Ultima zi oficială a delegației prezidențiale conduse de Klaus Iohannis la lucrările Adunării Generale a ONU a continut cu un nou discurs al președintelui la tribuna ONU, și urma sa marcheze participarea acestuia la un summit destinat combaterii terorismului, găzduit de liderul american, Barack Obama. 

CaleaEuropeana.ro a transmis transmite LIVE, începând cu ora locală 10.45-11.00 (17.45-18.00 în România) evenimentele la care a participat șeful statului, din ultima zi în care delegația României participă la lucrările reuniunii globale a Națiunilor Unite.

Sursă video: United Nations WebTV

UPDATE 29 septembrie, ora 19.00, ora României

Președintele Klaus Iohannis și-a anulat prezența la summit-ul liderilor pentru contracararea ISIL/ISIS și a extremismului violent, o reuniune la care fusese invitat de Barack Obama. Președintele a trimis, în schimb, doi reprezentanți: ministrul de Externe, Bogdan Aurescu și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor. Puteți urmări în fereastra de mai jos înregistrarea summit-ul condus de Barack Obama și Joe Biden.

UPDATE 29 septembrie, ora 18.11, ora României

Președintele României și-a susținut cel de-al doilea discurs de la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite, o alocuțiune în care șeful statului a reamintit momentul aniversar pentru România (60 de ani de apartenență la ONU) și faptul că România a devenit ea însăși furnizor al Asistenţei oficiale pentru dezvoltare pentru țările din vecinătatea noastră după două decenii de beneficiar al acestui program.

Președintele a reiterat implicarea României în operațiunile de menținere a păcii din cadrul ONU, începând cu 1991, iar din 2008, țara noastră deține una dintre cele mai novatoare formule de protecție a refugiaților, fiind gazda primului Centru de Tranzit de Urgență din Timişoara.

Nu în ultimul rând, Iohannis a subliniat sprijinul României pentru inițiativa Franței și a Mexicului de neutilizare a dreptului de veto în situații care au legătură cu atrocități comise împotriva oamenilor și catastrofe umanitar. Totodată, președintele a declarat că „Națiunile Unite trebuie să fie mai puțin tolerante în privința conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia și  Nagorno-Karabah”.

În continuare redăm declarația președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

„Domnule Președinte,

Domnule Secretar General,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Delegația mea dorește să vă felicite, Domnule Președinte, pentru asumarea înaltei poziții de președinte al acestei importante sesiuni. Tema propusă de dumneavoastră: “ONU la a 70-a aniversare: un nou angajament pentru acțiune”. Permiteți-mi să exprim, de asemenea, aprecierea noastră pentru țara dumneavoastră, Danemarca, un exemplu de devotament autentic față de munca organizației noastre și unul dintre puținii săi membri ce respectă vechiul angajament în privința alocării de 0.7% din PIB pentru Asistență Socială pentru Dezvoltare.

Cea de a 70-a aniversare a Națiunilor Unite este o ocazie în plus de a reflecta în mod lucid la lecțiile învățate și la viitorul organizației noastre. Am fost martorii unui proiect vizionar născut din cenușa unei teribile tragedii, cu scopul înălțător de a salva generațiile viitoare de flagelul războiului.

Am fost martorii unei agende viabile care s-a extins în mod permanent către noi arii de cooperare, în interiorul și dincolo de principalii săi piloni: pace și securitate, dezvoltare și drepturi ale omului. Am observat eforturile continue ale organizației și ale Statelor Membre de a se adapta la noi provocări și schimbări majore în paradigma relațiilor internaționale.

Drept consecință, Națiunile Unite și-au asumat în mod constant noi mandate, astfel ajungând la un nivel de complexitate fără precedent. Desigur, Națiunile Unite nu reprezintă un panaceu pentru toate relele umanității. Istoria sa marchează suișuri și coborâșuri, succese și eșecuri. În același timp, cu toții știm că mărirea numărului și intensitatea misiunilor care i-au fost încredințate nu au fost echivalate de resursele necesare pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor sale. A devenit o practică obișnuită să le ceri Națiunilor Unite să facă mai mult, cu mai puține resurse.

Totuși, după 70 de ani în care a fost supusă tuturor încercărilor, Carta Organizației Națiunilor Unite s-a dovedit a fi un document vizionar care a trecut testul istoriei. Carta a fost redactată ca un corp solid de principii și norme de conduită internațională. A fost concepută într-o manieră inteligentă, care a permis suficientă flexibilitate în crearea de căi și mijloace autentice de a face față situațiilor din ce în ce mai complexe. Națiunile Unite și-au consolidat în mod constant vocația și legitimitatea universale. Ele au creat și promovat un impresionant corp de legi de drept internațional care abordează aproape toate domeniile de cooperare internațională.

A fost, probabil, uneori convenabil pentru unele State Membre sau alte părți interesate să arate eșecurile organizației. Trebuie să facem un efort mai intens de a cântări magnitudinea activității de prevenție desfășurată de către organizație. Prevenția fiind, desigur, mult mai dificil de măsurat, am avut tendința de a îi subestima importanța printre realizările Națiunilor Unite.

În aceeași ordine de idei, merită amintit faptul că Națiunile Unite nu reprezintă o organizație apărută din senin și nici o entitate independentă sau care se autoguvernează.

Națiunile Unite suntem noi înșine, Statele Membre. Noi ne hrănim cu încrederea și resursele pe care le investim în organizație.

România se află printre acele țări care au avut și au încredere, și au susținut și susțin necondiționat Națiunile Unite. 2015 este un an special pentru țara mea, deoarece aniversăm 60 de ani de la aderarea României. Națiunile Unite au ajutat România în diferite moduri, în diferite perioade din era ce a urmat Celui de al Doilea Război Mondial. La început, în ciuda și împotriva faptului că a făcut pare din grupurile monolitice de țări fost comuniste, Romania a găsit, aici, la ONU, cadrul propice pentru a-și afirma independența națională și a-și face prieteni și parteneri în întreaga lume. Mai târziu, Națiunile Unite i-au furnizat țării mele ocazia de a intra în dezbateri și acțiuni privind chestiuni globale, în dialog și cooperare pe toate continentele.

În urma Războiului Rece, Națiunile Unite s-au angajat activ în susținerea României de-a lungul dificilelor sale transformări economice și al tranziției sale către democrație. Fondurile și programele Națiunilor Unite au asistat România când aceasta s-a confruntat cu probleme sociale legate de copii, populație, sănătate, mediu și multe altele. Permiteți-mi să mulțumesc UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pentru prezența sa de 45 de ani în țara mea.

Cea de-a 60-a aniversare a noastră ne-a permis să aruncăm o privire retrospectivă. România este o țară cu o putere economică limitată. Totuși, ne mândrim cu faptul că am contribuit semnificativ la țelurile Națiunilor Unite, în decursul celor șase decenii in calitate de membru. Esența acestor contribuții a fost încrederea în diplomația multilaterală și în statul de drept, precum și prioritatea mijloacelor pașnice în detrimentul folosirii forței în realizarea intereselor naționale.

România s-a aflat deseori în prima linie a marilor campanii desfășurate de către Națiunile Unite. Aș sublinia doar câteva dintre aceste teme care au reprezentat subiectul unor inițiative luate de România la Adunarea Generală, la Consiliul de Securitate sau la organismele din domeniul drepturilor omului:

•          Controlul armelor și dezarmarea, neproliferarea, transparența în privința cheltuielilor militare,

•          Relațiile bune cu statele vecine,

•          Rolul științei și al tehnologiei în dezvoltare,

•          Un rol mai eficient și mai influent al tinerilor,

•          O cooperare sporită între Națiunile Unite și organizațiile regionale și acorduri,

•          Promovarea și consolidarea democrației.

Din 1991, România participă cu trupe la operații de menținere a păcii pe toate continentele, din Angola până în Cambodgia, din Somalia până în Haiti, din fosta Iugoslavie până în Rwanda. Mai mult, România găzduiește Centrul de Excelență pentru Protecție și Securitate, care contribuie la pregătirea categoriilor speciale ale forțelor de menținere a păcii ONU.

Începând cu 2008, România face parte dintr-una dintre cele mai novatoare formule de protecție a refugiaților, fiind gazda primului Centru de Tranzit de Urgență din Timişoara, ca urmare a acordului cu UNHCR (Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite) și Organizația Internațională pentru Migrație.

După aproape două decenii in calitate de beneficiar, România a devenit ea însăși furnizor al Asistenţei oficiale pentru dezvoltare pentru țările din vecinătatea noastră și nu numai.

Domnule Președinte,

La cea de a 70-a aniversare, Națiunile Unite nu trebuie să demonstreze legitimitatea acțiunilor sale. Lucrul de care are nevoie organizația este o capacitate și o disponibilitate consolidate de a acționa și de a dinamiza voința politică pentru a fi capabilă să își întărească și mai mult rolul în menținerea păcii internaționale și a securității și în livrarea de bunuri publice globale. Acest rol este supus unui test intensiv, în aceste zile.

Națiunile Unite sunt invitate, împreună cu organizațiile regionale și statele individuale, să își asume noi angajamente în lupta împotriva terorismului în toate manifestările sale, fie că sunt crime pline de lașitate împotriva oamenilor nevinovați, distrugerea barbară a patrimoniului cultural comun al umanității, sau forma odioasă și fără precedent dezvoltată de așa-numitul ISIS/Da’esh ale cărui acțiuni constituie evidente violări ale dreptului internațional și ale drepturilor omului pe care ne străduim atât de mult să le susținem.

Simpla existență a unei astfel de entități este o amenințare manifestă la adresa păcii și a stabilității. Națiunile Unite trebuie să își reafirme unitatea în fața unei astfel de agresiuni amenințătoare. Consiliul de Securitate trebuie sa acționeze ferm și să catalizeze acțiunea colectivă împotriva acestei amenințări flagrante la adresa păcii mondiale.

În această etapă, permiteți-mi să reiterez susținerea României pentru inițiativa Franței și a Mexicului de a propune un acord colectiv și voluntar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate cu privire la non-folosirea dreptului de veto atunci când este nevoie de acțiuni pentru a preveni sau a încheia situații de atrocități în masă și crime de război la scară mare.

La zece ani de la aprobarea responsabilității de a proteja, trebuie să continuăm să o susținem, identificând căile ideale de a o înțelege, de a o implementa și de a o operaționaliza.

Valurile de migrație din prezent reprezintă doar una dintre consecințele îngrijorătoare ale conflictelor interne și internaționale din Orientul Mijlociu și arealul de la sudul Mediteranei. Acest fenomen reclamă nu doar reacții la nevoile umanitare imediate ale refugiaților. Națiunile Unite trebuie să rezolve, de manieră realistă și energică, principalele cauzele ale migrației. Trebuie să oprim distrugerea structurii sociale a societăților afectate de conflict și să ajutăm populațiile să scape de sărăcie extremă,  pe tineri să își redobândească speranța într-un viitor mai bun și pe toții oamenii să își reconstruiască demnitatea. Prin intermediul Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare, ONU trebuie să joace un rol mult mai puternic în această privință. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este, probabil, necesară o reformă profundă a Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare.

Națiunile Unite trebuie să fie mai puțin tolerante în privința conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia și  Nagorno-Karabah.

Orice status quo în situații contrare dreptului internațional sunt întotdeauna fragile și pot conduce la izbucniri ocazionale ale violenței.

De asemenea, lipsa de acțiune în astfel de situații dă naștere impresiei eronate că obținerile ilegale de teritoriu, în detrimentul statelor suverane și independente, sunt posibile și tolerate. Este cazul situației din Ucraina, în privința căreia Națiunile Unite și Consiliul de Securitate, în special, nu au luat măsurile de acțiune care sunt preconizate în conformitate cu Carta ONU. Îndemnăm toate statele membre ale Consiliului de Securitate să acționeze responsabil și să decidă în interesul păcii și al securității internaționale și în conformitate cu dreptul internațional în soluționarea situației din Ucraina. 

România salută cu entuziasm acordul privind dosarul nuclear iranian. Acest fapt demonstrează că nimic nu este imposibil dacă există voință politică autentică și dacă lideri vizionari se angajează în acțiuni ambițioase. Apreciem rolul definit de pricepere și sârguință al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Succesul în rezolvarea acestei probleme de lungă durată demonstrează încă o dată virtuțile diplomației și ale negocierilor purtate cu bună credință și răbdare, susținute de cunoștințele acumulate în cadrul sistemului ONU. Sperăm să vedem și alte beneficii care derivă din acord, în contextul mai amplu al procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Aș dori să îi îndemn pe toți membrii Națiunilor Unite să nu rateze ocazia de a semna un nou și ambițios acord cu caracter obligatoriu, ca reacție la schimbările climatice. Momentul este încă propice, în vederea angajamentelor Uniunii Europene, precum și a activismului masiv al societății civile. Este de așteptat ca și alți factori majori care contribuie la încălzirea globală să urmeze exemplul Uniunii Europene. Oameni din toată lumea, în special cei din micile țări insulare, a căror existență fizică este amenințată, așteaptă noi angajamente, înainte de a fi prea târziu.

Domnule Președinte,

Dincolo de configurația geografică și tematică a diplomației Națiunilor Unite, credem că elementele fundamentale ale organizației noastre sunt însoțite de codificarea și dezvoltarea progresivă ale dreptului internațional. Opinia României este că dreptul internațional și justiția internațională sunt valori fundamentale pentru umanitate. Nu trebuie să încetăm niciodată să acționăm pentru reafirmarea și consolidarea principiilor de drept internațional  –  reper constant al societății noastre alcătuite din națiuni.

Cea de a 60-a aniversare a aderării României la Națiunile Unite a marcat un pas important în privința angajamentului nostru privind justiția internațională: România a devenit al 72-lea Stat Membru care a acceptat jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție. Declarația, prezentată Secretarului General pe 23 iunie 2015, este o continuare a tradiției interbelice a țării mele de a-și desfășura relațiile internaționale în deplină conformitate cu dreptul internațional.

Consolidarea justiției internaționale și nevoia de a pune capăt impunității ar trebui să determine o abordare juridică consolidată cu privire la terorismul internațional. Terorismul reprezintă gradul cel mai înalt de crime împotriva indivizilor și a societăților. În opinia României, comunitatea internațională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul cu instrumente juridice care includ dreptul penal internațional.

Luând în considerare acest obiectiv, România și Spania au determinat un proces de reflecție privind posibila înființare a unei Curți Internaționale pentru Crimele Terorismului.

Suntem pe deplin conștienți de dificultățile conceptuale și operaționale ale unei asemenea întreprinderi. Totuși, valorile care susțin această reflecție ce vizează consolidarea statului de drept în efortul nostru antiterorist multilateral, au șanse să genereze noi idei pentru dezvoltarea de instrumente juridice.  Credem că acest proces de reflecție își are propriul merit, deoarece va alimenta dezbaterea privind consolidarea valorilor justiției și ale dreptului internațional. Aș profita de această oportunitate pentru a invita toate delegațiile interesate să se angajeze cu bună credință în discuțiile privind implementarea acestor valori în lupta împotriva terorismului.

Vă mulțumesc, domnule Președinte!”

—

Klaus Iohannis își va susține intervenția națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU pe 29 septembrie, la ora locală 10.45-11.00 (17.45-18.00 în România).

În aceeași zi, în intervalul orar 10.30-14.00 (17.30-21.00) președintele va lua parte, la invitația lui Barack Obama, la Summit-ul liderilor pentru contracararea ISIL/ISIS și a extremismului violent.

Ziua de 29 septembrie va continua cu o întâlnire cu Atlantic Council, ora locală 14.15-14.45 (21.15-21.45 în România), un think tank destinat promovării valorilor și leadership-ului euro-atlantic. Spre finalul zilei de lucru, între orele 15.00-17.00 (22.00-00.00 în România), Klaus Iohannis va lua parte la ”Adriatic-Baltic-Black Sea Leaders’ Meeting“, la invitația președintelui Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic.

Până acum, președintele Klaus Iohannis a participat la ONU la mai multe reuniuni bilaterale, dintre care amintim întrunirea cu președintele Chinei, Xi Jinping și s-a deplasat la Washington pentru o întrevedere oficială cu vicepreședintele american, Joe Biden. Totodată, Iohannis a susținut două intervenții la Națiunile Unite, una care vizează Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 și alta în calitate de lider prezent la Reuniunea mondială a liderilor privind realizarea egalității de gen și capacitatea femeilor.

Totodată, Iohannis a avut o întrevedere cu comunitatea românilor din New York, a participat la reuniuni cu mediul investițional bancar și cu American Romanian Business Council și a vizitat memorialul victimelor de la 11 septembrie 2001. Nu în ultimul rând, șeful statului a luat parte la dineul oferit de premierul Japoniei, Shinzo Abe și la recepția tradițională găzduită de președintele SUA, Barack Obama.

Citiți și LIVE VIDEO&TEXT Corespondență. De la New York la Washington: Klaus Iohannis l-a invitat la Bucuresti pe vicepreședintele SUA, Joe Biden

Citiți și LIVE VIDEO Corespondență Specială de la NEW YORK. Klaus Iohannis la ONU

Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK. Ce cuprinde programul președintelui la Adunarea Generală a ONU

Citiți și CORESPONDENȚĂ din New York. Klaus Iohannis, primul discurs la ONU: Fără soluţii adecvate, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior

Citiți și FOTO&VIDEO EXCLUSIV. Corespondență de la New York – Klaus Iohannis și Papa Francisc au participat la sesiunea de deschidere a Summit-ului ONU

Citiți și Klaus Iohannis, discuții la New York cu American Romanian Business Council: ”Independența energetică și securitatea nu pot fi separate. Energia trebuie să devină un sector competitiv”

Citiți și VIDEO Klaus Iohannis la ONU. Președintele s-a întâlnit la New York cu președintele Adunării Generale ONU și omologul său din Turkmenistan

Citiți și ONU: Klaus Iohannis și ceilalți lideri au lumii reuniți la New York au adoptat cu UNANIMITATE Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030

Citiți și VIDEO Corespondență de la New York. Klaus Iohannis, către românii din SUA: Vă admir curajul! Contez pe voi!

Citiți și Klaus Iohannis, întrevedere oficială la New York cu președintele Chinei: România și-a exprimat interesul pentru Noul Drum al Mătăsii

Citiți și Klaus Iohannis, întrevedere la New York cu președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves

Citiți și FOTO. Klaus Iohannis a vizitat la New York memorialul dedicat victimelor de la 11 septembrie 2001: ”Lumea noastră nu trebuie să mai cadă pradă urii, care răpește vieți și mutilează destine”

.