepta lumea către obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”.
Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice este un document strategic care a fost elaborat de experți din zona de mediu și care evidențiază o serie de priorități și principii de implementare care sunt prietenoase cu mediul și care, dacă ar fi adoptate la scară largă, ar avea un real impact asupra gestionării eficiente a efectelor negative pe care schimbările climatice le produc. Obiectivul principal al evenimentului de lansare este acela de a informa, de a sensibiliza și de a crea parteneriate de lungă durată pentru un viitor mai verde.
© Asociația Teatrul Vienez de Copii
Valorile promovate și susținute prin Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, precum și prioritățile și principiile de implementare propuse de specialiștii care au contribuit la realizarea acestui document de mediu, pot fi citite pe site-ul Asociației Teatrul de copii Vienez.
Prima acțiune pe care Asociația Teatrul Vienez de Copii – Copii Joacă Teatru o pune în practică, alături de organizații din Austria (Schule für das Leben), Slovenia (Institute for Health and Environment), Germania (Carpe Europe) ș România (Asociația Teatrul Vienez de Copii șii Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), este lansarea unui calculator pentru a măsura amprenta de carbon. Calculatorul este destinat elevilor de gimnaziu care pot testa alături de profesori și părinți care este amprenta lor de carbon pentru a conștientiza cât de prietenos cu mediul este stilul lor de viață și că de fapt cu nevoie de mai multe planete care să le susțină activitatea de zi cu zi.
Acest rezultat îi face să conștientizeze cât de mult poluează prin acțiunile lor și îi invită la o discuție despre schimbarea obiceiurilor, spre a deveni mai prietenoși cu mediul înconjurător.
În spatele Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice se află experți care s-au implicat activ și care și-au dedicat timpul, cunoștințele și experiența acumulată pentru a pune bazele acestui document strategic. Printre experți putem enumera: Edit Pop, Manager destinație EcoMaramureș, Asociația EcoLogic; Cristina Sincu, Consultant marketing turistic, Asociația EcoLogic; Alexandra Pușcaș, Manager proiect arii protejate, World Wide Fund for Nature România; Călin Ardelean, Expert sălbăticie, World Wide Fund for Nature România; Gabriela Ionescu, cercetător științific, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București / Asociația D.G.T; Lavinia Enache, Studentă Doctorand, Școala Doctorală de Științe ale Comunicării, Co-founder Serious Evo, Elena Nicolae, Director Executiv, Fundația Comunitară Cluj, Vasile Țîrlea, Asociația pentru Ecologie și Turism Năsâpiște și Victor Horumbă.
COMUNICATE DE PRESĂ
New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România
UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”
Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
ROMÂNIA1 week agoGala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA3 days ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România
Pingback: Iulian Chifu: Nu putem adapta regulile după cel care le încalcă | caleaeuropeana.ro
Pingback: Agresiunea Rusiei în Ucraina condamnată de Adunarea Parlamentară OSCE | caleaeuropeana.ro
Pingback: Reuniune ministerială OSCE la New York. Secretarul de stat MAE, Daniel Ioniță: ”Se impun eforturi continue de adaptare și de consolidare a rolului OSCE în operațiunile de pace” | caleaeuropeana.ro