FOTO, VIDEO si TEXT DIN CHILE. Ce i-a placut lui TRAIAN BASESCU. Ce poate castiga Romania dupa summit-ul CELAC

caleaeuropeanaCalea Europeana a transmis LIVE declaratia de presa a Presedintelui Traian Basescu, la finalul Summit-ului CELAC din Santiago de Chile. Care sunt sansele Romaniei dupa deciziile celor peste 60 de lideri de state, care reprezinta o treime din PIB-ul mondial si un miliard de locuitori? UE are sansa de a-si intari rolul global, America Latina se repozitioneaza in lume, dupa ani de crestere economica sustinuta, beneficiind si de resurse naturale importante. Romania ar putea culege si ea roadele acestui context. Cum explica asta Traian Basescu?

CLICK AICI PENTRU GALERIA FOTO CU VIZITA DIN CHILE

 

basescuchile

 

 

Urmariti aici declaratiile Presedintelui:

Video streaming by Ustream

 

Live Video streaming by caleaeuropeana.ro

Continutul transmisiei nu poate fi folosit decat mentionand sursa.

Ce a spus Presedintele:

 

s-au pus bazele unui parteneriat.

nu putem vorbi de dezvoltare durabila daca nu are trei elemente – ec, sociala, mediul. asta a spus. incalzirea globala a devenit o prioblema importanta. un parteneriat pe incalzire globala e binevenit. trafic de droguri, educatie.

interesele UE. in ultimii zece ani, investitii 385 miliarde euro in statele CELAC. Brazilia, Argentina, Peru si Mexic principalii beneficiari.

au investit mai mult in America Latina decat in Rusia, India si China la un loc.

stabilitatea juridica este importanta. sunt cunoscute actiunile unor state din America Latina care au nation alizat resursele. Exista o ingrijorare a statelor din UE.

UE si America de Sud au o treime din PIB ul mondial

Interesele Romaniei: Ocazia unei noi piete pentru export, alternativa la dependenta de eurozona

A crescut cu 47 la suta nivelul schimburilor comerciale, ajungand la 1,3 miliarde euro. Perspectiva buna, exporturile noastre sunt de 700 milioane euro.

Astra Vagoane Arad a venit cu oferte pentru vagoane. de asemeni, Romarm are perspectiva de contracte bune, la fel industria constructoare de masini, insemnand revenire unde am mai fost, dar cu produse de alta calitate, inclusiv utilaje petroliere.

Economia romaneasca e competitiva, cadrul din acest summit va permite diversificarea pietelor de export. in ultimi doi trei ani s-a inceput revenirea pe pietele din lumea araba, la fel sa facem si in America de sud, pentru a nu fi atat de dependenti de UE. Lectia zonei euro o traim si astazi. Sa speram sa fie mai bine din 2014.

Statele CELAC sunt o solutie de extindere a comerturlui exterior.

Va trebui sa organizam turneu politic, cu intalniri cu comunitatea de afaceri, pentru a consolida perspectivele.

Ce i-a placut in Chile

Suntem modele diferite. Chile e al doilea exportator de cupru din lume. cat timp merge economia Chinei, va asigura un PIB bun. am putea prelua tenacitatea lor in a munci, dar nu as vrea sa preluam modul de a se sustine educatia, care e foarte scumpa. In Romania e gratuita. nu as vrea sa preluam sanatataea, pentru ca aici nu exista decat asigurari private. si urgenta se plateste cu banii jos. noi avem un stat implicat in zonele de interes ca sanatatea si educatia.

Declaratia integrala, preluata de pe presidency.ro:

 

Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul Summitului Comunității Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) – Uniunea Europeană (UE)

 Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. S-a terminat summitul CELAC – Uniunea Europeană. Este, cred eu, unul din cele mai importante summituri, la care am participat în ultimii ani şi asta pentru că, practic, spiritul şi documentele summitului consemnează realizarea unui parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi America de Sud plus statele din Caraibe. De altfel, ca să nu fie vreo eroare, CELAC înseamnă Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene. Voi folosi termenul CELAC, de acum înainte, dar asta reprezintă. Practic, summitul a preluat în declaraţia finală o serie de deziderate anterioare şi a adus elementre noi. Obiectivele summitului au fost patru, şi anume: noul dialog Uniunea Europeană – CELAC, valori comune şi poziţii pe arena internaţională, alianţa pentru dezvoltare sustenabilă, promovarea investiţiilor şi calitatea socială şi de mediu a acestora şi, în sfârşit, progrese în parteneriatul strategic biregional. Partea, care poate este şi uşor de culoare, din tot acest document, este legată de faptul că, la un moment dat, statele din America de Sud au început să dea semnale că vor un parteneriat mai egal decât cel de până acum, ceea ce s-a făcut cu această ocazie. Practic, sunt doi parteneri egali: CELAC şi Uniunea Europeană, care au stabilit un parteneriat strategic pe cele patru obiective majore pe care vi le-am prezentat. Mai mult decât atât, pentru a fi şi instrumentul de punere în aplicare a documentului politic, cu cele patru obiective, s-a realizat un plan de acţiune pe care, în continuare, guvernele, structurile celor doi parteneri vor trebui să le dezvolte în acţiune guvernamentală, dacă vreţi, în acţiune executivă. Planul de acţiune are şi el câteva elemente importante pe care le voi enumera: cooperare în ceea ce priveşte ştiinţa, cercetarea şi învăţământul; cooperare în ceea ce priveşte tehnologiile moderne; dezvoltarea sustenabilă – şi, aici, sunt trei elemente, pe care le-am relevat şi în intervenţia mea în plenul summitului-: şi anume, nu putem vorbi de dezvoltare sustenabilă, sau dezvoltare durabilă, dacă ea nu are toate cele trei elemente ale dezvoltării sustenabile, şi anume, dezvoltare economică, dezvoltare socială şi, aici, un element extrem de important este diminuarea sărăciei şi, nu în cele din urmă, mediul. Cu atât mai mult, cu cât problema încălzirii globale a devenit o problemă extrem de importantă şi pentru statele CELAC, iar un parteneriat Uniunea Europeană – CELAC pe probleme de încălzire globală este absolut binevenit. Probabil vă aduceţi aminte eşecul conferinţei de la Copenhaga, de acum trei ani, când Uniunea Europeană a încercat să-şi găsească un partener major, pentru o proiecţie ambiţioasă împotriva luptei încălzirii globale, şi summitul a fost un eşec. Iată că, de această dată, se realizează un parteneriat acceptat atât de CELAC, cât şi de Uniunea Europeană. Un alt obiectiv al planului de acţiune este lupta împotriva excluziunii sociale, deci programe de incluziune socială, care se adresează nu numai ca un imperativ al atitudinii naţionale, dar vizează şi migranţii, ceea ce este extrem de important, deci toate statele din cele două mari continente îşi asumă şi problematica de integrare a migranţilor. Un alt element al planului de acţiune este legat de traficul de droguri; un alt element este legat de siguranţa publică; nu în cele din urmă, educaţia şi ocuparea forţei de muncă reprezintă un alt element al planului de acţiune. Veţi mai găsi, studiind documentul, şi alte puncte care merită luate în consideraţie – eu le-am prezentat pe cele care mi s-au părut de interes maxim.
În ceea ce priveşte interesele Uniunii Europene, aici trebuie spus că Uniunea Europeană are un interes deosebit, ca de altfel şi statele CELAC, dar, aş vrea să fie clar pentru noi, care suntem stat membru al Uniunii, ce interese există. Spre exemplu, Uniunea Europeană a realizat în ultimii zece ani investiţii de circa 385 de miliarde de euro, în statele CELAC. Este adevărat, ele nu au fost distribuite uniform, marii beneficiari fiind Brazilia, Argentina, Peru şi Mexicul. Primii trei sunt Brazilia, Argentina, Mexic, lucru care a fost ridicat, ca problemă, de aproape toată statele membre CELAC. Dar, dacă privim cifra, constatăm că statele membre ale Uniunii Europene au investit în America Latină, deci fără Caraibe, mai mult decât au investit în Rusia, China şi India, la un loc, în ultimii zece ani. Deci, interesul este deosebit din acest punct de vedere şi, de aceea, stabilitatea juridică a fost unul din punctele intens ridicate în discuţiile care au avut loc ieri şi astăzi de reprezentanţi, de data aceasta, ai Uniunii Europene. Vă sunt cunoscute acţiunile din unele state din America Latină, care au naţionalizat companii, au naţionalizat resurse pe care le concesionaseră şi aşa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, există o îngrijorare a statelor din Uniunea Europeană şi, de aceea, stabilitatea juridică a fost unul din subiectele intens discutate şi ieri şi astăzi.

Un alt motiv pentru care Uniunea Europeană este extrem de interesată de acest parteneriat strategic este comerţul. Aceasta este cifra anului 2012, schimburile comerciale între Uniunea Europeană şi statele CELAC au fost de 200 de miliarde de euro. Ele reprezintă 6,3% din exporturile Uniunii Europene şi 13,5% din exporturile statelor CELAC. Asta înseamnă, deja, un interes deosebit, inclusiv, din punct de vedere al comerţului, nu numai din punct de vedere al investiţiilor. Un alt motiv pentru care Uniunea Europeană a fost interesată de consolidarea acestui parteneriat şi să-l transforme într-un parteneriat strategic este acela că împreună economiile Uniunii Europene şi ale statelor CELAC reprezintă o treime din produsul intern brut al lumii, or, asta înseamnă că în situaţia unei alianţe corecte între Uniunea Europeană şi CELAC, practic, acest parteneriat strategic duce cele două continente pe puntea de comandă a proceselor de globalizare. Când produci o treime din produsul intren brut şi cu o populaţie de circa un miliard, acest parteneriat are perspectiva unei structuri extrem de puternice, în măsura în care îşi corelează politicile.

De asemenea, există un interes deosebit, şi de o parte şi de alta, pentru zona caraibeană. Este o zonă care a beneficiat de mai puţine investiţii şi dezvoltarea acestor state este dependentă de investiţii străine. Or, Uniunea Europeană are potenţial să facă investiţii în aceste zone. De altfel, se dezvoltă tot mai mult, iar acest summit va da un impuls deosebit reţelei de acorduri între Uniunea Europeană şi statele membre CELAC, 37 de state. Există, deja, acordul de asociere Uniunea Europeană, pe de o parte, Mexic şi Chile, pe de altă parte, sunt alte acorduri care aşteaptă să intre în vigoare, au fost, deja, negociate şi reţeaua de acorduri Uniunea Europeană cu fiecare din statele membre ale CELAC se va dezvolta rapid în perioada următoare. Şi, dacă Uniunea Europeană are interese atât de mari în acest parteneriat, interese cel puţin egale cu cele ale statelor CELAC, ce interese are România? V-aş da o cifră, anul acesta, nivelul în 2012, deci până în luna a XI-a, inclusiv, nivelul schimburilor comerciale între România şi statele Americii Latine a crescut cu 47% şi avem şi un uşor excedent. Luăm grosier, România a exportat de 700 de milioane, statele din America Latină au exportat de 600 de milioane, în România, pe primele 11 luni. Este o creştere explozivă, dar cu o perspectivă foarte bună. Vă pot spune că au existat misiuni economice şi Astra Vagoane Arad cu oferte pentru vagoane de marfă, de călători, pentru trenuri de metrou, este o companie care se prefigurează a avea succes. De asemenea, Romarm a avut misiuni de evaluare şi, de asemenea, are perspectiva unor contracte bune, nu în ultimul rând, Industria Constructoare de Maşini, de aparatură electrocasnică, are, de asemenea, perspective foarte bune în America Latină şi înseamnă o revenire a noastră pe acolo pe unde am mai fost, dar cu produse de altă calitate, inclusiv, utilaj petrolier, care şi acum se exportă din România în America Latină.

Deci cred că în interiorul acestui parteneriat strategic, România are o şansă, cu atât mai mult cu cât, afirm fără nicio reţinere, din analize făcute, economia românească este competitivă la nivelul Americii Latine şi a statelor din Caraibe. În mod categoric este competitivă, iar cadrul creat de acest summit va permite societăţilor româneşti să-şi diversifice pieţele de export pentru că, aşa cum în ultimii 2-3 ani s-a început revenirea pe pieţele din lumea arabă, trebuie să revenim şi pe pieţele din America de Sud şi să intrăm pe pieţele din Caraibe, pentru a nu mai fi atât de dependenţi de orice se întâmplă în interiorul Uniunii Europene, iar lecţia zonei euro, care a afectat şi România, este una pe care o trăim şi astăzi, am trăit-o şi anul trecut, o vom trăi şi în 2013, şi să sperăm că din 2014 o să fie mai bine. Dar este clar că America Latină, statele CELAC sunt o soluţie de extindere a comerţului nostru exterior. Cred că va trebui ca în cel mai scurt timp, cel mai scurt timp nu înseamnă mâine sau poimâine, să organizăm un turneu la nivel politic cu întâlniri cu comunitatea de afaceri, pentru a consolida această şansă pentru economia românească. Asta este în câteva cuvinte ce cred că era important de transmis în primă instanţă. Sunt convins că dumneavoastră veţi citi documentele summitului şi asta vă va ajuta să intraţi în detalii în care eu nu am intrat.

Întrebare: Ne puteţi detalia întâlnirea pe care aţi avut-o cu premierul francez?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ce s-a dat pe comunicat este suficient.

Întrebare: Întâlnirile cu doamna preşedintă a Braziliei şi cu doamna preşedintă din Argentina, dacă ne puteţi face câteva precizări despre…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am avut astfel de întâlniri. Nu ştiu cine v-a spus. Preşedinta Braziliei a şi plecat azi-noapte.

Întrebare: Spuneaţi că în ceea ce priveşte ASTRA Vagoane se prefigurează succes. Aţi stabilit ceva concret, au fost discuţii concrete în acest sens?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă scrie pe mine director ASTRA Vagoane Arad? V-am spus ce perspective avem. Cu siguranţă, dacă întrebaţi directorul de la ASTRA Arad vă dă mai multe detalii. Deci nu eu mă ocup de contract. Sunt perspective şi în Brazilia, şi în Peru, şi în alte ţări ale Americii de Sud, dar nu-mi cereţi să vă spun câte vagoane şi câte boghie.

Întrebare: Nu asta v-am cerut.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Mulţumesc. Dacă aveţi întrebări legate de summit.

Întrebare: Bună ziua, domnule preşedinte. Vreau să vă întreb ce v-a plăcut cel mai mult în Chile? Dacă aţi avut timp să mergeţi pe aici, şi dacă credeţi că avem ceva de învăţat, de implementat la noi acasă de aici?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, suntem modele diferite. Chile e al doilea exportator de cupru din lume. Cât timp merge economia Chinei, va exporta cupru care să asigure un PIB bun. După cum vedeţi, produse agricole şi aici, deci este un exportattor şi de fructe, de produse agricole. Însă dacă vă gândiţi să preluăm ceva, cred că ce e de preluat este tenacitatea chilienilor în a munci, în a-şi atinge obiectivele, dar nu aş vrea să preluăm şi, spre exemplu, modul de a se susţine educaţia, care e extrem de scumpă. În România este gratuită, în Chile, ca să fii student la medicină costă vreo 14.000 de dolari pe an. Nu aş vrea să preluăm sănătatea, unde nu există decât asigurări private. Şi urgenţa se plăteşte cu banii jos. Deci avem sisteme diferite. Noi avem un sistem în care statul rămâne implicat în principalele zone de interes pentru orice om, educaţie şi sănătate sau sănătate şi educaţie. Dar e greu să ne comparăm sistemele.

Întrebare: Am înţeles ce am vrea şi ce nu am vrea noi să preluăm de la statele din America Latină….

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu de la statele… Nu faceţi confuzie. De la Chile.

Întrebare: De la Chile. Dar ce ar vrea Chile să preia de la noi, unu, şi doi la mână, dacă…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Presa, care e extraordinară. Vă mulţumesc mult. O zi bună.

 

 

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

7 + fourteen =