Anul 2015 a reprezentat o piatră de încercare pentru Uniunea Europeană. Criza din Grecia, la care se adaugă și criza refugiaților a dus la o scindare a opiniilor statelor membre despre cum ar trebui să fie gestionate aceste probleme, aspecte care au frământat profund și personalitățile din spațiul politic european. NewEurope a publicat un volum articole și comentarii ale unora dintre cele importante personalități internaționale, grupate pe diferite domenii care au furnizat principalele subiecte ale anului trecut.

Astfel, CaleaEuropeana.ro a selectat cele mai importante sectoare abordate, fiind expuse mai jos pozițiile pe care astfel personalități le-au avut cu privire la problemele și momentele incandescente întâlnite anul trecut. Jean-Claude Juncker deschide balul, fiind dirijorul orchestrei (mai multe detalii aici).

Provocările Uniunii Europene: Migrație și securitate

Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei: Anul 2015 a fost caracterizat de zvonul conform căruia extremiștii doresc să distrugă pilonii pe care societățile noastre sunt construite, libertatea și toleranța. Adevărul este că nu teroriștii sunt cei care vor distruge dmocrațiile. Doar noi putem face acest lucru. Guvernele statelor membre Uniunii Europene trebuie să ia măsuri pentru a spori gradul de securitate. Trebuie să ne amintim că națiunile noastre sunt mai puternice când acționează în spiritul legii. De asemenea, statele trebuie să ia în calcul cum să își consoldeze rezistența din interior. Teroriștii nu pot fi înfrânți doar cu arme. Lecția ultimilor ani ne-a confirmat că modul dmocratic de a acționa este esențial pentru stabilitate, lucru ce trebuie avut în vedre și în anul 2016.

Dimitris Avramopoulos, comisarul Uniunii Europene pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie: Există o lipsă de încredere care duce la confundarea refugiaților cu teroriștii. Nu mai există încredere că Uniunea Europeană poate furniza soluții eficiente pentru noi toți. Ceea ce avem nevoie în anul 2016 este mai multă încredere, mai multă solidaritate, mai multă responsabilitate, mai multă cooperare, mai multă unitate. Suntem la o răscruce de drumuri acum. În plină globalizare și aflată în mișcare, putem avansa doar dacă acționăm în perspectivă, împreună.

Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe al Germaniei: Suntem conștienți că terorismul nu poate fi înfrânt doar cu bombe. Obținerea unui acord politic va fi un proces de lungă durată, iar rezultatele nu depind în totalitate de noi. Unii dintre partenerii de care avem nevoie au interese divergente față de ale noastre.  Trebuie să ne confruntăm cu realitatea, cu toate momentele sale de inertitudine și să ne asumăm responsabilitatea acțiunilor noastre. Nu vom fi capabili să înfrângem Daesh izolându-ne. Lucrul de care avem nevoie este perseverența, dar și o strategie politică atotcuprinzătoare.

 Tony Blair, fost prim-ministru al Marii Britanii: Lupta împotriva extremismului implică forță, dar și disciplină pentru ca cetățenii noștri, dar și cei care vin în țara noastră să înțeleagă de ce valorile după care ne ghidăm sunt esențiale și de ce suntem hotărâți să luptăm pentru ele. Acest lucru necesită și cooperare. Marea majoritate de la nivel global dorește să trăim cu toții în pace, iar cu sprijinul și determinarea ei, acest lucru va fi posibil.

Joseph Daul, președintele Partidului Popular European: Trebuie să ne îmbunătățim capabilitățile din sectorul defensiv și cel al luptei împotriva terorismului. Trebuie să înțelegem mai bine motivațiile teroriștilor pentru a putea preveni potențiale atacuri. Deja cunoaștem faptul că radicalizarea își are rădăcinile în diferite surse. Ne confruntăm cu o ideologie islamistă care se răspândește rapid în zonele slab dezvoltate. Vom fi nevoiți să găsim noi metode de a coopera cu aliații noștri din zona Orientului Mijlociu, dar și să sporim lupta împotriva radicalizării din interiorul propriilor granițe. Mai mult, trebuie să luptăm fără să ne pierdem optimismul și bucuria de a trăi.

Nigel Farage, liderul UKIP, membru al Parlamentului European: Este imposibil să vorbim despre o Uniune Europeană sigură fără granițele interne consolidate, cu granițe externe extrem de poroase. Din păcate, naivitatea Uniunii Europene privind spațiul Schengen a fost exploatată de către Daesh. Schengen nu mai există. Ideea nu doar că a fost una care anticipa problemele, dar a și dus la libera circulație a cetățenilor, a criminalilor, teroriștilor. Dacă militanții Daesh vor reuși să ajungă la granițele Greciei sau ale Italiei, el/ea va avea posibilitatea să ajungă unde dorește.

Economia europeană

Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie: Există nevoi globale care încă nu au primit un răspuns și care ar putea contribui la creșterea economică. Numai infrastructura ar putea absorbi trilioane de dolari din investiții, nu doar în statele aflate în curs de dezvoltare, dar și în Statele Unite, care nu a mai acordat atenția necesară acestui sector în ultimele decenii. În ciuda faptului că băncile noastre manifestă semne de revenire, acest lucru nu este suficient pentru a fi capabile să își ducă la bun sfârșit scopurile. Acestea excelează când vine vorba de exploatare și manipulare, dar au dat greș in calitate de mediatori. Singurul remediu pentru această „boală” este o creștere a cererii. Redistribuția veniturilor va ajuta, având în vedere că va consolida reformele sitemului financiar – nu doar să prevină producerea daunelor asupra tuturor, dar și prin determinarea băncilor și a altor instituții de a acționa în conformitate cu structura pe care o au: realizarea unei concordanțe între depozitele pe termen lung și necesitatea investițiilor pe termen lung.

Cristine Lagarde, director general al FMI: Toate statele trebuie șă își actualizeze economiile prin reformarea pieței muncii, infrastructurii, sistemul educației și al sănătății, în special în această perioadă de creștere redusă și incertitudine. De asemenea, având în vedere problemele cu care ne confruntăm, precum schimbările climatice, migrația, sporirea gradului de cooperare internațională este imperios necesar. Într-adevăr, problemele cu care ne vom confrunta în anul 2016 sunt unele importante, dar politicile potrivite, o conducere pe măsură și sporirea nivelului de cooperare ne vor ajuta să ieșim din acest impas.

Viviane Reding, fost vicepreședinte al Comisiei Europene: Într-o lume actuală interconectată, barierele fizice sunt șterse, distanțele sunt diminuate iar valorile devin unele la scară globală. În vreme ce lumea s-a schimbat, regulile trebuie să fie adaptate. Având în vedere că trăim într-o lume fără granițe, regulile trebuie să fie fără frontiere. Este în interesul nostru ca sitemul internațional să fie în concordanță cu valorile și interesele europene. Nu pot exista acorduri internaționale fără siguranță pe măsură. Dar, mai important, nu putem vorbi de siguranță, fără acorduri pe măsură. Comerțul nu se referă și nu s-au referit niciodată la comerț. În vreme ce societatea globală devine din ce în ce mai nesigură, Europa nu poate fi lăsată fără propria guvernare. Trebuie să acționăm acum. Înainte de a fi prea târziu, liderii trebuie să aibă curajul de a ieși din zona de siguranță în care sunt prinși: o integrare la scară redusă aduce cu sine așteptări reduse.

Uniunea Europeană

Manfred Weber, președintele Grupului PPE în Parlamentul European: Anul trecut a fost unul dificil, încărcat de provocări, atât pentru Uniunea Europenă, cât și pentru statele membre. Criza refugiaților, problemele legate de securitate ca urmare a atacurilor teroriste, instabilitatea din vecinătatea Uniunii Europene, ascensiunea extremismului și populismului la care se adaugă îngrijorările privind economia sporesc temerile cetățenilor. Statele membre nu mai pot face față problemelor complexe. Doar prin eforturi consistente și colaborare vom fi mai puternici. Aceasta este modalitatea prin care astepările cetățenilor europeni se vor materializa în soluții.

Gianni Pittella, liderul grupului S&D în Parlamentul European: Europa trebuie să adopte o atitudine revizionistă. Europa are nevoie de un nou proiect politic susținut și acceptat de către toate statele membre. Viziunea noastră este pentru o Europă mai democratică, care poate fi posibilă doar prin implementarea unor reforme instituționale la nivelul Uniunii, dar și prin întărirea competențelor legislative ale Parlamentului European. Instituțiile europene trebuie să pună capăt politicilor de austeritate, făcând apel la investiții. Fără investiții nu putem avea dezvoltare economică.

David McAllister, președinte al Delegației PE pentru relația cu SUA: Valorile, interesele și obiectivele comune reprezentă chintesența parteneriatului transatlantic dintre Statele Unite și Europa. Ambele sunt susținătoare ale democrațiilor, societăților deschise, drepturilor omului și pieței libere. Ambele părți s-au confruntat cu o serie de provocări, incluzând o gamă largă în mediul economic, terorismul, proliferarea nucleară, conflictele armate sau instabilitatea din mai multe colțuri ale lumii. Nici Statele Unite, nici UE, nu se pot adresa singure acestor probleme. Au existat o serie de relații comerciale și în materie de investiții care au adus beneficii ambelor părți. Istoria a demonstrat că putem lucra mai bine împreună. Lupta împotriva Daesh, conflictul din Ucraina, TTIP, Acordul Safe Harbour, Programul Visa reprezintă doar o parte din raporturile pe care le-am avut. Există multe probleme care trebuie rezolvate. Ne aflăm la o răscruce de drumuri iar vremurile cer determinare și abilitatea de a privi per ansamblu. Statele Unite și Uniunea Eureană trebuie să lucreze împreună, conduse de valorile comune și de o credință comună în libertatea individuală și democrație.

Contextul global și regional

Kofi Annan, fost secretar general al ONU: Astăzi, Consiliul de Securitate al ONU are mai multe sancțiuni în vigoare decât a avut oricând în istorie. Problemele potențiale pe care le ridică sanțiunile se extind dincolo de problema inneficienței. Este evident că acestea pot deveni contraproductive, precum cele impuse regimurilor care vor să se îmbogățească de pe urma piețelor negre sau tranzacționării bunurilor interzise. Riscul crește atunci când regimul vizat ocupă o poziție ce îi garantează posibilitatea de răzbunare, pentru că alegătorii se pot întoarce împotriva liderilor din cauza unor astfel de decizii. Impunerea sancțiunilor poate fi benefică, dar dacă pentru acest lucru sunt făcute, atunci modul în care sunt folosite trebuie redefinit.

Francis Fukuyama, directorul Centrului pentru Democrație: Cum anul 2016 tocmai a început, un concurs istoric este pe cale să înceapă, avându-le drept rivale pe China și Statele Unite/statele din vest. Lupta se duce pentru impunerea unui trend în ceea ce privește dezvoltarea. Marea întrebare care se ridică se referă la competitorul care va ieși învingător. Dacă One Belt, One Road ( inițiativă a președintelul Xi Jinping care va duce la transformarea nucleului economic al Eurasiei) va răspunde cu succes așteptărilor gânditorilor acestuia, întreaga Eurasie, din Indonezia până în Polonia va suferi transformări notabile.

Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României: Anul 2015 a fost unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă pentru politica externă, din cauza contextului politic și de securitate complicate din vecinătatea NATO și UE, principalele organziații din care România face parte. Statul nostru a luat o serie de măsuri menite să vină în întâmpinarea problemelor cu care s-au confruntat cele două blocuri. Măsurile adoptate au avut drept scop sporirea securității noastre, dar și a celei statelor membre Uniunii Europene și NATO, prin contribuirea la crearea unui cordon de securitate pentru a lupta împotriva instabilității prezente. Cu toate acestea, un efort suplimentar este necesar, având în vedere că anul 2016 nu este unul ușor. Avem nevoie de mai mlută determinare, viziune, fiind necesară și o concentrare asupra valorilor comunității noastre pentru a garanta siguranța.

.